KorAP: Find »[drukola/base=cântăreț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...139 140 141 ...236 >

5,886 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418

timp, am realizat că nu e chiar singura diferență. Pentru că un cântăreț, spre deosebire de un actor, are de respectat o structură ritmică extrem de complexă, care Îi cere rigoare și o precizie absolută. Actorul are mai multă libertate de interpretare, dar, spre deosebire de cântăreț, rareori Își structurează atent rolul și riscă să devină indolent și leneș, crezând prea mult În inspirația de moment. Foarte des, În prima zi de repetiție, actorii mormăie textul, pe jumătate neînțelegându-l, unii chiar fără să știe nici despre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
crezând prea mult În inspirația de moment. Foarte des, În prima zi de repetiție, actorii mormăie textul, pe jumătate neînțelegându-l, unii chiar fără să știe nici despre ce e vorba În piesă. La operă, de cum ajung la prima repetiție, cântăreții cunosc partitura pe dinafară și sunt pregătiți să cânte. Ce diferență față de actori, Îmi spun, ce profesionalism au muzicienii! Dar apar alte curiozități: cum ei au cântat deja rolul În alte părți, știu exact fiecare inflexiune, iar eu mă simt

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
inflexiune, iar eu mă simt intimidat și neputincios când aflu că tot ce vor de la mine e să le spun pe unde să intre și pe unde să iasă din scenă! Mi-a luat mult timp ca să-i Înțeleg pe cântăreți. Știam cât de multă nevoie au actorii de mine, dar nu-mi era clar cu ce le puteam fi eu de folos acestor perfecte mașini de produs acute, cum păreau la prima vedere cântăreții!? Cu timpul am găsit o punte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
mult timp ca să-i Înțeleg pe cântăreți. Știam cât de multă nevoie au actorii de mine, dar nu-mi era clar cu ce le puteam fi eu de folos acestor perfecte mașini de produs acute, cum păreau la prima vedere cântăreții!? Cu timpul am găsit o punte de legătură și am construit cu ei o relație de respect reciproc. Am acceptat și eu că un cântăreț nu poate cânta oriunde pe scenă, nici foarte departe de orchestră, nici o arie Întreagă cu spatele la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
fi eu de folos acestor perfecte mașini de produs acute, cum păreau la prima vedere cântăreții!? Cu timpul am găsit o punte de legătură și am construit cu ei o relație de respect reciproc. Am acceptat și eu că un cântăreț nu poate cânta oriunde pe scenă, nici foarte departe de orchestră, nici o arie Întreagă cu spatele la public. Un fortissimo e greu de emis Întins pe jos sau cu picioarele În sus. Atunci când un solist Îmi spune că nu poate produce un

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
Întreagă cu spatele la public. Un fortissimo e greu de emis Întins pe jos sau cu picioarele În sus. Atunci când un solist Îmi spune că nu poate produce un sunet anume Într-o poziție care i se pare dificilă, cum nu sunt cântăreț, nu am de ales decât să-l cred pe cuvânt, sau dacă are nevoie să vină aproape de rampă În timpul unei arii, sunt flexibil la astfel de considerente practice. Actorul Însă poate hoinări liber unde vrea În timpul unui monolog, deși eu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
În rigoarea lor o libertate de improvizație. Ce disciplină precisă și ce Încântătoare grație sunt În tempourile lui Mozart! Și cât de multe sunt soluțiile posibile pentru mișcare. Dar, dacă un regizor venit din teatru urmărește Într-o repetiție cu cântăreții doar cuvintele scrise În libret, tratându-l ca pe un text dramatic, fără o sensibilitate pentru muzică, interpreții ajung să-și piardă Încrederea. Doar analiza textului, fără legătură cu muzica, În operă nu duce nicăieri. Talentul unui regizor constă În

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
găsesc o balanță justă Între necesitățile muzicale și cele dramatice, Între sunet și mișcare, Încât ceea ce se Întâmplă pe scenă și ceea ce se aude din orchestră să se completeze armonios. Uneori armonia se naște din contradicție. De exemplu, le cer cântăreților să nu se miște În ritmul muzicii: dacă ritmul e allegro vivace, trupul să nu imite nervozitatea muzicii, ci să pară, dimpotrivă, calm. Această contrazicere a ritmului creează o tensiune justă Între muzică și mișcare. Continuitatea e cel mai greu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
care rup continuitatea și opresc circulația? În operă, muzica ține seama de continuitate. Când lucrez În teatru, folosesc des expresii din muzică: staccato - legato. La operă nu e nevoie, ele sunt deja acolo. Revin la lucrul cu actorul și cu cântărețul. Și În operă, și În teatru, cu cât un actor sau un cântăreț este mai nesigur de el, cu atât vrea să fixeze totul mai devreme. Și cu cât Îl simt mai neliniștit și mai agitat, cu atât eu, care

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
Când lucrez În teatru, folosesc des expresii din muzică: staccato - legato. La operă nu e nevoie, ele sunt deja acolo. Revin la lucrul cu actorul și cu cântărețul. Și În operă, și În teatru, cu cât un actor sau un cântăreț este mai nesigur de el, cu atât vrea să fixeze totul mai devreme. Și cu cât Îl simt mai neliniștit și mai agitat, cu atât eu, care din fire sunt neliniștit, devin mai agitat ca el și, consecință a nesiguranței

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
ascuns În operă este clișeul tradiției. Mult mai mult decât În teatru, unde tradiția a fost uitată, În operă există „specialiști“ care „știu“ și se țin cu dinții de tradiție chiar dacă ea e moartă. Abia am timp să elimin clișeele cântăreților, să-i seduc ca să-mi Înțeleagă ideile, că deja Încep repetițiile cu orchestră și trebuie să mă retrag În sală, care e la o distanță enormă de scenă. Mă adaptez cu greu la acest hău imens care mă separă acum

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-i seduc ca să-mi Înțeleagă ideile, că deja Încep repetițiile cu orchestră și trebuie să mă retrag În sală, care e la o distanță enormă de scenă. Mă adaptez cu greu la acest hău imens care mă separă acum de cântăreți, unde până ieri, În sala intimă de repetiție cu pian, eram la doi pași de ei. Dar ce fantastic sună orchestra! Ea, de fapt, dă forța spectacolului. În orchestră se află subtextul: ce nu e cântat pe scenă e spus

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
o piesă de Cehov subtextul este Întotdeauna Între cuvinte, fluid, subtil, greu de precizat, În operă e descris În detaliu de partitură, e concret, căci orchestra exprimă precis ce gândesc și simt personajele. Deci e neapărat necesar ca regizorul și cântăreții să asculte atent ce se Întâmplă În fosă. De obicei, Însă, regizorul e surd sau indiferent, obsedat doar de cum arată imaginea, iar cântăreții rareori sunt interesați de altceva decât de măsura care le dă intrarea ca să cânte. Dirijorul, pe de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
concret, căci orchestra exprimă precis ce gândesc și simt personajele. Deci e neapărat necesar ca regizorul și cântăreții să asculte atent ce se Întâmplă În fosă. De obicei, Însă, regizorul e surd sau indiferent, obsedat doar de cum arată imaginea, iar cântăreții rareori sunt interesați de altceva decât de măsura care le dă intrarea ca să cânte. Dirijorul, pe de altă parte, se comportă des ca un metronom, vrând doar să fie menținut ritmul impus de el. Fiecare trage În altă parte, nimeni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
experiență minunată, cu un cor care este unul dintre cele mai faimoase ansambluri din lume, de fapt la fel cum și corul Operei din Viena se bucură de un mare prestigiu. Am amintiri foarte plăcute din astfel de locuri. Mulți cântăreți sunt la fel de pasionați să se miște, să danseze, să joace ca niște actori și acest chef de a juca Îi ajuta și să cânte mai bine și mai nuanțat. Regia modernă greșește și În teatru, și În operă atunci când, din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
și să subliniez ce era evident, În loc să las muzica sau textul să intre În mine, să atingă o coardă sensibilă și astfel să răspund din interior, ca rezultat al unei emoții vii. Și aici vreau să le fac puțin plăcere cântăreților care se declară vehement dușmani ai regiei, acceptând că noi, regizorii Învestiți cu misiunea de comando de salvare a operei, odată ajunși În sălile cu candelabre prețioase și catifea fină, am făcut mult bine, dar și rău, căci invazia regiei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
bufă, ești catalogat drept artist burghez vândut capitalismului! Și totuși, În cea mai catastrofică reprezentație cu Traviata, dacă un regizor decide „subtil“ să proiecteze un film cu victime de SIDA, comentariul nu poate distruge opera. Muzica Își are forța ei, cântăreții trebuie să-și cânte notele și, dacă spectatorul, Înfuriat de ce se Întâmplă pe scenă, vrea să Închidă ochii, Îl aude pe Verdi nevătămat. În America, opera și teatrul sunt categorisite drept entertainment/„divertisment“. Îmi place această definiție, deși când am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
și a reușit. Am refăcut Oneghin de mai multe ori, În alte țări, căci reversul medaliei sau blestemul succesului În lumea operei este că ești chemat să reproduci același spectacol cu aceeași concepție, aceleași decoruri și costume, dar cu alți cântăreți, alt cor, altă orchestră și alt dirijor, pe o altă scenă. De obicei se apelează la un asistent ca să refacă originalul, dar eu insist să fiu prezent la cel puțin jumătate din repetiții de câte ori am timpul să o fac. Încerc

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
perturb obișnuința de a scoate din cutie obiectul semiasamblat pentru a-l livra fără bătăi de cap suplimentare publicului plătitor. Dar orice se uzează În timp: În special În teatru sau operă, o calitate obținută cu greu se pierde ușor. Cântăreții, ca și actorii, Își au fiecare ritmul lor, felul lor de a percepe, de a se mișca. La Cardiff, Oneghin fusese unul dintre cei mai buni baritoni englezi ai generației sale, Într-un tandem electrizant cu o tânără soprană galeză

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
mi-a propus să montez o nouă Văduvă la Viena, eram convins că trebuie să restabilesc echilibrul și să dau Cezarului ce-i al Operetei. John Eliot Gardiner era la pupitru, Barbara Bonney și Bo Skovhus formau o pereche de cântăreți ideală pentru a atrage atenția și simpatia spectatorilor, În plus Angelika Kirschlager era o foarte picantă Valencienne. Am făcut tot ce am putut ca dragostea să triumfe la Staatsoper și, În ciuda unui decor greoi și fără vino-ncoace, intriga amoroasă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
mișcările cele mai neașteptate, culcată pe stânci cu capul În jos și lăsând pe piatră urme sângerânde din rochia de mireasă sau urcându-se sus pe vârful muntelui, unde, halucinând, Își Închipuia că este Împreună cu iubitul ei. Însă nu toți cântăreții sunt dispuși să Încerce imposibilul. Alfredo Krauss, marele tenor spaniol, a sosit târziu la repetițiile de la Chicago. Îmbrăcat impecabil, În costum de gabardină și cu mănuși subțiri de piele, părea că aterizează de la Acapulco, unde poate chiar cântase În concert

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
lungă din operă, era jucată În jurul băii pline cu apă unde avusese loc crima, bazin de care se foloseau, cu intenții diverse, de la purificare la răzbunare. Egist apărea cu un șarpe boa viu Încolăcit În jurul gâtului, mângâindu-l fără teamă, cântărețul fiind la fel de brav ca și actorul ce-l jucase În teatru pe Egist, În Electra de la „La Mama“. Și, deși ce realizasem În teatru cu Electra era diferit ca impresie (mai luminos, mai abstract, mai cu speranță), apariția salvatoare a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
Cehov, nepot al autorului și elev strălucit al lui Stanislavski, și mi se părea interesant, dar teoretic. Până Într-o zi, când i-am descoperit gustul concret, În repetiție cu Gwyneth. Foarte des la operă mă rezum să le arăt cântăreților ce trebuie să facă. Mulți chiar preferă să mă imite: e mai comod și pentru ei, care nu au studiat prea mult actoria, să le descriu, apoi să le demonstrez „rezultatul“ pe care-l doresc. La prima Încercare, imitația lor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
deloc așa. Dimpotrivă, toate propunerile mele au fost Încurajate. Niky Wolcz a adus cu el de la Columbia un grup compus din cei mai buni actori-studenți ai noștri, constituind pe scenă un ansamblu fluid și expresiv, care a stimulat și În cântăreți pofta pentru teatru. Deși nu a fost prezent la repetițiile de scenă, Maestro Levine a rămas Încântat văzând cum se armonizează decorul abstract constructivist al lui Tsipyn cu mișcarea, și ea abstractă, dar spectaculoasă, În stiluri variate, de la commedia dell

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
proaste uneori ajută! Visul unei nopți de vară la operă Imediat după Faust, am plecat la Chicago să montez Visul unei nopți de vară de Benjamin Britten, cu un buget modest, dar cu totală libertate și cu un dirijor și cântăreți tineri, avizi de aventură și descoperiri. Am făcut cunoștință cu o generație nouă de cântăreți, dispuși să facă exerciții de actorie pentru a se debarasa de clișeele de joc, care li se predau În școlile de canto. Mișcări simple de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]