5,421 matches
-
a spune, pentru că oricum avem mai mult de cinci simțuri (senzațiile automate, cele patru senzații tactile etc.). Echilibrul e deseori uitat, deoarece se află și el în urechea internă. Funcționarea sa este similară, întrucât depinde de excitarea celulelor ciliate din cavitățile situate în canalul osos al melcului: utricula și sacula pentru sistemul static și cele trei canale semicirculare pentru senzațiile de deplasare (senzațiile de vertij în timpul valsului etc.). Mecanismul echilibrului static a fost pus în evidență cu ajutorul unui crevete, animal care
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sacula pentru sistemul static și cele trei canale semicirculare pentru senzațiile de deplasare (senzațiile de vertij în timpul valsului etc.). Mecanismul echilibrului static a fost pus în evidență cu ajutorul unui crevete, animal care nu are decât un singur sistem, statocistul, o cavitate mică în care, datorită greutății, granulele de nisip intră în contact cu cilii celulelor receptoare. În cadrul unui experiment, într-un acvariu s-a adăugat pilitură de fier. Astfel, s-a constatat că niște particule mici pătrund în statocist în timpul năpârlirii
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
articulare), la care apar infecții secundare sau la distanță (endocardită, osteomielita, etc.), Studii de rezistență la antibiotice efectuate în SUA au evidențiat rezistență față de peniciline și macrolide la 30-50% dintre streptococii viridians orali. 6.2 Etiopatogenie Flora microbiană comensală a cavității orale formează un ecosistem al cărui echilibru poate fi perturbat în anumite condiții locale (zaharoză, scăderea fluxului salivar, igienă deficitară) sau generale (diabet). Infecțiile odontogene au ca punct de intrare a florei microbiene spre țesuturile profunde lezarea structurii odontale INFECȚII
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Veillonella, Bacteroides, Prevotella, Fusobacterium nucleatum. Aerobii au o pondere de 25% în infecțiile odontogene, cu predominanța streptococilor α hemolitici. Lactobacilii nu sunt implicați direct în etiologia cariilor dentare dar constituie factori favorizanți ai cariilor, prin inducerea unui mediu acid în cavitatea orală. b. O altă cale de apariție a infecțiilor odontogene o reprezintă afectarea țesuturilor parodontale. Etiopatogenia bolilor parodonțiului marginal este complexă, dar factorul determinant este în mod cert de natură microbiană. Teoria plăcii bacteriene nespecifice a fost formulată de Waerhaung
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
redoare a gâtului. Sepsisul apare după 3-10 zile de la debut, odată cu metastazele septice ale plămânului sau altor localizări. Rareori, infecția se extinde de-a lungul carotidei în mediastinul posterior sau erodează artera carotid, complicație inducată de mici sângerări la nivelul cavității orale. Mortalitatea depășește 50%. 6.4 Diagnostic Diagnosticul infecțiilor odontogene se bazează pe datele clinice, completate de date de laborator și imagistice. Hemoleucograma nu este obligatorie, dar leucocitoza cu creșterea numărului de granulocite imature pot indica severitatea unei infecției. Hemoculturile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Tabel 9.7. Monitorizarea pacientului cu infecție HIV Tip monitorizare Parametrii monitorizării Examenul clinic general tipul constituțional, greutatea și înălțimea, starea generală examinarea tegumentelor și a fanerelor (inclusiv zonele acoperite) sistemul ganglionar, cu cercetarea/înregistrarea tuturor stațiilor accesibile palpării ex. cavității bucale și dentiției exa. genitală și rectală cu inspecția zonei ano-genitale și ex. Papanicolau anual la femei evaluarea stării psihice pentru depistarea unei tulburări, evaluarea nivelului de cunoștințe, complianței, nevoii de suport psihologic Teste biologice uzuale hemograma, inclusiv numărul de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
rezecția, deși prognosticul pare să fie mai bun dacă se face rezecția tumorii primare și a metastazelor hepatice, sau chimioterapie prin artera hepatică. In cazul în care cancerul a atins suprafața peritoneală a stomacului, celulele maligne sunt eliminate în marea cavitate peritoneală constituind depozite peritoneale și în pelvis. Această stadializare anatomoclinică finală a cancerelor digestive superioare este importantă pentru că permite o apreciere cât mai corectă a prognosticului și necesității 35 unei terapii adjuvante. De asemenea stadializarea permite compararea rezultatelor intraoperatorii și
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
de impregnație după extirparea tumorii. După rezecție numărul celulelor este redus, probabil fiind mascate de polimorfismul și de celulele mezoteliale și în plus datorită faptului că celulele maligne existente aderă la peritoneul normal sau denudat. Prezența antigenului carcinogen embrionar în cavitatea peritoneală în timpul gastrectomiei se corelează pozitiv cu numărul redus de supraviețuiri. Este logic să considerăm că producția locală de antigen carcino embrionar (CEA) de către celulele canceroase din cavitatea peritoneală este cel mai important factor în determinarea valorii CEA peritoneal (γCEA
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
existente aderă la peritoneul normal sau denudat. Prezența antigenului carcinogen embrionar în cavitatea peritoneală în timpul gastrectomiei se corelează pozitiv cu numărul redus de supraviețuiri. Este logic să considerăm că producția locală de antigen carcino embrionar (CEA) de către celulele canceroase din cavitatea peritoneală este cel mai important factor în determinarea valorii CEA peritoneal (γCEA). În acest caz valoarea γCEA poate fi determinată de numărul celulelor prezente în cavitate sau de abilitatea de producere a CEA a acestor celule. 56 Comparând sensibilitatea predicției
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
să considerăm că producția locală de antigen carcino embrionar (CEA) de către celulele canceroase din cavitatea peritoneală este cel mai important factor în determinarea valorii CEA peritoneal (γCEA). În acest caz valoarea γCEA poate fi determinată de numărul celulelor prezente în cavitate sau de abilitatea de producere a CEA a acestor celule. 56 Comparând sensibilitatea predicției recidivelor peritoneale dintre valoarea γ CEA și examinarea citologică convențională s-a remarcat că prima metodă, este de departe mai sensibilă (93,6%) decât examenul citologic
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
totale ca alternativă la cea subtotală pentru tumorile corpului sau antrului și splenectomia profilactică 81 Conceptul de cancer gastric ca boală loco-regională În cancerul gastric, chiar avansat local în momentul diagnosticării, boala este încă limitată la aria gastrică, retroperitoneal și cavitatea peritoneală și nu se depistează metastaze hematogene la distanță sau în ficat. Acest concept de boală loco-regională a fost susținut de experiența operațiilor „second look” practicate de Wangensteen la bolnavi rezecați „cu intenție curativă” dar cu risc mare de recidivă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Extinderea limfatică este cea mai frecventă cale de diseminare în ambele tipuri de cancer gastric, intestinal și difuz, subliniind importanța exciziei ganglionare adecvate. ¾ extinderea peritoneală se produce numai când cancerul a străbătut suprafața seroasei și celulele tumorale au pătruns în cavitatea peritoneală. Sunt dovezi că probabilitatea prezenței celulelor viabile maligne este proporțională cu suprafața seroasei invadate. Acestea pot adera și invada peritoneul intact. Prezența în aproximativ 75% din cancerele recidivate a celulelor maligne în peritoneu explică numărul mare de recidive peritoneale
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
maligne este proporțională cu suprafața seroasei invadate. Acestea pot adera și invada peritoneul intact. Prezența în aproximativ 75% din cancerele recidivate a celulelor maligne în peritoneu explică numărul mare de recidive peritoneale prin implantare în loja gastrică sau în restul cavității peritoneale. Aceste implantări sunt mai frecvente în cancerele de tip difuz decât în cele de tip intestinal (45-75% față de 1030%Ă. Ar putea fi utilă extirparea peritoneului micului sac în cancerele localizate cu invazia seroasei, dar în general chirurgia nu
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Laparoscopia oferă adesea argumentele protecției chirurgicale la unii pacienți. Există două mari limite ale laparoscopiei: inspecția redusă la aspectul suprafeței organului și imposibilitatea palpării structurilor, ceea ce face ca interpretarea să fie mai dificilă. Laparoscopia permite și aplicarea perfuziei citotoxice în cavitatea peritoneală. Datorită evoluției naturale a bolii, riscul depistării implantării peritoneale (M1Ă în timpul laparoscopiei este de 25-37%, neremarcate la CT. Având în vedere că puținii pacienți în stadiul M1 vor prezenta hemoragii sau obstrucții de evacuare gastrică în final, se justifică
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
abdomen prin laparotomie mediană xifo-ombilicală, cu incizia peritoneului la stânga liniei mediane pentru ca ligamentul falciform și grăsimea preperitoneală să poată fi retractată în bloc la dreapta. Se plasează depărtătorul autostatic care să ofere câmpul până la rebordul costal bilateral. Se face controlul cavității pentru depistarea eventualelor metastaze. 2. Secțiunea ligamentului gastrohepatic și moblizarea esofagului distal. Lobul stâng hepatic este mobilizat prin secțiunea ligamentului triunghiular și menținut la dreapta printr-un câmp abdominal umed. Se secționează apoi ligamentul gastrohepatic și peritoneul de pe pilierul drept
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
este discutabilă necesitatea piloromiotomiei, noi o practicăm de regulă, cu grijă ca să nu incizăm mucoasa, care dacă se produce se suturează. După mobilizarea stomacului și cercetarea marii curburi gastrice, se identifică palpator și vizual artera gastroepiploică dreaptă. Se pătrunde în cavitatea retrogastrică și se delimitează zona de tranziție dintre arcada gastroepiploică și vasele scurte gastrice, de obicei avasculară. Se mobilizează marele epiploon de pe artera gastro 127 epiploică, ramurile descendente ale acesteia sunt secționate și ligaturate, cu grijă pentru a proteja arcada
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
gastro-epiploică. Disecția de la stânga la dreapta continuă până la nivelul pilorului, cu mare atenție la acest nivel, deoarece artera are o localizare și distanță variabilă față de peretele gastric. Se secționează aderențele posterioare dintre stomac și pancreas pentru deschiderea completă a micii cavități. Prin aceasta, asistentul exercită o tracțiune ușoară spre dreapta a stomacului pentru a pune în tensiune vasele scurte. Se continuă disecția marii curburi cranial. Se secționează cu grijă vasele scurte la distanță de peretele gastric fără a clampa pe stomac
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
efectuată similar celei cervicale dacă este manuală sau, mai ușor, cu stapplerul cu cap de 25 mm (figura 20Ă. Se controlează poziția corectă a stomacului, asigurarea pasajului prin hiatus (2 degeteă, dar se închide parțial dacă permite hernierea. Se drenează cavitatea pleurală cu 2 tuburi prin incizii separate, deasupra și sub incizie, cel inferior plasat la nivelul anastomozei. Închiderea toracotomiei obișnuit. Tubul nazogastric, trecut la sfârșitul efectuării anastomozei se suprimă după reluarea tranzitului. Reluarea alimentației orale se face după controlul cu
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Anastomoză intratoracică esogastrică ESOFAGOGASTRECTOMIA TORACO ABDOMINALĂ STÂNGĂ Pacientul este plasat în poziție laterală dreaptă. Laparotomia exploratorie efectuată printr-o incizie oblică de la mijlocul liniei xifo ombilicale la vârful coastei a 6-a. Incizia și pătrunderea în peritoneu. Se examinează atent cavitatea peritoneală pentru eventuale metastaze peritoneale și hepatice. Se apreciază mobilitatea tumorii. Invadarea pilierilor sau cozii pancreasului nu constituie o contraindicație pentru rezecție, dar fixarea fermă a tumorii sau metastazele hepatice sau peritoneale contraindică rezecția și se va recurge la metode
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
radiară a diafragmului Tumora este mobilizată prin disecție pe aortă în stânga și dacă este necesar, pleura dreaptă se scoate cu leziunea. Se excizează aproximativ 1 cm din pilieri în continuitate cu tumora pentru siguranța oncologică și acces larg la stomac. Cavitatea retrogastrică este deschisă prin ligamentul gastro-colic, pentru a aprecia invazia pancreasului. Dacă este invadat, este necesară rezecția pancreasului distal, splina sau ambele în continuitate cu stomacul. Dacă nu sunt invazii se secționează vasele gastrice scurte cu păstrarea splinei. Detașarea micului
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
arcade jejunale. Ansa duodenală este anastomozată la jejun la cel puțin 45 cm de anastomoza eso-gastrică. Această anastomoză o practicăm termino lateral, după sutura în 2 planuri a tranșei jejunale. Anastomoza mecanică scurtează timpul intervenției. După o toaletă minuțioasă a cavității toracice se fixează ansa jejunală la pericard, se fixează ansa jejunală sau stomacul la pilieri cu fire nerezorbabile și se suturează diafragmul cu fire groase O nerezorbabile. Se plasează un tub de dren în vecinătatea anastomozei. După apropierea coastelor se
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
La acest nivel se pătrunde în pericard și se incizează distal până la diafragm anterior joncțiunii pleuro-pericardice. Pericardul este apoi secționat în spatele cordului la nivelul venei pulmonare drepte inferioare și de la acest punct inferior până la 137 diafragm. Astfel se pătrunde în cavitatea pleurală dreaptă. Ganglionii limfatici traheobronșici și carinali sunt ridicați cu piesa. Ligamentul pulmonar drept este secționat și incizia pericardului este condusă inferior peste corpii vertebrali completându-se rezecția în bloc a mediastinului posterior. Se reflectă din nou diafragmul superior. Se
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
este nutrit enteral și s-au introdus grăsimi, lichidul drenat are caracterul laptelui. Aspectul lichidului este caracteristic,dar sursa poate fi confirmată prin dozarea trigliceridelor. Drenajul pleural va permite monitorizarea pierderii de limfă iar examenul radiologic verifică drenajul complet al cavității pleurale și expansiunea completă a plămânului. Se vor suprima grăsimile din alimentația enterală. Drenajul ce depășește 500 ml la 8 ore sau mai mare de 10 ml/ Kg/zi după unii, constituie o indicație de operație precoce pentru ligatura canalului
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
se asigură nutriția enterală prin jejunostomie cu lapte 60ml/h, care este oprită cu 4 ore înaintea operației. În timpul intervenției, alimentația se continuă pentru a stimula fluxul de limfă și a ușura astfel vizualizarea leziunii canalului toracic. Scurgerea chilului în cavitatea pleurală dreaptă este abordată fie prin toracotomie fie prin toracoscopie excelente dar, prin poarta de intrare limitată, nu permite o disecție largă. Se inspectează mediastinul posterior după secțiunea ligamentului pulmonar inferior, pentru evidențierea scurgerii. Orice sursă de scurgere de chil
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
pulmonar inferior, pentru evidențierea scurgerii. Orice sursă de scurgere de chil este controlată cu clipsuri sau suturi. În unele cazuri este necesară ligatura în masă a canalului toracic la nivelul diafragmului cuprinzând țesuturile moi dintre aortă - vena azigos. Scurgerile în cavitatea pleurală stângă sunt de la nivelul zonei subcarenale, nivel unde canalul toracic părăsește poziția din dreapta. Dacă explorarea toracoscopic stângă nu poate vizualiza sursa va fi necesară toracotomia dreaptă pentru controlarea canalului toracic la intrarea în torace. 149 Defectele anastomotice (fistuleă Consecințele
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]