4,790 matches
-
a cărui întâlnire ai nevoie pentru a te defini, pentru a te confirma. Una erau reacțiile relaxate ale junimiștilor, ludice și neprotocolare, altceva însemna să simți feed-back-ul favorabil, freamătul aprobativ al unei săli înțesate care nu te urmărea "trântită pe canapea", precum Pogor, sau Negruzzi, ci ca și cum de ceea ce spui tu ar fi depins întreg universul. Tocmai de la acest "Sine lărgit", fie alcătuit și din cucoa-ne dornice de senzații noi, veneau imboldurile pentru a continua munca aceasta ingrată de educare și
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
vorbă să se afle pe lista de preferințe a junimiștilor. Spiritul junimist, atât de invocat ieri și azi, deriva tocmai din spiritul casei lui Pogor, din atmosfera aceea în care lucrurile serioase se intersectau cu ludicul, în care tolănirile pe canapele ale gazdei sau membrilor de vază alternau cu discuțiile riguroase pe teme dintre cele mai respectabile. Ca și Junimea, casa respectivă trebuie să fi fost o casă a contrariilor 31, un spațiu devenit public, o proprietate a tuturor. Surprinde astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
3. Intrarea în camera unui alt mare boier moldovean, Gheorghe Asachi, înseamnă o schimbare completă de stil, coloristică, viziune asupra obiectelor de artă decorativă. Covorul de lână, vechi de peste 150 de ani, lucrat manual la o mănăstire din sudul țării, canapeaua ,,Biedermeier românesc" acoperită cu o scoarță cu motive naționale (de asemenea, lucrată manual), lada de zestre (de secol XIX), sobița portabilă care se utiliza atât pentru încălzirea cât și pentru iluminarea iatacurilor de odinioară tot atâtea crâmpeie apte să glăsuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
l-a zărit pentru prima dată pe Eminescu ieșind din biblioteca lui Pogor, poziționată în dreapta Salonului Junimii. 5. Holul de la etaj este astăzi numit "I.M.Melik", datorită faptului că aici se află un set de mobilier tipic perioadei, format din canapea, fotolii și masă ovală, toate aparținând familiei junimistului Melik. 6. Încăperea care altădată era biblioteca lui V. Pogor se numește acum Sala "Eminescu, Creangă, Veronica Micle". Povestea prieteniei celor trei se închide între obiectele acestei camere: setul toaletă original al
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pe toți cei care s-au format aici, îndrumați fiind de Garabet Ibrăileanu. 10. O încăpere unică, discretă, este cea dedicată "scriitorului interbelic". Pe biroul de lucru odihnește mult încercata mașină de scris a lui Mihail Sadoveanu, iar pe o canapea stă aruncat, "neglijent", halatul actorului Miluță Gheorghiu, dungat în roșu și negru. E o sală paradigmatică pentru orice scriitor interbelic, și pentru orice artist al acelor ani. 11. În afara expoziției permanente, Muzeul "Vasile Pogor" propune și o expoziție temporară în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
dulăul ofițerului care stă cu chirie la Papadopolina și... "tușește cu mult înțeles"), se pot evoca spații ale confortului erotic (Tren de plăcere: soțul află de la soacră-sa că "Miții i-a dat odaia lui Mișu, și el doarme pe canapea în antreluță") sau insațiabilitatea neselectivă și efectele ei (High-life: Athenais Gregorachko e pentru ziarul Vocea Zimbrului o infatigabilă silfidă: "Aici o îngrozitoare greșeală de tipar"); chiar la vîrste venerabile, femeia-consoartă poate fi vizitată de incubi agresivi, fapt pentru care este
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Zoe: "Binevoiți dar a trece îndată pe la biroul nostru, spre a regula această afacere într-un chip mulțumitor pentru amîndouă părțile..."); cînd sugestia nu funcționează, se dau detalii privind dinamica și efectele actului vizat: "...d. Lefter a căzut pe o canapea sfărîmat de oboseală; a simțit că i se taie încheieturile [...]; a moțăit de cîteva ori și-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun, că nu mai putea de picioare și de mijloc se-nțelege, de atîta alergătură
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
safe, care presupune adrenalină fără efort și sportul prin delegație; poate de aceea vedetele din sport au dobândit o celebritate fără limite, pentru că tot mai mulți dintre noi ne identificăm cu efortul și condiția lor fizică, în vreme ce stăm întinși pe canapea și le urmărim evoluția pe terenurile de concurs. Totodată, așa cum subliniază Desmond Morris, rutina zilnică a omului contemporan presupune recursul la gesturi și la un limbaj preluate din arsenalul confruntărilor, ceea ce sugerează că, după modelul picăturii chinezești, viața cotidiană se
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care trebuia să-i primești din transportul lemnelor. Leațurile le băteai tu singur și dușumeaua, iar pentru lipitul cu lut făceai o clacă. Ușile și ferestrele le făcea un astăluș (tâmplar). Pe când venea iarna te strângeai la casa ta. O canapea, o masă și un pat erau tot mobilierul. Dulap pentru haine pe atunci nu se purta. Băteai câteva cuie În perete În care să-ți agăți hainele. Acum tânăra nevastă Își punea pe pereți covoarele de zestre primite de la mama
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se furișase În odaie parcă pentru a mângâia cele cinci suflete căzute pradă somnului adânc. Motanul se ridică din culcușu-i de după sobă și se cuibări la picioarele celor doi băieți Începând să toarcă voios parcă de prezența Întregii familii. De pe canapeaua de sub fereastră, ceasul Începu să sune de zor de parcă nu vroia să se mai oprească. Hoo! ostoiește-te că te-am auzit, bolborosi bărbatul care știa că alarma este pentru el. N-ai mai putut Întârzia măcar un ceas! Dar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
plictisitoare enumerare": (2). Și cum Xerox tăcu, Rauk făcu o enumerare extrem de plictisitoare a mobilierului din apartament. Era într-un fel de ca și cum ar fi vrut să mobileze tăcerea: Un fotoliu Cippendale, veioze cu picior, de sticlă, stil Gallé, o canapea Art-Déco, o berjeră Ludovic al XV-lea, moștenire de la mama lui, un scaun Knoll, un fotoliu-sac Pierro-Gatti, în formă "picătură de ulei" din piele și poliuretan; un taburet capitonat marocan; un paravan vietnamez; umbrele din hârtie imprimată cu înscrisul "Pattaya
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
stafidite", "sleite"). EXERCIȚIUL B.16. Comparați aceste două secvențe descriptive. Ce au în comun, din punctul de vedere al prezentării temei-titlu? Textul A PIELE CATIFELATĂ Un ten catifelat, rozaliu, diafan, ușor pudrat, o piele fină fără nici o imperfecțiune, iată o canapea a cărei frumusețe nicicînd nu se va ofili. Catalog publicitar Roche-Bobois Textul B Pe masă par niște dune mici de nisip. Nisip presărat cu cardamom, cu curry de madras de un roșcat fierbinte din care răsar stropi verzi de curry
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-le pe buze, ca pe o stranie incantație, o invitație către Oriunde. Emois, 1986 Soluție Cele două secvențe prezintă particularitatea de a nu prezenta, pentru început, tema-titlu. În A, se află mai întîi caracterizarea, apoi obiectul descrierii este numit (= "o canapea"). Aici enigma este de scurtă durată. În B, așteptarea temei-titlu este mai lungă, dar poate fi mai mult sau mai puțin repede ghicită, în funcție de cunoștințele enciclopedice ale cititorului. Într-adevăr, dacă "cardamomul" este prea puțin cunoscut pentru majoritatea oamenilor, "curry
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
enciclopedice ale cititorului. Într-adevăr, dacă "cardamomul" este prea puțin cunoscut pentru majoritatea oamenilor, "curry", în schimb, este curent și dă un prim indiciu la care se adaugă curînd evocarea "ghimbirului", "a piperului" etc. Reclama A începe printr-o METAFORĂ. Canapeaua este descrisă prin intermediul PROPRIETĂȚILOR atribuite în mod obișnuit unei femei: "ten catifelat", "piele fină", "rozaliu", "dat cu pudră" etc. Descrierea condimentelor (textul B) începe pe baza unei COMPARAȚII: "par niște dune mici". De aici, condimentele sînt descrise cu formule metaforice
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu se poate vorbi de un anacronism real. Momentul vorbirii este pur și simplu o parte a povestirii (cronologice); conținuturile sînt menționate în trecut sau în viitor. Exemplul a) bunăoară, ar putea continua astfel: f) Suspinînd, John se așază pe canapeaua vecinului vărsîndu-și durerea "Nu aveam cum să știu, cînd m-am căsătorit cu Mary acum cinci ani, că ea își va sacrifica totul pentru muncă, nu? Că nu voi fi nimic altceva pentru ea decît un amărît de servitor, mereu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
subiectul însuși este, în mod inevitabil. Pasajul dezvoltă, gradat, un limbaj mai ostil, dacă nu chiar violent, conducînd în finalul acestei amplificări tulburătoare la descrierea fotografiei mentale care va rămîne pentru totdeauna în mintea naratorului: Am văzut-o, șezînd pe canapea, cu lampa deasupra ei, cu fața congestionată, greoaie și vulgară, bolnavă, absentă, ochii ei, cu o privire ușor dementă, fixați pe o carte, o femeie bătrînă abătută pe care nu o cunoșteam. Adevărul fotografiei este această ființă străină, această persoană
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Matei Corvin. Rafael era prea tânăr pentru a se expune la asemenea efort istovitor, care putea fi fatal pentru un adolescent. S-au stins toate luminile cu excepția a două lumânări, care răspândeau o lumină crepusculară. Rafael era așezat pe o canapea cu ochii ațintiți în neant. Însalon era o liniște supremă. După ce îi invocă, dintr-o ceață deasă, au apărutpe peretele camerei într-o lumină opalescentă, busturile a doi bărbați, care nu erau cât de cât, tulburați. Erau Iancu de Hunedoara
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și creionul au căzut jos, odată cu dispariția imaginilor de pe perete. S-au aprins luminile. Rafael era aplaudat. Epuizat, dar cu fața radioasă, emanând lumină. Rafael mișcă din mâini și în stupefacția generală a musafirilor, ridică în aer fotoliile, scaunele și canapelele cu tot cu ocupanți. Delir. Rafael este omagiat. A doua zi pleca la Brașov, pentru a-și desăvârși studiile la școala superioară de științe. Locuia în palatul părinților. Aici aveau loc reuniuni, serate, baluri. Rafael avea douăzecișicinci de ani. Era în plină
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
corp. Cei care verificau autenticitatea fenomenului au declarat că totul este real. Nu era farsă. Nu era înșelătorie. Venise momentul suprem al serii. S-au stins luminile policandrelor. Numai două lumânări emanau o lumină difuză. Rafael luă loc pe o canapea purpurie, cu ochii ațintiți în neant. Apăru o mână care luă un creion și o bucată de hârtie de pe masa din încăpere și începu să scrie: -Mihai Viteazul va fi trădat și decapitat de generalul famen Andrei Basta la Turda
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de la sol penetrând zidul, dar în cameră era prezent profesorul. -Să meargă cineva afară-îndemnă el. După verificare musafirii au concluzionat: -Ești și în casă și afară. Luminile s-au stins spontan. Profesorul s-a întins cu fața în sus pe canapea, închizând ochii. Martorii oculari au văzut la lumina lumânărilor, cum din trupul profesorului se desprinde un alt trup asemănător, levitând spre tavan, privind cu atenție în jurul său. Scena dură vreme de zece secunde, după care trupul din tavan coborî, intrând
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
trupul din tavan coborî, intrând la loc în trupul profesorului. Acesta se sculă liniștit ca dintr-un somn profund: -Tocmai ați asistat la fenomene de poltergeist, dedublare și decorporare. Acum vă rog să păstrați o liniște desăvârșită. Se așeză pe canapea cu ochii închiși. În cameră apăru holograma unui bărbat de aproximativ treizeci și trei de ani, îmbrăcat în robă de un alb strălucitor, confecționată din in. Cu ambele brațe ridicate spuse: -Pace vouă. Cuvântul care l-am vestit eu este adevărul, Nu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și evului mediu. Spiritele vor fi materializate în corp ectoplasmatic și vor putea răspunde la o singură întrebare scurtă. Apariția fiecăruia va fi de o sută de secunde. Toată audiența era numai ochi și urechi, colonelul se așeză pe o canapea executând mișcări circulare ale brațelor, succedate de altele rectilinii pe orizontală și verticală. Spontan lumina policandrelor din tavan s-a stins, odată cu aprinderea bizară și misterioasă a celor trei lumânări mari din sfeșnicile de alamă. Gazda își întinse brațele cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
telefon. -Așa voi face domnule profesor. Luminile candelabrului din tavan s-au stins, aprizându-se spontan lumânările din sfeșnicul de argint cu trei brațe. -Vă rog să păstrați liniștea. Nu comentați. Nu exclamați. Priviți totul în tăcere. Profesorul se așeză pe canapeaua albastră din încăpere, concentrându-se. Asistența privea uluită cum din corpul profesorului se desprinde clona acestuia, începând să leviteze spre tavanul salonului, după care survolând salonul ieși fulgerător prin sticla groasă a ferestrei închise, neproducând nici un zgomot, fără s-o
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ovale, cu picioare tot de coloană, cu perdele albastre) cu mici biblioteci răspândite ici-colo, cu tablouri pe pereți și pereții în calciovecchio, ca în reproduceri nu știu unde văzute sau închipuite... un covor gros în mijlocul holului și unul mai mic în fața unei canapele aurii lângă care stătea ceva cu picior de lemn, care nu știam ce înseamnă, ca o pălărie uriașă în cinci colțuri, ca un cap de pagodă... "Văd că îți place casa, zise, e a mea de la părinți care nu mai
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ușoară, tot albă, cu puncte albastre, cu încrețituri bogate în poale, cu gâtul și brațele descoperite, și îi vedeam acum și picioarele, cu glezna și pulpele în deplină armonie cu chipul ei cu carnație bogată... "Ei, domnule, zise așezîndu-se pe canapea lângă mine, văd că n-ai chef, nici de cafea nici de prăjituri și nici de coniac. Le-am pregătit însă pentru tine, te-aș ruga să te servești". Și privirea ei mă prinse și se mișcă la dreapta, la stânga
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]