3,587 matches
-
constitui fonduri bănești necesare menținerii organizării de stat. În fine, o abordare din perspectiva raporturilor antagonice dintre grupuri sociale este promovată de teoria sociologică, după care statul este considerat un "stăpân absolut" născut din frământările organizărilor sociale și reprezintă "forța brutală" a minorităților organizate pentru a impune Împotriva majorității stăpânite. Conform acestei teorii, odată cu apariția unei puteri publice deosebite de majoritatea socială, odată cu crearea unui aparat public complicat, a apărut și necesitatea de a crea mijloace de Întreținere și funcționare, ceea ce
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscale exprimă și măsura În care producătorul venitului este privat de utilizarea unei părți (Însemnate) a acestuia, constituind un factor de descurajare a contribuabilului, ce are și efecte psihologice și reacții dintre cele mai diverse, Împinse până la utilizarea unor forme brutale ale ignorării legislației În domeniu și practicării evaziunii sau fraudei fiscale. În acest sens, incidența fiscalității se manifestă atât prin procesele de redistribuire a veniturilor și avuțiilor, cât și ca factor de presiune asupra contribuabililor, iar rata presiunii fiscale este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se află Însă Într-o situație specială, comparabilă În bună măsură cu studiile sociologice din țările foste comuniste. Date fiind condițiile În care s-au realizat, În regimul comunist - distrugerea fizică și morală a sociologilor interbelici sau exilarea lor; amestec brutal al partidului-stat În cercetările de sociologie; pregătirea precară, dominată de șabloane ideologice, a „noilor” sociologi, scopul fiind de a deveni „soldați devotați ai partidului pe frontul ideologic”; transformarea ignoranței active În criteriu de evaluare a sociologiei și sociologilor; Îngustarea câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste, precum cel actual din Iran, interzic orice expresie publică a transcendenței. Spre deosebire de societățile premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei umane, ci pe reducerea ei la simplu material de lucru în cadrul unui proiect de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței celui singur spre Cel singur
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
religioase de secularizare, dacă admitem juxtapunerea termenilor, adică moduri de a sacraliza, printr-un limbaj religios cu imens capital simbolic, orizontul însuși al istoriei și socialului? Fundamentalismele au drept motor reacția dură față de modernizarea din țările lor de cele mai multe ori brutală, prea rapidă, creatoare de inegalități frustrante, dezagregînd medii și rețele tradiționale. Dar nu este ea o simplă reacție, care rămîne în interiorul secularizării și o exacerbează? Nu mă refer la abilitatea cu care avocații unei culturi integral religioase folosesc din plin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
calitatea de oglindă a mișcărilor cerești. E drept că persoana este redusă în mod curent la individ. Dar omul în verticala lui completă poate profita totuși de această radicală dezvrăjire. Ea e întrucîtva purificatoare, de vreme ce ne arată cu o limpezime brutală că societatea, istoria, cosmosul pot fi doar simboluri, nu întrupări ale transcendentului, că singurul loc unde el se întrupează este inima profundă a persoanei. Nikolai Berdiaev, filozof răsculat împotriva categoriilor de general-obligatoriu, colectiv, ierarhie obiectivată, vorbea despre necesitatea, în vremea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
relevanță, credința continuă să fie gîndită mai degrabă în manieră sociomorfică. Bisericile est-europene încearcă să-și recucerească, măcar formal, dreptul de supraveghere asupra întregii societăți, pe care laicizarea l-a erodat și de care comunismul le-a privat în mod brutal. în Occident, Biserica nu mai recurge la instrumentul puterii decît cel mult atunci cînd își exercită presiunea normativă asupra membrilor ei. Influența religiei în societate scade, e drept, accelerat ; dar autoritatea ei propriu zis spirituală e, cel puțin formal, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin pe depărtarea absolută, ireductibilă a transcendenței, nu ne descoperim oare destul de bine așezați pentru a-i percepe străina maiestate, neasemănarea cu tot ce își are locul în preajma noastră? Pornind chiar de la distanța, brutală astăzi, dintre categoriile religiei și organizarea socială se poate sesiza/testa/exersa o calitate definitorie a atitudinii credincioase. Fiind drum împreună cu Spiritul care o cheamă și o angajează, acesteia nu i se potrivesc modurile de gîndire instalate, limitative, sedentare. Ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Bermeo, Giovanni Capoccia, Matias Dewey, Klaus Eder, Raimundo Frei, John Keane, Alan Knight, Kirk Hawkins, Herfried Münkler, Pierre Ostiguy și lui Laurence Whitehead. În etapele finale ale editării acestei cărți, am fost, la fel ca mulți alții, îndurerați de vestea brutală a dispariției premature a lui Peter Mair. Peter a fost profesor de politică comparată la European University Institute și unul dintre marii cercetători în domeniul sistemelor de partide și al democrației europene. Majoritatea colaboratorilor la această carte l-au cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
naționalismului ceh și a identității naționale. Înțelegerea liberală a naționalismului era deja suficient de puternică și de încorporată în cultura politică a Cehiei (Auer, 2003), astfel încât este puțin probabil ca provocarea republicană, chiar dacă partidul ar fi fost mai puțin inabil, brutal și extremist, ar fi putut deschide un spațiu politic pentru teme etno-naționaliste conservatoare. În general, rolul jucat de SPR-RSČ confirmă, în linii mari, ipoteza care anticipa că forțele populiste slabe într-o democrație nouă neconsolidată vor juca preponderent un rol
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
tuse neproductivă, eventual subfebrilități și anemie. Se pare că în ultimul timp din ce în ce mai multe abcese pulmonare au un debut insidios în faza de constituire a focarului supurativ care îmbracă aspectul pseudogripal ce trenează 1-2 săptămâni. Debutul acut este de obicei brutal, cu tablou de pneumonie gravă, expectorație purulentă abundentă și hemoptizii repetate. Dacă pleura este cointeresată precoce, tabloul clinic are aspect de supurație pleuro-pulmonară sau chiar de empiem pleural „primitiv” [15, 22, 44]. Menționăm că există și abcese pulmonare cu debut
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
poate fi definită și ca teama de a se regăsi în locuri sau situații din care ar putea fi dificil sau jenant de ieșit sau în care s-ar putea să nu se găsească imediat ajutoare în caz de apariție brutală a unui atac de panică. Evoluția conceptului de panică Modelul biologic Relațiile dintre panică și agorafobie Klein a fost primul psihiatru care a sugerat un model care stabilea în mod clar relațiile dintre panică și agorafobie. Până în acel moment, tulburarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
felicită și o încurajează să continue, reamintindu-i că nu trebuie să amplifice dificultatea decât în mod progresiv. Expuneri realizate: - plimbare singură pe stradă, prelungită imediat cu o plimbare în parc. După ce a ajuns acolo ea a resimțit o anxietate brutală și majoră (7/8), spunându-și ca a mers prea departe și că a fost o proastă. S-a așezat pe o bancă și s-a forțat să respire calm. S-a simțit repede mai bine și a făcut un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în casă, pe care nu te puteai sprijini prea mult, care aprecia munca, critica cu ușurință și era intolerant, manifestând uneori atitudini superprotectoare. Xavier tăiește singur dar a avut trei experiențe de viață de cuplu și a cunoscut trei rupturi brutale care, de fiecare dată, i-au provocat o depresie (episoade depresive tratate) și l-au condus spre alcoolism. Xavier spune despre el că este anxios, nesigur pe el, preocupat de aprobarea celorlalți, adesea stingherit. Diagnosticul schemelor și informarea pacientului Primele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
punct de vedere emoțional, declanșate de unele relații interpersonale, cât și unele strategii comportamentale în care predomină evitarea și raționalizarea. Terapeutul îi explică atunci lui Xavier noțiunea de schemă, cu impact asupra scenariilor sale de viață repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de autoritate atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări puternice emoționale însoțite de anxietate, depresie, alcool). Terapeutul îi prezintă lui Xavier următoarea ipoteză privind schemele: carență afectivă, imperfecțiune însoțită de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evite activarea schemei carențiale. Terapeutul și pacientul revăd apoi mecanismele de coping. Impreună cu pacientul, el reexaminează aceste coping-uri în legătură cu diferitele aspecte ale istoriei pacientului. Relația cu femeile Terapeutul și pacientul examinează relația pacientului cu femeile: Xavier a trăit rupturi brutale și a întâlnit adesea femei dependente de alcool sau instabile. După discuție, ei formulează ipoteza că schemele principale sunt, în acest domeniu, carența afectivă (teamă de a nu fi recunoscut/admirat) și abandonul (teamă de ruptură). Coping-ul principal este, în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
matern... Familii care trăiesc retrase, primind puține vizite... "Nu te încrede în ceilalți", " Este mai bine să taci decât să spui o prostie", "A-ți arăta emoțiile înseamnă să te expui pericolului". Respingeri sau ironizări, în special în adolescență, schimbări brutale ale mediului de viață în cazul adultului tânăr, care rupe ecosistemul relațional funcțional până în acel moment în ciuda fragilității sale. Aceștia din urmă fac față cu greu unui interview de angajare, dar și întegrării într-o echipă și confruntării cu unele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nivelul cardiac sau pulmonar determinând fenomene de insuficiență cardiacă acută. Pătrunderea aerului prin vena secționată determină un zgomot ascuțit (ca un șuierat) iar clinic se constată: dispnee, puls mic, hipotensiune, midriază, uneori moarte. Alteori pot să apară fenomene nervoase: comă brutală, respirație stertoroasă, hemiplegie etc., fenomene reversibile în câteva zile sub tratament corect. 12.4.4. TRAUMATISMELE LIMFATICE Sunt frecvente și relativ ușor de recunoscut. Practic orice traumatism care determină leziuni tisulare se însoțește și de interesarea vaselor limfatice. În majoritatea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Leopold de Saxa-Cobourg. În ciuda consecințelor sale dezastruoase, episodul polonez este mai sublim. În 1915 devenind regat autonom supus ța-rului, Polonia va intra în insurecție în toamna lui 1830, înainte ca Dieta de la Varșovia să proclame independența. Deși a fost mai brutală decît aceea îndurată de greci, represiunea rusă va înregistra un fiasco aproape imediat. Țara va fi împărțită în cinci provincii cu administrare directă; în timp ce mii de refugiați catolici imigrează în statele catolice europene, mai cu seamă în Franța. De data
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și nu au mai reușit să ajungă. Deportații bolnavi, precum Magyari, Hrușcă și Teutsch, au fost duși În Germania de Est și fie au rămas În RDG, fie s-au Întors În România. Prezența lor acolo a fost mărturia tratamentelor brutale de care au dat dovadă sovieticii, șocînd și Întristînd populația nativă care, la acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
soluție, „Împotriva forțelor reacționare din interior”. Reacția era exact aceeași pe care am văzut-o la București În ajunul căderii lui Ceaușescu: declarații de fidelitate ale notabililor - Între care directorul Institutului de Istorie din Tirana, Stefanaq Pollo - și o represiune brutală. Cititorii revistei 22 Își mai aduc aminte probabil de o manifestație În fața clădirii În care era atunci Ambasada Albaniei la București, la care Stelian Tănase și alții scandau: „Domnule ambasador, / De ce albanezii mor?”. De fapt, desfășurarea unui film asemănător cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dat, că toate sistemele lumești sînt fundamental rele”, deci și acela care funcționează În Lumea Nouă, dar „am rămas uluit de frumusețea oamenilor americani [...], capabili să Își păstreze demnitatea și să iasă la cale chiar și confruntați cu cea mai brutală alcătuire lumească”. Cu altă ocazie, același autor consideră, referindu-se la relațiile comunității române transatlantice cu țara de origine, că „trebuie din nou subliniat că membrii comunității despre care vorbim nu sînt români În America, ci români-americani, și aceasta reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Această scădere e însoțită de creșterea numărului de agresiuni verbale și indirecte. Bjorkqvist, Osterman și Lagerspetz (1994 citați de Osterman et al., 1998) au constatat că victimele adulte de ambele sexe vorbesc despre agresiuni indirecte diferite. Bărbații raportează agresiuni indirecte brutale, adesea personale într-un cadru relațional (de exemplu, o evaluare profesională incorectă). Femeile se consideră mai degrabă victimele manipulărilor sociale (de exemplu, a fi obiectul unor false intrigi). Rezultatele cercetărilor arată că modul de manifestare a agresivității este cel care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dintre forme. Se pare că este mult mai ușor să tratezi pe cineva cu brutalitate dacă i-a fost sustrasă orice formă de demnitate umană. Eficacitatea efectului de dezumanizare asupra dezinhibării agresivității a fost observată într-o formă și mai brutală în lagărele naziștilor. În calitate de oameni avem cu toții drepturi morale, drepturi pe care le știm și pe care le reclamăm. Dar în cazul în care ne pierdem demnitatea, este mult mai greu să-ți ceri drepturile și mult mai ușor pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nimeni nu va suferi. În funcție de ceea ce crede, comportamentul lui poate fi apreciat sau nu ca fiind o agresiune fizică directă. Procedura se poate chiar solda cu adevărate traume fizice aduse victimei. În unele cazuri a trebuit întrerupt experimentul din cauza actelor brutale ale subiectului. Procedura experimentală folosită în laborator pentru măsurarea agresiunii fizice directe a fost modificată pentru a permite măsurarea agresiunii fizice indirecte. Într-un studiu (Barnett, 1979), studenții de sex masculin au participat la un experiment în schimbul a doi dolari
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]