15,206 matches
-
slujitor al marxismului ce era, înaintea celui de-al treilea curs, le-am spus câtorva colegi: - Măi, dacă și la cursul ăsta, Movilă tună și fulgeră împotriva religiei, eu mă iau de el, pur și simplu, nu mai suport, bate câmpii ceva de speriat!... - Ești nebun, ce ai?! N-ai de lucru? Lasă-l dracului de dobitoc să latre și vezi-ți de treaba ta!, m-a sfătuit Sucă, adică Viorel David, de loc din Celarii Doljului. Bineînțeles că Movilă și-
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
pe lângă profesorii de curs și secretarul de partid pe facultate, cele câteva persoane pe care nu le cunoșteam, dar care fuseseră prezentate înainte de venirea mea în amfiteatru, erau reprezentanți din partea Ministerului Învățământului și a UASCR-ului central. Bineînțeles, toți băteau câmpii cu grație. Plictisit, n-am avut de lucru și am cerut și eu cuvântul, aveam eu un „of” al meu, ceva foarte concret - credeam eu - în comparație cu banalitățile debitate de antevorbitori cu limbajul lor de lemn. Nu am spus decât o
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
rug Ca păcatele noastre să le înduri Ce este omul să-ți amintești de el Cu slava și cinste mai mic de înger Cu orice faptă învăț să mai sânger Ca dincolo de timp să nu fiu rebel M-ai supus câmpiei să-mi dea rod bogat Animalele vii hrănesc viața mea În pajiștea luminii mai vor să stea Păsările și peștii mării străbat Cât de minunat este numele Tău De mă-nvață zilnic să trec peste rău PSALMUL 9 Cu inima
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > POEȚII Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 429 din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului Poeții Dintre sufletele alese, ce încarcă calea vieții, Truditori făr’de odihnă pe câmpia frumuseții, Cu penelul scrijelind printre vise iluzorii, Chinuit de reci suspine, suflet candid au poeții. Privitori la ușa lumii, ei se-nvăluie-n tăcere Și dezleagă țelul sorții, prin cuvinte prinse-n rime Și-oglindește în silabe haina lumii schimbătoare, O-mbracă
POEŢII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357867_a_359196]
-
Acasă > Strofe > Timp > ITALIA Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 491 din 05 mai 2012 Toate Articolele Autorului Italia Patria lui Verdi este verde că smaraldul Presărat peste vai, peste munți și câmpii În ea freamătă cu primăvară Duhul, Prea Înaltul Când la Paști înaltă osanale corul de copii. Patria lui Verdi este poartă de aur spre cer Imens deschisă în azurul oglindit în mare Cu plaiurile sale adâncite în profund mister Cu
ITALIA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357915_a_359244]
-
sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare... zbieratul turmelor, când se întorceau în amurgul serii de la pășune... fumul vetrei ce ne-a încălzit în leagăn, înălțându-se în aer... barza de pe streașină, ce caută duios spre câmpie... și aerul, care nicăierea nu este mai dulce...” Iubirea de patrie nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, dar nici iubirea altor popoare mai presus de poporul tău. Adevărate sunt vorbele fostului președinte al Statelor Unite, Roosevelt, spuse cu peste șase decenii
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
este vătămător societății, ca și bărbatul care iubește celelalte femei cu aceeași dragoste ca pe a lui proprie”. Patria, pentru noi, românii, este munca strămoșilor noștri, amintirea faptelor și gândurilor lor, monumentele rămase de la ei, munții semeți și văile încântătoare, câmpiile mănoase, Dunărea albastră și Marea cea Mare, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Doina” lui Eminescu, „Rapsodia” lui Enescu, „Poarta Sărutului” săpată-n piatră de Brâncuși și multe, multe altele. Peste tot sunt umbrele strămoșilor noștri. O cruce din cremene, o cetate
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
patria neatârnată. Am mers vesel și plin de încredere, căci știam că aveam în urma mea un întreg popor”. Cu măreție și cu îndreptățită bucurie, la sfârșitul războiului, oștile române au intrat în București. Se întorceau biruitoare, încărcate de glorie, de pe câmpiile Bulgariei. Aduceau cu ele Independența. „În fruntea tuturora mergeau jandarmii călări, apoi răniții cu steagurile luate de la turci, având în mijloc pe Domnul Carol cu generalii. Îndată după Domn, veneau cântând într-un singur glas, muzicele tuturor regimentelor, în fruntea
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
batalioane de pedestrime. În urmă veneau dorobanții și călărașii cei amestecați, având în mijloc tunurile turcești. Roșiorii încheiau întreg șiragul. Și muzicele cântau, și steagurile fâlfâiau pe deasupra capetelor, ropoteau scurt și îndesat pașii flăcăilor, scârțâiau roatele tunurilor și era plină câmpia de strălucirea armelor. Oștirea avea să treacă pe sub o poartă făcută anume, împodobită cu nemaipomenită mândrie, cu steaguri, cu slove de aur care spuneau numele locurilor, pe unde și-au lăsat românii oasele, apărând țara și biruind păgânimea. Când a
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
patului lui Procust, pentru că nici un scriitor nu se poate înscrie într-un curent, conștient find că, procedînd astfel, dacă vă înnota împotriva curentului, va fi ejectat în abisurile credinței unor critici ce cred că datorită lor se învîrte soarele în jurul cîmpiilor pe care strălucesc florile toamnei ! Mari cititori/povestitori de literatură au fost G. Călinescu, Al.Piru, Ion Rotaru, care aveau un farmec absolut al scriiturii, farmec pe care il regăsesc, cu plăcere, la scriitorul (pentru că nu-l mai pot numi
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
fluturii-s în voia lor, Păsărelele sprințare, te răsfață-n melodii, Toate parcă vor a spune: Dacă pleci, să mai revii!” Din boscheți, își scoate capul câte-un iepuraș fricos, Din tufiș, o căprioară te privește curios. . . . Valuri vin dinspre câmpie, cu miresme-amețitoare, Iar pădurea te îmbie, c-o mirifică splendoare. . . Anotimpurile, TOATE, toate cu mirajul lor, Au AICI, ceva aparte, îți stârnește APRIG DOR!. . . Vrei s-auzi a VERII șoapte, când e soarele pe creste? Dormi pe fân cosit o
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
2012 Toate Articolele Autorului GIULGIU ALB DE FLORI Totul e un giulgiu alb de flori, În modul cel mai cert vine primăvara, Au rămas în urmă ale iernii vâltori, De acum mai târziu vine și seara. Renaște viața pe largi câmpii, Îmi spun simplu, că va fi frumos, Verde peste tot va fi la Florii, Aducându-ne Învierea lui Cristos. *** EȘTI FEMEIE Femeie tu mi-ai dat viață. Cuvintele sunt de prisos, Te privesc. Ești dimineață, Ești tot ce poate fi
GIULGIU AL DE FLORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358386_a_359715]
-
patului lui Procust, pentru că nici un scriitor nu se poate înscrie într-un curent, conștient find că, procedînd astfel, dacă vă înnota împotriva curentului, va fi ejectat în abisurile credinței unor critici ce cred că datorită lor se învîrte soarele în jurul cîmpiilor pe care strălucesc florile toamnei! Mari cititori/povestitori de literatură au fost G. Călinescu, Al.Piru, Ion Rotaru, care aveau un farmec absolut al scriiturii, farmec pe care il regăsesc, cu plăcere, la scriitorul (pentru că nu-l mai pot numi
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
aș fi imaginat vreodată că există un oraș căruia, de pe una din cele mai înalte edificii ale sale, să nu-i poți cuprinde marginile, în toate cele patru puncte cardinale. Precizez că Milano se întinde pe o suprafață plană, în Câmpia Padului, unde orizontul ți se deschide la maxim. Doar linia circulară a orizontului îți închide perspectiva asupra marii citadele care îmbină, se zice, ca niciun alt oraș european, opera trecutului cu cea a prezentului, istoria cu industria. Industria zilelor pe
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358414_a_359743]
-
în altă lume și o să respire aer adevărat, dar deocamdată plămînii lui nu simt nevoia să se umple de bucuria de a țipa: iată-mă, exist!, stă ghemuit și scormonește prin amintirile de la începutul lumii, vorbește cu zeii, zburdă pe cîmpii cu fluturii, știe că materia este energie pură indestructibilă și pulsatorie, aflată într-o veșnică transformare, stăpînește secretele lumii și stă pe îndelete de vorbă cu Dumnezeu, care este mare și blînd și bun și care lăcrimează cînd îi vede
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
însăși, ajungîndu-și sieși, umplîndu-se de sine și de îndesine, pînă o apucă gîfîitul. Își cumpărase un trabuc H. UPMANN - fabrica de tabocos Havana ! cum ne anunțase plin de sine, ridicîndu-și un deget în aer. Licurișca îi făcuse semn că bate cîmpii, dar pe mine mă interesau discuțiile cu el. Venise iarna, afară era ger, dar în casă ardea focul în sobă și era plăcut să stăm la taclale, să bem cafele și să filozofăm de dragul de-a filozofa. Ghiftuită, și-a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
viața-i dar dumnezeiesc! (02.02.2010, Madrid, Polvoranca) Locul tău Murmurul apelor, mă duc în largul mărilor... Prospețimea aerului, în înaltul Cerului... Foșnetul pădurilor, în inima munților... Strigătul pământului, la glasul străbunilor... Semeția munților, la mândria Moților... Iar lanul câmpiilor, la truda țăranului... Mai stai, nu pleca!... Locul tău e-aici, ...unde-i Țara ta.” (Iunie 2010, Madrid, Polvoranca) Sărăcie, sărăcie... Sărăcie, sărăcie: Drag îți e românul ție! Lumea-ntreagă am umblat, dar de tine n-am scăpat... Sărăcie, sărăcie
ORIZONTURI de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358446_a_359775]
-
și în curînd aveam să aflăm toate amănuntele, pentru că pe pod rula un nou episod, tragico-comic de data asta, cu vagi influențe din “Don Quijote” de Cervantes. 42 PITPALACUL ȘI PREPELIȚA Cînd începe pitpalacul să cînte prin lanurile de grîu ale cîmpiei Bărăganului prin luna mai, e semn că vor începe să cheme vara cu dor nestins și cucii și graurii și mierlele, luna lui cuptor este aproape, prin vreun tufiș își pregătește cuibul delicata prepeliță cu penajul ei pestriț, ce își
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
spectacolul inocent al fetelor scîrbite de virilitatea brutală a masculilor, pentru că două fete sînt ca o simfonie a naturii, un bărbat și o femeie simbolizează o furtună cumplită, care smulge acoperișurile, dărîmă podurile și culcă la pămînt holdele coapte de pe cîmpie ... Colega ei, consecventă în intoleranța ei la fumătorii de pipă, împlinise douăzeci și cinci de ani, își cumpărase un cățel ce semăna cu o clepsidră din vată, ajungea acasă pe la ora zece seara, mînca ciocolată, se masturba sau se delecta leneșă cu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
conduc împreună spre... libertate. Cu toate că nici unul din ei nu avea studii de pilotaj - după câteva ore de neuitat, pline de emoții și de situații neprevăzute, fiind interceptați și urmăriți de aviația militară a României și a Ungariei - aterizează pe o câmpie din Austria. După o perioadă de șase luni de detenție - timp în care s-au luptat cu acuzații false și cereri de extrădare din partea statului român - și apoi încă o perioadă de două luni de triere în lagărul de la Traiskirchen
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
unele porțiuni, pe o lungime totală de șase kilometri. Pentru mine, și sunt convins că și pentru cei care au văzut orașul acesta istoric, zidul chinezesc are aici, în Cita Alta, un corespondent, evident, păstrând proporția. Intrarea în orașul-cetate, dinspre Câmpia Padului, e accesată de patru Porți, cea mai veche fiind din sec. XV. Asedierea fortăreței dinspre celelalte puncte cardinale era împiedicată de condițiile naturale, adică de culmile prăpăstioase ale colinei muntoase pe care se află orașul. Turiștii urcă în Cita
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358507_a_359836]
-
lună Am învățat ce este liniștea și somnul. Trecînd pe la munte Am învățat să fiu tare și măreț. Trecînd pe la furtună Am învățat ce înseamna răutatea și ura. Trecînd pe la mare Am învățat să fiu limpede și curat. Trecînd pe la cîmpie Am învățat ce este pacea și bucuria Trecînd pe la pădure Am învățat ce ... Citește mai mult Trecînd prin casă părinteascăAm învățat ce este căminul și iubirea.Trecînd pe la grădinițăAm învățat ce este ordinea și disciplina.Trecînd pe la buniciAm învățat să
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
străbuna Dascăl ea pe veci ne este Scriitori, poeți de vază Prin ține, rămîn aieve Român/ia suflet de aur Mărgelele-ți tale frumoase Lacuri, rîuri și pîrîuri Ele toate se numește Romă/nia suflet de aur Prin dealuri și cîmpii gingașe De la vest și pîn la est Sufletele noastre, le înveselești Român/ia suflet de aur Pe noi toți tu ne înveți ... Citește mai mult Român/ia suflet de aurLimba ta străbunăDascăl ea pe veci ne esteScriitori, poeți de vazăPrin
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
Citește mai mult Român/ia suflet de aurLimba ta străbunăDascăl ea pe veci ne esteScriitori, poeți de vazăPrin ține, rămîn aieveRomân/ia suflet de aurMărgelele-ți tale frumoaseLacuri, rîuri și pîrîuriEle toate se numeșteRomâ/nia suflet de aurPrin dealuri și cîmpii gingașeDe la vest și pîn la estSufletele noastre, le înveseleștiRomân/ia suflet de aurPe noi toti tu ne înveți... XIII. COPILUL MEU, de Florica Reinprecht, publicat în Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012. Copilul meu iubit și drag Într-
FLORICA REINPRECHT [Corola-blog/BlogPost/358456_a_359785]
-
femeie de lângă bărbat/ Voindu-se unul pe altul aproape/ Cu mâinile lor minunate/ Se caută-n ziduri înalte de șoapte/ Se-ntâmplă o taină/ se-ntâmplă o noapte/ În aburii genelor lor împăcate/ Cât mai sus ori mai jos de câmpie ori munți/ Se poate pluti/ Cât întoarceri pe o perna de aer/ În el se vor zbate/ pământul alege cuvântul nespus/ Cu care ne-mbie la sine/ - /Măduva caldă/ La ceas de rodire a păcii cu care/ Bărbatul își cheamă
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]