6,806 matches
-
importantă capacitate a psihicului uman ar trebui s-o reprezinte nu atît aceea de a esențializa și de a stiliza, cît aceea de a conștientiza tot mai mult importanța iubirii În viața omului, În absența căreia totul este vremelnicie, deoarece „bunătatea” este condiția fundamentală a coexistenței: „Nu ne vom putea Înțelege - spunea poetul V.Voiculescu - decît prin simpatie și identitate de experiențe lăuntrice”. Sentimentul este, Într-adevăr, acel ferment care asigură nu numai nașterea și trăirea „gîndului”, dar și prin umanizarea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu o puternică identitate morală, Își poate crea un destin, Își poate impune un anumit stil de viață. * „Acolo unde trebuie să Încetez să mai fiu moral, nu am nici o putere.” (J.W. Goethe) Măsura adevărată a omului o dă bunătatea, omenia: „Dragostea de oameni face mai mult decît toate celelalte virtuți” (Chateaubriand). * „Lingușirea e mai periculoasă decît ura.” (B. Gracian) Pentru că, ne spune D. Boileau: „...orice lingușitor trăiește pe socoteala celui pe care-l laudă”. * „Moralitatea e pentru suflet, ce
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În impunerea unor sacrificii la nivelul conștiinței individuale. * „Nu duci o viață cerească abținîndu-te , ci te abții pentru că duci o viață cerească.” (G.B. Shaw) Altfel, ar fi ca atunci cînd suferi, fără să știi pentru ce suferi. * Binele și răul; bunătatea - răutatea „Cele mai multe păcate sînt sîvÎrșite În gînd, Înainte de a fi traduse În fapte.” (J. Lubbock) Pentru că există din partea noastră o diferență de atitudine față de planul interior al gîndirii proprii și față de comportamentul nostru social: În primul ne simțim mai stăpîni
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
excesului de egoism, cînd Însuși „limbajul” degenerează, cuvîntul ajungînd mort la interlocutor, deoarece acesta nu este dispus, decît În funcție de interesul lui de moment, să facă efortul de a-l Înțelege, de a-i metaboliza Înțelesul În sufletul său! * „Ce este „bunătatea”? Poetul Al. Vlahuță o consideră cea mai nobilă disponibilitate a sufletului omenesc: „O frumusețe pe care o percepi direct cu sufletul”. Însă „bunătatea” are și o funcție socială: „Credința În bine echilibrează tristețea vieții” (M. Sadoveanu). * „Dușmănia este ura care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să facă efortul de a-l Înțelege, de a-i metaboliza Înțelesul În sufletul său! * „Ce este „bunătatea”? Poetul Al. Vlahuță o consideră cea mai nobilă disponibilitate a sufletului omenesc: „O frumusețe pe care o percepi direct cu sufletul”. Însă „bunătatea” are și o funcție socială: „Credința În bine echilibrează tristețea vieții” (M. Sadoveanu). * „Dușmănia este ura care așteaptă prilej de răzbunare.” (Cicero) Dușmănia Întreținută În suflet se transformă, treptat, În arta de a se obține maximum de răutate În relația
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
doar astfel ajungi să-ți domini „teama”, ci și pentru că acest lucru este Încărcat cu scrupulozitate morală. * „Nu numai să nu faci o nedreptate, dar nici să nu-ți treacă prin minte.” (Democrit) Pentru că prima haină a faptei este „intenția”. * „Bunătatea nu judecă, și dacă judecă nu osîndește.” (Tudor Arghezi) Este În natura „bunătății” de a fi altruistă: „Nu-i pe lume lucru de care să te bucuri că-l ai, pînă nu-l Împărtășești și altora” (George Călinescu). * „Nu există
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Încărcat cu scrupulozitate morală. * „Nu numai să nu faci o nedreptate, dar nici să nu-ți treacă prin minte.” (Democrit) Pentru că prima haină a faptei este „intenția”. * „Bunătatea nu judecă, și dacă judecă nu osîndește.” (Tudor Arghezi) Este În natura „bunătății” de a fi altruistă: „Nu-i pe lume lucru de care să te bucuri că-l ai, pînă nu-l Împărtășești și altora” (George Călinescu). * „Nu există om care să iubească răul, pentru că e rău, ci iubește În el numai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vîrf de munte să se ascundă.” (Fv. Matei, 5, 14) „Nedreptatea”, Întocmai ca și ulciorul care nu merge de multe ori la apă, nu poate să sfideze la nesfîrșit adevărul, onestitatea. * „A fi mai decît cel mai rău nu este bunătate.” (P. Syrus) Situația este asemănătoare cu a celui care critică argumentat, Însă nu-și validează sugestiile prin Însuși comportamentul său, sau nu o face decît Într-o mică măsură. * „Răutatea unui suflet grosolan este adesea mai puțin periculoasă, decît intrigile
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
P. Syrus) De aceea trebuie să ne asigurăm că paguba pe care i-am pricinuit-o altuia prin victoria noastră, s-a realizat În cadrul unei confruntări oneste (este singurul mijloc de atenuare a sentimentului de pagubă). * „O mare parte din bunătate Înseamnă a dori să fii bun.” (L.A. Seneca) Pentru că cea mai mare parte din disponibilitatea noastră de a face „binele” se consumă În intenție, și nu În faptă, unde este mai greu să ne Înfrîngem tentația de a nu ne
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Pentru că În el vezi oglinda incapacității tale de a-l fi tratat nu cu răbdare și Înțelegere - așa cum ar fi fost normal - ci cu forța brutală a invidiei, a egoismului și a răzbunării. * „Nu recunosc alt semn de superioritate, decît bunătatea.” (L.van Bethoven) Într-adevăr, viața ne dovedește că, adesea, cele mai subtile argumente și capacități au fost puse În slujba unor mizerabile tentații și răutăți! * „Nimic nu este mai Înspăimîntător ca ignoranța activă.” (J.W. Goethe) Situația aceasta ne-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
puțin.” (Marțial) Negreșit, sunt puțini oameni care să nu abuzeze de Încrederea pe care le-o acorzi, la un moment dat. * „Biruie pe avar prin dărnicie, pe cel mincinos prin adevăr, pe cel crud prin Îngăduință, pe cel rău prin bunătate.” („Mahăbhărata”) Sufletul are nevoie, la un moment dat, de o revelație a „virtuții”, pentru a ajunge să se poată judeca pe el Însuși. * „Nu te certa cu viața! Nu fi o ființă abstractă.” (Garabet Ibrăileanu) Cu cît filosofezi mai mult
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înfăptuită! * „Gemetele arată durerea, dar nu o vindecă.” (P. Syrus) Regretele sînt o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru a Îndrepta, de exemplu, o nedreptate făcută cuiva; trebuie efectiv să repari nedreptatea respectivă printr-un gest de considerație, de bunătate. * „Cine plînge fără martori, acela suferă cu adevărat.” (Marțial) Dacă În plînsul cu martori, „plînsul” este mai mult de ochii lumii, În plînsul de unul singur, el exprimă regretul pierderii, pe moment cel puțin, a respectului față de sine. * „Rușinea nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Ceea ce numim generozitate nu este, de cele mai multe ori, decît vanitatea de a da, care ne place mai mult decît ceea ce dăm” (La Rochefoucauld). Același mare filosof al moralei remarcă: „Deplîngem adesea nenorocirile dușmanilor noștri mai mult din orgoliu decît din bunătate; le dăm dovezi de compasiune pentru a-i face să simtă că le sîntem superiori”. * „Plăcerea de a critica ne-o răpește pe aceea de a fi Încîntat de atîtea lucruri frumoase.” (La Bruyère) Este adevărat, Însă „frumosul” se conturează
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
obținem într-adevăr o imagine, numai că Eseurile se degustă cel mai bine la modul cinematografic. Astfel degeaba prelevează libertinii ici opinia cum că ești creștin așa cum ești perigourdin sau neamț, colo că ești creștin atunci când practici dreptatea, milostenia și bunătatea; pentru a-și satura punctul lor de vedere, ei pun în evidență afirmația că religia generează virtute dar adaugă imediat după aceea că ea acoperă și multe vicii, când nu le produce de-a dreptul; ici se subliniază că frumusețea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asupra principiului vademecumului existențial... Când excelența hedonistă a fost atinsă, iar contractul hedonist face posibilă comunitatea, semnul acesteia este prietenia. între prieteni circulă suflul zeilor și împrăștie fericirile și plăcerile absenței tulburării, dar și ale plăcerii de a fi împreună. Bunătatea, virtute cardinală la Epicur, își află atunci deplina împlinire: voință de plăcere pentru amândoi, importanță corect înțeleasă a cheltuirii afective și a prisosului afectiv împărtășite, capital de forță inestimabil, suprimare a singurătății solipsiste în care trăia fiecare până atunci, prietenia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
echilibru între evoluția, schimbarea socială, între eficiență și competitivitate economică și echitate și justiție socială au o istorie bogată. Dovada o constituie și faptul că termenii de justiție și echitate provin din latină: justiția, derivat de la justus, care înseamnă „dreptate, bunătate” și echitate, deviat de la aequitas, care înseamnă „potrivire, dreptate, cumpătare”. De asemenea, cele mai importante lucrări din filosofie, - Republica (Platon) și Etica Nicomahica (Aristotel) - sunt consacrate în mare parte analizei a ceea ce ar trebui să fie o societate justă și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Performanța în sarcina de muncă este specificată în fișele de post și este folosită extensiv în dezvoltarea criteriilor de performanță. Performanța contextuală constă în manifestarea unor comportamente pro-sociale, care promovează bunăstarea individuală sau a grupurilor din organizație, precum altruismul, cinstea, bunătatea și dezvoltarea personală. O meta-analiză a literaturii de specialitate realizată de Viswesvaran și Ones (2000) scoate în evidență faptul că dimensiunile performanței în muncă sunt organizate în două mari categorii: dimensiuni referitoare la o singură ocupație și dimensiuni referitoare la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu este inteligența. — Ci? — Foarte mulți oameni inteligenți sunt foarte des foarte proști și sunt foarte des și foarte răi. Dar un om bun nu e niciodată prost. — Dar nu mă țineți încordat! Care e contrariul prostiei? — Contrariul prostiei este bunătatea. Un om bun poate să fie dur, violent, necruțător. De multe ori chiar trebuie să fie așa. Există un vers al lui Voiculescu pe care-mi place să-l citez: „Căci e înțelepciune a ști să fii și rău”. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și cărora, pentru că-l au În sfârșit pe Dexter la dispoziție și pentru că țin să-l laude, le place să-i pună Întrebări de cunoscători ca să se pună pe ei În evidență: O femeie drăguță, cu un chip străbătut de bunătate, Îmbrăcată cu un pulover tricotat de mână, Îl Întrebă cu un aer blazat: „Nu credeți ca și mine, domnule Dexter, că nimeni, dar nimeni nu a descris sentimentele mai poetic decât Virginia Woolf?...Vreau să zic, În proză. Crabbin Îi
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ÎN PROVERBE Cuprins Argument 9 PARTEA ÎNTÂI Aspecte de psihologie umană surprinse În proverbe (Tiberiu Rudică, Daniela Costea) 13 Adevăr, sinceritate - minciună, falsitate 15 Altruism, generozitate - egoism, egolatrie, meschinărie 17 Aroganță, obrăznicie, batjocură - bunsimț, bună creștere, bună-cuviință 20 Bine - rău; bunătate - răutate 21 Bucurie, plăcere - durere, suferință 23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție 29 Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon 31 Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitate 33 Dreptate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poate chiar Încânta cu aparențele sale, dar atunci când Își vede interesele lezate ne face să simțim din plin răutățile egoismului său.) „Tocmai În lucrurile mici, unde omul nu are timp să se prefacă, se arată caracterul.” (A. Schopenhauer) Bine - rău; bunătate - răutatetc "Bine - rău; bunătate - răutate" Cine Întinde mâna se face iubit. Pentru că un astfel de om dovedește nu numai că nu are resentimente față de alții, dar și că dorește buna conviețuire: „Cel mai bun dintre oameni: cel plăcut, ce iartă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aparențele sale, dar atunci când Își vede interesele lezate ne face să simțim din plin răutățile egoismului său.) „Tocmai În lucrurile mici, unde omul nu are timp să se prefacă, se arată caracterul.” (A. Schopenhauer) Bine - rău; bunătate - răutatetc "Bine - rău; bunătate - răutate" Cine Întinde mâna se face iubit. Pentru că un astfel de om dovedește nu numai că nu are resentimente față de alții, dar și că dorește buna conviețuire: „Cel mai bun dintre oameni: cel plăcut, ce iartă./ Cel mai rău i-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu-i place,/ Dar nu știi În ea ce zace! (Aparențele pot ascunde, fără Îndoială, tot felul de surprize: „De departe trandafir, de aproape borș cu știr”; „Ochiul cunoaște frumusețea cea pe dinafară, iar sufletul pe cea dinăuntru”; „Frumusețea fără bunătate nu valorează nimic”; „Noblețea purtării Împodobește mai mult decât aceea a uitării”; „Nu-i frumos cine se ține,/ Ci-i frumos cui Îi stă bine”; „Nu natura face femeia frumoasă, ci dragostea”.) „Frumusețea corpului are ceva de animal dacă nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
defectele sau slăbiciunile altuia, dar nu și pe ale sale, deși acestea sunt, adesea, mai mari decât ale celor din jur.) „Oamenii sunt obișnuiți să observe mereu slăbiciunile și imperfecțiunile celorlalți, dar niciodată pe cele proprii. Ei pretind celorlalți inteligență, bunătate, cinste, fără să-și pună Întrebarea cum sunt ei. Dacă sunt atât de puțini oameni perfecți În lume, aceasta se datorează faptului că toți gândesc la fel: toți așteaptă eforturi din partea celorlalți, ei Înșiși putând foarte bine să rămână așa cum
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
avea o biografie, dar nu și un trecut (ca, de exemplu, acela căruia i s-a furat copilăria.) Μ Atât vom fi mâine, cât am reușit să fim azi și cât a făcut trecutul din ceea ce suntem azi. Μ Fără bunătate, energiile din noi vor fi doar sclavii credincioși ai unor scopuri egoiste. Μ Metaforic vorbind, ideile sclipitoare pot fi considerate scântei care țâșnesc din jarul incandescent al unei minți dominate de focul curiozității. Μ Nu poți obține disciplina copilului tău
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]