4,175 matches
-
prudența față de Const. Ciopraga, ar putea fi justificată pînă la un punct, dar nu în totalitate. El e un liric incorigibil în ființa lui intimă! Află că am scris o cronică despre Sadoveanul său, la rugămintea insistentă a celor trei cărturari care sînt adjuncții la Cronica. I am făcut un portret, zic eu, interesant, cu unele observații mai detașate (apare sîmbătă, acum) . Nu știu dacă știi că de Anul Nou revista Ateneu m a felicitat de două ori, la două adrese
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe lângă goana după spioni, recruți și rezerviști, iată că polițiștii mai fuseseră „miluiți” și cu supravegherea aplicării legii de suprataxare... a.e. Avea și Mihail Kogălniceanu ceva de spus... După cum se știe, ministru al Afacerilor Străine era pe atunci marele cărturar și politician care la data de 6 iunie 1877 a trimis Prefecturii Fălciu adresa nr.6545, referitoare la unele aspecte ale relațiilor dintre soldații ruși și populația civilă care intra În contact cu ei. Probabil sâcâit de numărul mare al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
tentativa de a cuprinde un material extrem de bogat risipit în diverse publicații, studii, monografii și articole, cronicarul recurge la autoritatea unor autori consacrați, are în vedere referiri din presa vremii (reviste și ziare), memorii, amintiri, arhive, chiar „arhiva autorului”. Un cărturar, un om de cultură el însuși, un spirit nobil (se simte un fior uman, o vibrație caldă, înaripată, în scrisul său, se simte afecțiunea, o anume distincție, un inviolabil respect pentru om) într-un stil îngrijit, ponderat, adecvat profilului inerent
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
februarie 2003, 10 p. mss. (în arhiva autorului) -In memoriam prof. univ. dr. Mirela Andrei (1920 - 1996) - Medicina stomatologică vol.I nr.4, iulie - august 1997 p. 95 ANDREI, P. PETRU 1922-2002 JURIST Personalitate marcantă a vieții academice ieșene, erudit cărturar și om de cultură, prof. univ. dr. Petru P. Andrei, fiul savantului Petre Andrei, a fost unul dintre corifeii Școlii ieșene de drept, mentorul a zeci de generații, care și-a dedicat întreaga viață slujirii culturii române și idealurilor democratice
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
voiau să se implice în lucrarea Domnului și nici nu se dădeau la o parte să-i lase pe alții care ar fi vrut să facă ceva pentru Domnul și pentru semeni. Așa spunea și Domnul Hristos: „Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi închideți oamenilor Împărăția cerurilor: nici voi nu intrați în ea, și nici pe cei ce vor să intre, nu-i lăsați să intre” Când m-am implicat în construirea celor două Biserici Filadelfia, inclusiv a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
în marina militară și își aminti episoade din propria lui viață ostășească, mai cu seamă din perioada grea a războiului. De-ar da Dumnezeu să nu se facă iar război cum se aude și despre care află din discuțiile cu cărturarii din târg și cu negustorii cărora le face cărăușie în chirie. în vreme ce îi treceau prin minte și punea cap la cap zvonurile și știrile ce le afla în drumurile sale, Costache aude bătăi în poartă și cum strigă un glas
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Pe pereți erau tablourile marilor înaintași ai românilor : Decebal, Traian, Mircea, Vlad țepeș, ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza, Regele Carol I, Regele Ferdinant, Regele Carol al-II-lea și prințul moștenitor Mihai. Pe peretele opus se vedeau tablourile marilor cărturari și oameni de artă, patrioți înflăcărați care și-au adus contribuții la formarea culturii românești, și a națiunii române, modele demne de urmat pentru tinerele generații. Peretele cu geamuri, mari, luminoase, cu ornamente completa impresia că te afli într-un
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Semnificativ, imediat ce a avut mijloacele, Caragiale a ales să trăiască la Berlin, capitala unei țări aflate la antipodul mentalitar și civilizațional al țării sale. Fără regret și fără nostalgie. Mi se pare că semnificația reflecției lui Julien Benda în Trădarea cărturarilor cu privire la rolul pe care trebuie să-l asume intelectualul occidental se regăsește în această ieșire din epocă pentru a o vedea mai bine, mai nuanțat. Julien Benda indica disocierea intelectualului occidental de pasiunile politice care-l fac prizonierul exceselor, de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
masă cu sare și se bea bere la micii proaspeți, mari și gustoși. Acel sentiment l-am regăsit în jurul meu aici. Duminică am mers la slujbă la biserica românească - o capelă modernă închiriată de preotul român de aici cu ajutorul marelui cărturar George Uscățescu. Am fost impresionată până la lacrimi, cu toate că totul se consuma sub semnul improvizației. Pălimari sunt fetele preotului care-l secondează în timpul slujbei aprinzând cădelnița, dându-i tămâia și răspunsurile în timpul slujbei. Apostolul a fost citit de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de la Avignon, Opus Dei etc. În acest context pot spune deci, fără falsă modestie, că eram nu "uns cu toate alifiile", cum se spune prozaic, ci "cu mirul sfânt"! Când i-am mai amintit de legăturile marilor noștri voievozi și cărturari cu Vaticanul, de scrisoarea adresată de Papa lui Ștefan cel Mare după victoria împotriva turcilor, calificându-l drept "atlet al lui Hristos", am simțit că mi-am căpătat un aliat și nu unul oarecare, ci unul aflat în comunicare directă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nostra" "Munca este bucuria noastră", o deviză cam șocantă pentru studenții noștri de astăzi! Am continuat cu Pontifica Universidad Catolica fondată în 1888 de către Arhiepiscopul de Santiago, Rafael Valentin Valdivieso, și cu Universidad de Chile, fondată în 1842 de marele cărturar de origine venezueleană Andres Bello. În provincie, după Universidad de Atacama, de la Copiapo, aveam să mai fac vizite la Universitățile din Concepcion și Valparaiso. Ca peste tot în lume, și în Chile universitățile erau centre nu numai de învățământ, formare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a prezentat bucuroasă, informându-l drept "carte de vizită" și ce rarități căutăm și ne-a lăsat cu dumnealui, o persoană cam de 50 de ani, rubicond, cu față de bonom. Aveam să aflăm că se înrudesc cu vestita familie de cărturari Alcalay, cei cu fosta mare librărie din centrul Bucureștiului și cu faimoasa editura. Din una în alta, ne-am "expus biografiile" și când a aflat că suntem din Iași și că eu am făcut liceul la "Internat", s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a trecut în neființă la 1 iunie 1987, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. HAREA, VASILE (1895-1987ă PEDAGOG ȘI FILOLOG Format spiritual în cercul revistei Viața românească, prof.univ.dr. Vasile Harea a fost un intelectual de marcă al Iașului, un cărturar de elită care a ilustrat atât filosofia, critica literară și pedagogia, cât și sociologia, etnografia, etica etc. Născut la 13 iulie 1895, în comuna Susleni din fostul județ Orhei, a urmat la Chișinău, între 1909-1919 cele două cursuri (inferior și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
evenimentele petrecute în Basarabia anilor 1917-1918 care au culminat cu Unirea acestei provincii românești cu Țara. O parte din aceste evocări au văzut lumina tiparului prin volumul Basarabia pe drumul unirii (1995ă. I-au rămas în manuscris numeroase lucrări științifice. Cărturar de elită, unul dintre cei mai stimați profesori din Universitatea Al.I.Cuza, Vasile Harea s-a stins din viață la 30 ianuarie 1987. A fost înmormântat la cimitirul Sf. Vasile din Iași. INCULEȚ, C. ION (1884-1940ă OM POLITIC Includerea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
MANGERON, DUMITRU I. (1906-1991ă MATEMATICIAN Profesorul doctor docent D.I. Mangeron, membru corespondent al Academiei Române, face parte din pleiada marilor dascăli și oameni de știință care, în decursul timpului, au contribuit substanțial la ridicarea și consolidarea prestigiului științei românești. Cercetător și cărturar de factură enciclopedică, și-a dedicat învățământului tehnic superior capacitatea sa neobișnuită de muncă și creație. S-a născut la 15 noiembrie 1906, în orașul Chișinău, ca fiu al unui mecanic de locomotivă care făcea curse regulate între Ungheni, Chișinău
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în timpul liber, de Entomologie (Lepidoptereă, colecționând fluturi pe care i-a donat Muzeului de ștințele naturii din Bacău. Trecut în neființă la 9 mai 1996, prof.univ.dr. Victor Nadolschi a fost înmormântat la cimitirul din Bacău. NANIESCU, IOSIF (1820-1902ă MITROPOLIT ȘI CĂRTURAR De la Veniamin Costache, nici un mitropolit al Moldovei și Sucevei nu s-a bucurat de atâta prețuire ca Iosif Naniescu. A fost unul dintre înalții prelați care, animat de o mare dragoste pentru cultura națională, a dăruit Academiei Române, încă din timpul
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
moment din trecutul nostru nu ne dăruie un așa de intens prilej de a simți aroma măreției până la care ar fi putut crește istoria românească." (Lucian Blaga, Spațiul mioritic) Nu putem uita pe alt mare, mare om al nostru, martir, cărturar care cu strădanie multă s-a aplecat asupra letopisețelor, asupra pisaniilor ca să deslușească din negura vremurilor trăirea lui Ștefan Voievod, trecutul zbuciumatei Moldove: Și candela aprinsă deasupra mormântului său s-a stins uneori în zile rele. Mâini de hoți au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se răsucește Ștefan spre el. Dlugosz, episcopul Cracoviei, revoltat de nedreptatea ce ni se face, a dezvăluit sfruntata minciună în Seim. Tot bunul episcop... În numele adevărului... Iată, ne iubește și pe noi cineva, spune Ștefan cu recunoștință. E un mare cărturar, o conștiință a veacului nostru, îl cunosc, spune Stanciu. Când am fost la Cracovia, mi-am notat cuvântul lui, spune Tăutu. Ascultați: "...Mateiaș, trăgând pe sama sa toată măreția acestui triumf și, cu neobrăzata sa deșertăciune, atribuindu-și sieși meritele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce e bun și ce e rău, dar trebuie să căutăm, să învățăm de la oricine, de pretutindeni... De aceea, am și trimis câțiva tineri isteți la dăscălie, pe cheltuiala domniei -, să prindă învățătură la Cracovia, sare Tăutu. Da! Să avem cărturarii noștri, înțelepții noștri. Să buchisească slovele din cărțile de înțelepciune, să ne luminăm, să pricepem și noi cum se învârte crugul vremii; că, mereu călcați, loviți, pârjoliți, tot cu sabia cu sabia, am rămas de căruță față de alte neamuri mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îmbibat cu acea apa murdară a păcatelor noastre și devenise foarte greu. Să cugetam adânc acum la ce este in Crucea Domnului. Pentru că, atunci când a venit vremea să-L răstignească pe Domnul Iisus căutau un lemn gros și greu. Atunci cărturarii și mai marii poporului și-au adus aminte de acel lemn aruncat în mizerie și au căzut de acord că ar fi cel mai potrivit. Și așa au făcut Cruce din acel lemn îmbibat în mizeria păcatelor noastre. Numai Domnul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
toate ! Titus Andronicus, trilogia Henry VI, jumătate din Richard II, Comedia erorilor, All’s well that ends well ̀ și așteaptă încă lectura. Se miră și el, dar asta e, și nu se jenează s-o spună. Ce pot gândi cărturarii serioși despre un om de teatru englez, actor și regizor, care până la 85 de ani a omis să citească texte shakespeariene profesional obligatorii ? Gândească ce vor : omul în cauză e cunoscut în lumea întreagă pentru realizările sale epocale tocmai în
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
principe Cercel (1978) ; două destine românești de anvergură europeană. Interesul pentru aceste două personaje istorice ̀ mi pare de aceeași esență cu cel pe care i l-a suscitat domnița franțuzoaică de la Sâmbăta de Sus. Radu Boureanu face parte dintre cărturarii români care înțeleg tradiția românească în spirit european, ̀ mpotriva mentalității vernaculare și xenofobe a trublionilor recurenți. Punctul cel mai înalt al poeziei lui Radu Boureanu îmi pare a fi atins de Planeta nebunilor (1979) și cu osebire de poemul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
umilitate nu-l poate totuși dezbăra de talent. Transcriu aici câteva rânduri în care-și portretizează personajul : „...în toamna anului 1977, când l-am cunoscut, Nenițescu nu ne-a apărut ca un estet interesat de «piața» artistică, ci ca un cărturar afabil, aplecat, cu creionul în mână, asupra lui Thoma de Aquino sau a lui Leonțiu din Bizanț... Justificarea prelungitelor sale, surâzătoare tăceri ar putea sta aici, în preaplinul unor astfel de lecturi” (p. 31). L-am frecventat și eu pe
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
găsi drumul către „Iubitul iubiților”. În marea tradiție a poeziei arabe sentimentele se exprimă atât de puternic și memorabil. Ce păcat că acest fel de a simți e necunoscut de marea masă a cititorilor occidentali, rămânând parcă numai privilegiul marilor cărturari, cum ar fi traducătorul lui Attar în suedeză, Erik Hermelin, și al altora în marile limbi europene. E o zi însorită, am deschis toate ferestrele marelui apartament, ca să comunicăm și cu restul lumii, când vom petrece. La ora două după-amiaza
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Câte odată mergeam cu doctorul Axinte la Doleschioi. Rămâneam uneori până noaptea târziu pentru o partidă de pocheraș între notarul Buhnev, doctor, învățătorul Nicolae Martinciuc și colegul său, Balîi. Partida se termina, repetabil, cu masa întoarsă de una dintre soțiile cărturarilor. Odată cu primăvara, muncă susținută în școală dar și la grădină. Eu fiind și comandantul subcentrului militar și al stolului de străjeri am găsit de cuviință să realizăm o sută de adăposturi, gropi pentru tot atâția copaci pe care i-am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]