3,593 matches
-
bordeielor bordei 1 2 Breasla breaslă 2 2 breasla breaslă 12 2 breaslă breaslă 18 2 breselele breselele 1 2 breselelor breselelor 1 2 bresle breaslă 19 2 breslei breaslă 5 2 Breslele breaslă 2 2 breslele breaslă 14 2 breslelor breaslă 13 2 Brigada brigadă 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică brigada brigadă 3 2 brigadă brigadă 6 2 brigade brigadă 4 2 brigadele brigadă 4 2 burgeză burgeză 2 2 burgeze burgeză 2 2 Burgezia Burgezia
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
bordei 1 2 Breasla breaslă 2 2 breasla breaslă 12 2 breaslă breaslă 18 2 breselele breselele 1 2 breselelor breselelor 1 2 bresle breaslă 19 2 breslei breaslă 5 2 Breslele breaslă 2 2 breslele breaslă 14 2 breslelor breaslă 13 2 Brigada brigadă 1 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică brigada brigadă 3 2 brigadă brigadă 6 2 brigade brigadă 4 2 brigadele brigadă 4 2 burgeză burgeză 2 2 burgeze burgeză 2 2 Burgezia Burgezia 1
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Pledează pentru aceasta forma incipientă a cântecului neogrecesc, în care se păstrează trăsături rudimentare ce îl apropie de baza etnografică, și numele Manole, Caplea, Ana, caracteristice onomasticii grecești. Un rol important în răspândirea baladei la popoarele balcanice l-au avut breslele zidarilor aromâni. Variantele sud-est europene ale Meșterului Manole prezintă multe trăsături comune, dar conservă și o serie de particularități distincte. În balada grecească apare „blestemul ființei sacrificate”, în cea sârbească, motivul „alăptării după moarte”, iar cea românească adaugă două episoade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
prevăzute; de altfel, nici n-am fi pomenit acest eveniment dacă acesta n-ar fi reperul de neocolit al cadrului social-politic care a influențat literatura anului. Mai ales că, tot În acest context, se pun bazele actualei Uniuni a Scriitorilor. Breasla scriitorilor a cunoscut din august 1944 Încoace câteva reorganizări, resimțite și În denumirea acesteia: S.S.R. (Societatea Scriitorilor Români) până În ianuarie 1948, apoi S.S.D.R. (Societatea Scriitorilor din România) la propunerea lui Zaharia Stancu, schimbare justificată prin afilierea scriitorilor de alte naționalități
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intransigentul ideolog al revistei Flacăra cu care acesta a analizat fenomenul cultural românesc pe Întreg parcursul anului 1948, după cum am arătat În cartea mea Reeducare și prigoană, va fi și mai eficientă, mai percutantă căci va veni din Însăși inima breslei. Dar să-i citim argumentația: „În cele două săptămâni scurse, secțiile de creație ale Societății Scriitorilor din RPR au luat ființă și au trecut la activitate. Atât ședințele de constituire cât și primele ședințe de lucru ne-au furnizat o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale războiului: un tren militar oprit, undeva, În ploaie, În care soldații Își bolesc sufletele, gândind la moartea fără noimă ce-i așteaptă; farsa unei parăzi războinice În curtea cazărmii. Și el are de lămurit ceva cu tovarășii săi de breaslă cărora le reproșează prea Îndelungile «așteptări pe peroanele unei imaginare gări unde nu mai sosea nici un prieten, nici o scrisoare». Comparând materialul pe care ni-l oferă cei trei poeți putem observa un fenomen Îmbucurător. A fost o fază În dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În confruntarea cu episcopii și cu principii, pentru obținerea de privilegii și scoaterea de sub servituțile de tip feudal, „asociațiile de meșteșugari și comercianți se transformă dintr o putere privată într-una politică - comuna”. În cadrul consiliilor orășenești sau al asociațiilor și breslelor de tot felul, locuitorii reușesc să impună cadre juridice compatibile cu propriile lor interese, anihilează orice tentativă de opoziție, se lansează în proiecte de „politică externă” deosebit de complexe (Genova și Veneția), pun în practică, la nevoie, proiecte de sistematizare urbană
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comunali să fie „contra pentru totdeauna la un asemenea tramvai”. Evident, cereri similare au fost adresate și din partea birjarilor din localitate. Cele 27 de semnături, ce apar pe solicitarea din 9 iulie 1904, scot în relief dimensiunea evreiască a acestei bresle: în afară de patru nume românești (Vasile și Dumitru Rusu, Dumitru Ionescu și Dumitru Covalea), în rest, toate celelate nume aparțin reprezentanților cultului mozaic. Neîmplinirea proiectului tramvaiul lui Porumbaru a făcut ca, până în vara anului 1930 - atunci când au fost date în exploatare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
febre eruptive”. Primele semne ale unei relative maturizări organizaționale a muncitorimii locale au apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu înființarea celor dintâi organizații profesionale. În ordinea apariției lor, cele mai importante au fost „Uniunea lucrătorilor meseriași din toate breslele” (1888, președinte Vasile Paloșanu) și „Societatea meseriașilor creștini din orașul Bacău” (1898, președinte V. Iamandi). Bazele „Uniunii lucrătorilor meseriași” au fost puse în data de 1 mai 1888, de către doi lucrători de la fabrica Letea, alături de alți 44 de angajați de la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de lucru ale lucrătorilor și să satisfacă, parțial, doleanțele acestora. Astfel, au fost promulgate legea privind utilizarea forței de muncă a minorilor (1902, legea Orleanu), legea asupra muncii minorilor și a femeilor în întreprinderile industriale și miniere (1906) sau legea breslelor și a asigurărilor sociale (1912). Aceasta din urmă a avut un impact considerabil în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor. Pentru prima oară în istoria națională, muncitorii aveau dreptul de a primi ajutor în caz de boală, invaliditate sau bătrânețe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o gravă eroare dacă am confunda în aceeași analiză ceea ce-i privește pe muncitorii din orașe și ceea ce-i privește pe cei din sate, ceea ce-i privește pe muncitorii înregimentați din marile uzine și ceea ce-i privește pe meșteșugarii din bresle. "Mizeria îi apasă în mod inegal pe acești diverși membri ai familiei industriale. Este o diferență enormă între țăranul care muncește liber, la aer, și care este stăpînul casei în care s-a născut și muncitorul din manufactură, înhămat la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei constituții oligarhice, făcută de boieri și impusă țării. ă...î Adevăratele clase romînești: țărănimea, breslele și boierinașii sunt date în stăpânirea și exploatarea boierilor înstrăinați și slugarnici față de străini, în stăpânirea acelei clase care, cum am văzut, se rușina să fie românească și care, cum ne spune și Alecsandri, în articolul citat mai sus, și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
această clasă începe să fie nemulțumită - unii suspinând după vremurile vechi (Delavrancea în Odinioară și aiurea, și mai ales Eminescu), alții visând un viitor fericit (socialiștii), toți însă plecând, conștient sau inconștient, de la durerea simțită pentru dispariția vechilor clase, boierinași, bresle, din care făceau parte și ei, și - un sentiment mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria țărănimii. Unii căutau refugiul în trecut, alții în viitor. Toți erau nemulțumiți de starea nouă de lucruri; de aici
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
asupra cauzelor ruinării claselor mijlocii. Meseriașii, zice el, au fost distruși: din cauza răpezii modificări a vieții, încît croitorii, de pildă, n-au putut să urmeze această răpede schimbare, și au fost înlocuiți de străini; din cauza concurenței fabricatelor străine; din cauza desființării breslelor, din cauza lipsei de măsuri de apărare a "dezrobiților"; din cauza egalității sociale, introdusă pripit în România, care a dat naștere "boieririi" claselor mijlocii, cărora a început să le fie rușine de muncă și să se arunce în funcționarism 2 . De aici
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare; c) sunt constituite că asociații profesionale sau fundații și au ca scop promovarea meșteșugurilor și a meseriilor care presupun un număr mare de operații executate manual în practicarea lor, a breslelor, a artei populare și artizanatului." ... 5. Litera d) a alineatului (1) al punctului 4.2 va avea următorul cuprins: "d) au ca obiect de activitate producerea și comercializarea produselor care păstrează specificul execuției manuale (hand-made) și artizanat, prestarea serviciilor care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170027_a_171356]
-
m r? spunsul �n Reczypoczpolita polonez? , zon? �mp? r? it? �ntre Rusia, Austria ? i Prusia. Evreii o duceau mai bine �n Prusia ? i �n partea repartizat? Austriei; �n Rusia, ei trebuiau s? respecte �Leg? m�ntul de colonizare�. Neput�nd s? devin? membri ai breslelor, au fost obligă? i s??? i c�? tige existen? a exercit�nd profesii de care era nevoie, dar pe care nici un cre? țin respectabil n? ar fi acceptat? o. Faptul c? evreii au fost for? a?i s? exercite anumite profesii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
natură, societate, ajutând la formarea unei culturi laice, alcătuite din rudimente de știință. Datinile, obiceiurile și șezătorile au fost modalități importante de transmitere a valorilor culturii și a unor deprinderi practice, un rol deosebit având obștile sătești, iar, mai târziu, breslele meșteșugarilor și negustorilor. În secolele XVII-XVIII, educația și instrucția adulților se realizau prin lectura directă a cărților, un rol educativ important având cărțile poporane (Halima, Viața lui Esop, Albinușele) și cele religioase (traducerile lui Coresi, Didahiile lui Antim Ivireanul, scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mă gândesc strict la protagoniști, Mircea Albulescu, Ștefan Iordache, Victor Rebenciuc, George Constantin, ci la întreaga cohortă de actori talentați, distribuiți în roluri secundare și episodice, veniți la Buftea pe frig și zloată nu pentru bani, ci din solidaritate de breaslă, care de care mai convingător, mai devotat, mai pătruns de participare, fie efemeră, într-o colectivitate străbătută de fiorul inefabil al artei. Ștefan Iordache Valentin și Radu Gh. Zaharia chelner [...]Alexa Visarion a poposit pe platou cu mentalitatea omului de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
necesitate într-un slogan. Să nu mai avem satisfacția mistificării. Interviu realizat de Sânziana POP 1984 Nu ne putem face cunoscuți în lume cu ce gândim, decât dacă gândim! Stimate Alexa Visarion, acest ciclu de dialoguri pornește de la impresia că breasla cinematografică nu beneficiază încă de o privire lucidă asupra valorii literaturii, a artelor românești contemporane, în raport cu ce oferim noi înșine pe ecrane. Nu atât problema ecranizărilor am vrea, deci, să punem în discuție, cât seninătatea unor colegi care, în fața performanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
s-a născut. Uniunea Cineaștilor, să aibă puterea să ajute fără să încurce. Adică să putem să ne implicăm cu adevărat în activitatea care înseamnă dezvoltarea filmului românesc și în același timp să nu împiedicăm activitatea cu A mare a breslei. Importantă este, cum spuneam, selecția. Din acest punct de vedere am fondat împreună cu colegii mei "Societatea Creatorilor de Cinema" din cadrul Uniunii Cineaștilor. Ea este condusă de Mircea Daneliuc-președinte, având ca vicepreședinți pe Stere Gulea și Petre Sălcudeanu. Inițiată de câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la Chișinău și nu numai. Prin aceasta, cancelaria de la Chișinău dă impresia unui diletantism, însă unul agresiv; dar este numai o iluzie. În realitate, "baronii" acesteia, proveniți, așa cum am spus, din fosta școală diplomatică de la Kremlin, asemenea colegilor lor de breaslă de la Kiev, încearcă să păstreze într-o "viziune strategică" elementele de bază ale fostului imperiu sovietic; frontierele fizice și cele lingvistice, chiar dacă în cazul Basarabiei nimeni nu se gândește să le pună în pericol! Despre Pactul Ribbentrop-Molotov, ce să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ale inițiativei, canonizate de Adam Smith în opera s] de c]p]tăi din 1776, „Wealth of Nations”. Bineînțeles, noua atitudine fâț] de afaceri nu a ap]rut peste noapte și a fost construit] pe tradiții cu o îndelungat] istorie. Breslele medievale, de exemplu, isi stabiliser] propriile coduri de „etic] a afacerilor” cu mult înainte că afacerile s] devin] instituția central] a societ]ții, dar acceptarea pe scar] general] a afacerilor și recunoșterea economiei că structur] central] a depins de un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trotuar cu o expoziție de nuduri, chiar și după ce se lăsase admirat, în Duminica Orbului, supraveghind, din partea partidului, urnele la secția de votare, chiar și după ce făcuse tapaj în presa locală că-i fusese... lucrată nealegerea în noua conducere a breslei pictorilor, chiar și după vernisarea unei expoziții de prapuri neobizantini în curtea Goliei, văzînd, așadar, că tăcerea îi acoperă ca o cenușă neagră numele, îmi trînti într-o dimineață de perete ușa atelierului gest de maximă amenințare axiologică și-mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
retorică, evident din partea cărui partid, dar aducîndu-mi aminte că toată viața nu pictase decît peisaje industriale... 20 mai Totalitarismul, cînd nu e odios, e măcar grotesc. Un modest pictor cîndva trăitor în Iași, cum fu desemnat secretar de partid peste breaslă, făcu repede ședință și grăi celor de față: "De azi înainte nu se mai pictează în unghiuri!" Și nu încercă să mai dea explicații, considerînd că sensul ucazului său axiologic fusese înțeles și că urma să se treacă imediat la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]