8,276 matches
-
legionar notoriu. A fost singurul legionar pe care l-am văzut îmbrăcat în cămașă verde și încins cu centură cu diagonală. Nu știu dacă purta la brâu pistol, precum căpitanul lui, Corneliu Zelea Codreanu, dar îl urmăream cu ochii cât cepele prin spărtura gardului când Boacă-legionarul trecea țanțoș înspre târg, sau când se întorcea din misiune. Cât privește „misiunea”, îl auzeam adesea, cu urechile mele, lăudându-se în fața unor gură-cască, printre care mă număram și eu; nu mă las, bă, până
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Continui cu Încă o „rețetă Împotriva sărăciei“. Una parțială desigur, căci mă Îndoiesc că se poate da una generală, dar puțin cu puțin face multul. Și dacă de rețete e vorba, să Încep cu una culinară. De post. Peste două cepe unduite puțin În ulei, pun un kilogram de urzici, ce pot fi amestecate și cu stevie, pe care mai Înainte le-am opărit, câțiva căței de usturoi sau mai bine o mână bună de leurdă (Allium ursinum). Să-mi trag
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
depășește lămâia de patru ori din acest punct de vedere. Frunzele tinere sunt și mai bogate: de cinci ori. Hreanul conține și o enzimă, peroxidaza, cu proprietăți anticancerigene, În special preventive, evidente. Și, din acest punct de vedere, hreanul depășește ceapa de 70 de ori, sparanghelul de 50 de ori, varza și castravetele de 10 ori. Evident, pentru a exploata eficient această comoară, hreanul trebuie consumat crud. Și, Încă, această comoară e și destul de consistentă: cultivat cum se cade produce Între
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adică vodka și berea; ovăzul - hrana unuia dintre cei dintâi prieteni patrupezi ai noștri, dar și bună parte din izlazul altor prieteni necuvântători, adică iarba; meiul care ne-a susținut și vegheat devenirea noastră, a românilor, ca popor; legume, precum ceapa, usturoiul, sparanghelul; zahărul și romul, prin trestia de zahăr; uleiuri de palmier, dar și băuturi, din palmier ori din agavă. În privința condimentelor, adică pervertitoare ale gustului, implicit a relației firești cu realitatea, acest grup de plante e mai Înțelept, adică
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
miticul Pan dar și de concreții geți priviți de Ovidiu... Unele dintre monocotiledonate sunt plante textile, precum americanele Yucca sau Carludovica palmata, materia primă a cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum brândușa de toamnă, șofranul, exotica Curcuma și chiar banala ceapă, ne oferă și coloranții. Și nu sunt indiferente nici la suferințele noastre, oferindu ne - sacrificându-se pe sine - leacuri, nouă și prietenilor noștri necuvântători: brândușa de toamnă, șofranul, lăcrămioara, aloea, știrigoaia; de ce nu, papirusul pe care pisica Îl paște cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Deh! Are puiuți. Așa că am tras o raită pe la Chișinău, să mă bucur de binefacerile noului și europeanului pașaport. Lucrătura dracului, la urma-urmei și el un biped... M’am Întors totuși, căci fără mine Cristi nu face nici cât o ceapă degerată. Doar n’am să recunosc că m’a convins torsul unei pisicuțe de rasă, cu microfon În lăbuță. Dar pentru a zgârâia cât mai tare, căci am văzut multe. Precum ceea ce urmează. 33. Vagabonzi și limite Prin fabulațiile voastre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
glucozei, ioc. Ăsta e și motivul pentru care, lipsită de pereții celulari celulozici specifici plantei, aceia care la congelare se sparg, ciupercile se pot păstra astfel fără să se chifligească la dezghețare, așa cum face orice legumă; de unde și vorba cu ceapa degerată care nu mai face un ban... Și ați văzut carne dezghețată care să se chifligească? Argumente mai am, dar vreau să mă Întorc la post. S’au găsit și călugări mai inventivi; Apusul profita de credința medievală În „generația
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în lapte dulce, alină durerea cauzată de orice fel de bubă. Ca să n-apuce să coacă, pe bube se pune var proaspăt. Ca să grăbească coacerea și spargerea, se aplică la bubele dureroase și la buboaiele oarbe careva din materiile următoare : ceapă albă coaptă cu seu, pâine mestecată în gură, jimblă presărată cu șofran, sau ir preparat din rășină topită, plămădit laolaltă cu seu, ceapă albă, ceară, săpun, unt de lemn, miere și uneori tămâie. Bubele mai pot fi tratate cu străgheață
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
grăbească coacerea și spargerea, se aplică la bubele dureroase și la buboaiele oarbe careva din materiile următoare : ceapă albă coaptă cu seu, pâine mestecată în gură, jimblă presărată cu șofran, sau ir preparat din rășină topită, plămădit laolaltă cu seu, ceapă albă, ceară, săpun, unt de lemn, miere și uneori tămâie. Bubele mai pot fi tratate cu străgheață, un amestec de lapte dulce, foi de pătrunjel și săpun care înainte de folosire se încălzește bine la foc. După ce bubele sparg, pentru eliminarea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu miere. Lepădarea purceilor. Li se dau scroafelor în mâncare mațe de arici fierte. Limbrici. Se amestecă fiere de bou cu mure de câmp și se pun pe pântecele bolnavului. Aceasta se repetă de mai multe ori. Sau, una, două cepe tăiate mărunt de cu seara, se pun într-un vas cu apă unde stau peste noapte, iar dimineața pe nemâncate se bea din această apă. Tot pentru limbrici ajută și usturoiul crud. Lingoare. Bolnavul se spală pe tot trupul cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Opăreală. Se unge locul cu zeamă de foaie de arin cu făină de cucuruz. Oprirea udului (zăpreala). Se întrebuințează ca fiind cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă cu vin sau rădăcină de spânz, 7 - 10 fire, plămădită în rachiu. Se mai vindecă zăpreala cu ceai de mătasea cucuruzului, sau se mai poate bea substanța unsuroasă amestecată cu sânge
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
după ce li s-a tăiat capul cu o monedă de 1 Koroană și lăsați câtva timp în oțet de poame. Din această băutură se bea câteva zile de-a rândul. Sau bolnavul se afumă cu păr de câine turbat. Tuse. Ceapă coaptă în vatra focului la olaltă cu seu sau cu untură râncedă se leagă peste mijlocul bolnavului. Ceai făcut cu gălbenuș de ou, smochine, zahăr galben și zahăr negru. Se bea feierbinte. Uimă. Se fierbe ștevie în lapte și se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
primeau ceata erau vizitate apoi într-una din seri în curte unde se făceau trei jocuri, ca mai apoi feciorii să fie invitați în casă, sau erau serviți de gazdele, părinții fetei, acolo pe loc cu beutură, pâine, slană și ceapă. Fata care accepta jocul în ograda părinților ei era scutită de plata jocului pe toată perioada sărbătorilor. Fata care nu primea ceata la joc trebuia să plătească de fiecare dată o taxă fixă primarului, casierul cetei. Codanele care încă nu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
satului. Dacă pe drum întâlnea om din sat, se va mărita cu fecior din sat, dacă ajungea la marginea satului și nu întâlnea pe nimeni, atunci sigur se va mărita în streini. În seara de Anul Nou, se tăia o ceapă în două și se alegeau 12 găoci, fiecăreia dându-i-se numele unei luni. Se punea în fiecare un strop de sare. Funcție de cantitate de apă ce se acumula în găoacea fiecărei luni, a doua zi se știa care lună
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cheie n-ai, și ce-ncui nu mai descui, Și ce-apucă pe su’ tine,cât îi lumea nu mai vine. Dragii mei, părinții mei, Puneți-vă umăru și ridicați pământu’ Și veniți prin grădinuță, Călcând tot pe foi de ceapă, nimenea să nu priceapă. Și veniți pe miez de noapte, numai eu vă voi cunoaște. Tutor Gheorghe, născut în anul 1902 a fost recunoscut de întregul sat a fi un virtuos al dansului popular ardelenesc. Nu a existat dansator de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
repede: NU. Oare cei ce decideau la București știau cât de cât cine-i Șeicaru? Cu siguranță, nu. Citise cineva articolele sale, prin care avertiza (singurul, în 1939!) că garanțiile britanice și franceze pentru integritatea frontierelor României valorau cât o ceapă degerată, fiindcă "Anglia trebuie să se pregătească pentru propria-i apărare și abia după aceea să garanteze frontierele altor țări"? Câtă dreptate a avut! De știut se știa, cu siguranță, că Șeicaru a fost condamnat la moarte în contumacie, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și-a altoit viță, a făcut biloane și a răsărit vița, iar noi copiii am săpat tot, și a plouat vița, și a început să facă vin, să avem și noi struguri ca să mâncăm. Făceam brazde în grădină și puneam ceapă, roșii, lăptuci pentru salată, fasole, și a început să arate gospodăria noastră frumos. Creșteam păsări și porc, numai cu buruiană cărată cu sacii. Impreună cu frățiorii mai mari, tăicuțu a plantat pomi fructiferi în curte și grădină, aveam prunii, merii
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pe cea mai mică: sacrificam o oaie, dar mă salvam pe mine! Numai că, iaca, după o nouă postată de fugă, uitându-mă în urmă, constat cu mirare, că planul meu s-a spulberat, că nu face nici cât o ceapă degerată! Lighioana aceea trecuse de primul podeț, intrase printre oi, cum trece gâsca prin apă, fără să se sinchisească și să se oprească între ele; și trecând și cele două podețe, venea întins pe urmele mele! "Aha!" Îmi zic eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
propriu-zisă a restaurantului și ne oprim la o masă ce ne-a fost rezervată în grădină, pe terasă. Gertrud ne zâmbește și zice: Vom servi ceva tradițional: pytt i panna, adică ceva care cuprinde, într-o simbioză specifică suedezilor cartofi, ceapă, carne de ren, cârnați prăjiți cu salată de sfeclă. Până una-alta servim și câte-o bere rece, răcoritoare, care ne aduce aminte de buna bere germană. Le întrebăm pe distinsele doamne care ne însoțesc: Ce vă spune domniilor voastre, așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
onorezi, adică s-o valorizezi prin tot ce vei cerceta, publica și lăsa în continuare. Dacă nu-ți probezi calitățile, disponibilitățile pe care această diplomă le sugerează hârtia asta aurie, subțire, pirpirie cum zici dumitale nu valorează nici cât o ceapă degerată!... MAESTRUL IRIMESCU LA FĂLTICENI 1 În anii de ostracizare, 1975-1980, am fost înlăturat din învățământul superior ca "necorespunzător politic". Am fost transferat atunci într-un post anume înființat și instalat ca director adjunct la Muzeul Național al Bucovinei. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Își procurau lemne și brichete de cocs, pe care le depozitau fie parțial în holișorul de sus, din capătul treptelor, fie în cantități mai mici, chiar în odaie. Pentru mâncare, dimineața și seara, își procurau pâine neagră, marmeladă, brânză telemea, ceapă și alte marafeturi, în funcție de banii disponibili. La prânz mâncau la cantina studențească de la Fundația care se chema "Iustin Georgescu" sau la cea de pe Sărărie, "Teodor Codrescu". Banii de cheltuială? Își procurau din orele de meditații, date fie unor colegi, fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
e bine, iar mâncăm. Strig către tine, Sfinte al Sfinților, hrănește-mă. Țipătul scurt Îi ridică pentru două secunde privirea În tavan. Nu-ți prea place aici, spuse apoi adresându-se parcă farfuriei de tablă În care tăia roșiile și ceapa pentru salată. — Nici tu nu te prea omori, părințele. M-am obișnuit, Relule. Strig către tine, Doamne al puterilor, scapă-mă! Strig către tine, Doamne al luminilor, luminează-mă! — O să mă obișnuiesc și io, părințele, nu-ți mai face griji
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fierbe numaidecât. Aburește deja În castroane, În timp ce el Învârtește furculița prin bucățelele de salam sfârâinde din tigaia de pe reșou. Cu cealaltă mână toarnă ulei În salata de roșii și pe urmă bere În pahare. Masa e plină cu brânză și ceapă, usturoi și roșii și castraveți din grădina familiei care ne-a adoptat pe viață pe amândoi, porumb din lanul ceapeului Glina și pâine și ouă pe care părințelul le sparge peste salamul din tigaie. Ca să fii fericit trebuie să mănânci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
săturat. Parcă i se tăiase și cheful de vorbă odată cu foamea. Îmi Întinse lingura, sughiță și râgâi prelung, și numai bine, vere, că până termină ei, termini și tu fiertura. Era un fel de mâncare de cartofi scăzută, cu multă ceapă prăjită În ea. Se răcise și era numai bună de mâncat. * O vedeam că se uită cam cruciș tot Învârtindu-se prin țarcul ei printre noi, goală pușcă și parcă i-ar fi pierit tot cheful. Ce naiba nu priise? Tăcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Înfundate adânc În buzunare și n-ai fi văzut un leu de la el. Doar el era În drept să gospodărească banii, totuși n-aș spune că se zgârcea din cale-afară. Țin minte că o dată a cumpărat fasole, altădată cartofi și ceapă și Eugenii și Mentosane pentru Florinel, dar de la o zi la alta părințelul devenea tot mai tăcut plimbându-se În sus și-n jos prin casă și mi-e că nu scotea mâinile ale din buzunare decât când o proptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]