3,942 matches
-
zone delimitate de trei artere importante de circulație (Mureș, Tisa, Dunărea), fertilitatea Câmpiei bănățene, luncile și mlaștinile întinse din preajmă au oferit încă din vechime, condiții favorabile de hrană și viețuire a oamenilor. În cartierul Fratelia au fost descoperite vase ceramice aparținând culturii Vinca, iar în altă locație, un complex de locuințe și ceramică. De asemenea, au fost descoperite obiecte aparținând acestei perioade (anul 4000 î.Chr) în cartierele Cetate, Mehala și la Pădurea Verde. Referitor la perioada bronzului, cea mai
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Această necropolă susține ipoteza că aici exista o așezare stabilă. Au mai fost descoperite urme din epoca bronzului și în siturile din cartierele Fabric și Mehala. Epoca fierului, legată de înflorirea civilizației geto-dacă, este și ea reprezentată. Au fost descoperite ceramică, monede romane din aur și bronz precum și un cuțit la Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite monede, fibule și un vârf de lance în cartierele 1 Mai și Mehala. În vatra orașului este atestată o continuitate și după
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
locuirea așezării se prelungește până în secolele VIII-IX. Tot în acestă așezare a fost identificată o necropolă aparținând feudalismului timpuriu din care s-au cercetat 50 de morminte. Este vorba de același lucru și în cazul cercetărilor de la Dumbrăvița unde materialul ceramic și celelalte obiecte descoperite au dus la concluzia existenței unei așezări daco-romane datând din secolele II-III. Se presupune că în secolul IX, cneazul Glad domnea peste aceste locuri. El a acceptat suveranitatea ungară. Totuși, până acum nu a fost descoperit
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
reședința), și din satele Almăjel, Bâlta, Braniște, Fratoștița, Răcarii de Sus și Uscăci. Este un vechi târg comercial, devenit mai târziu oraș și un important nod feroviar și rutier al Olteniei. Pe teritoriul orașului descoperirile arheologice au scos la iveală ceramică aparținând renumitei culturi de Coțofeni din epoca bronzului, precum și Tezaurul de la Filiași, care conține dinari de Friesach și Corinthia din secolul al XIII-lea. Prima atestare a numelui localității datează de la 1 ianuarie 1573. O însemnată familie de boieri, pe
Filiași () [Corola-website/Science/297015_a_298344]
-
perioada pietrei șlefuite s-a găsit tot pe Socolot în anul 1986, un ciocan din piatră, care dovedește că existau aici condiții prielnice desfășurării vieții. Între Cioaca Mică și Cioaca Mare, mai sus de Piatră Olarului, s-au găsit fragmente ceramice aparținând primei vârste a fierului, datata istoric între anii 1000 și 300 î.h., fragmente ce aparțineau tracilor nordici, strămoșii dacilor de mai tarziu. La Fața Rusnicului un sătean a găsit, în 1967, un dinar imperial român de argint, bătut
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
la punctul "La Izlaz" din Dragăești, unde au fost identificate două așezări prefeudale din secoul IV-V; materialul arheologic recoltat prezintă analogii cu cel descoperit în stațiunile de la Bucșani, Baleni și Târgoviște. Pentru epocile feudala și modernă sunt frecvente fragmentele ceramice găsite la Dragăești, mărturie a vechimii olăritului. Până în secolul XVIII, sătul s-a numit doar Dragăești, căpătând numele de Dragăești-Pământeni după stabilirea locuitorilor veniți din Transilvania, în satul Dragăești-Ungureni. Satul apare în documentele din sec. XVI, cănd Radu Vodă Paisie
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
pasta cărămizie, lucrate la roată ; - din extremitatea de NV a perimetrului locuibil al satului a fost recuperata o monedă imperiala romană, emisă de Traian ; - în punctul ‘‘Heleșteu’’ a fost identificat un cimitir medieval ; - la ‘‘Satul Vechi’’ s-au găsit : fragmente ceramice, străchini smălțuite cu verde și castaniu ; - în locul numit ‘‘Măgura’’ s-au descoperit : farfurie adâncă, castron cu margine înaltă, vase cu corpul bombat, cu profilul în ‘‘s’’prelung, unelte de silex și piatră.
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
au descoperit urmele unei așezări din perioada târzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brâu continuu sub gură vasului”, precum și o ceașcă de forma globulara, care a avut toarta supraînălțată (acest
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brâu continuu sub gură vasului”, precum și o ceașcă de forma globulara, care a avut toarta supraînălțată (acest nivel arheologic aparține culturii Coșlogeni, iar materialele în discuție au fost investigate de cercetătorul Sebastian Moritz de la
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Manole Țulug și Mihaluța Dumitru. În această zonă se mai găsesc și dovezi arheologice datând din sec. al X-lea e.n. Și sunt în legătură cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fântână lui Panait, în grădinile localnicilor, se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
tot parcursul «mileniului migrator» populația s-a refugiat în «Baltă (partea dintre Bârlad și Siret)» pe niște grinduri acoperite cu pădure de unde unde puteau vedea dar nu puteau fi văzuți. S-a mai găsit ceramică neagră cu incizii geo-florale, apoi ceramică dacica și română în zona de «Baltă», s-a găsit o săpăliga de grădinărit cu vârful de piatră iar partea cu gaură de înmănușare din argilă arsă. S-au mai găsit opaițe din lut și cremene, tot în «Baltă» din
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
unui cerb fosil (megaccros hibernicus) și o scoică (corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha și
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
Cucuteni A și AB, suprapusă de o locuire hallstattiană tip Cozia, cu o ceramică decorată cu torți cu buton și cu torques 11 - motive unghiulare, uneori umplute cu alb. În aceeași zonă, la intrarea Cetățuii s-au găsit alte fragmente ceramice hallstattiene, precum și un topor plat din gresie, lustruit pe toate fețele. După opinia lui A. C. Florescu, cele două valuri de pe Cetățuia ar putea să nu fie contemporane, al doilea aparținând unei locuiri prefeudale. - “pe coasta vestică a dealului Burduganul în fața
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
gresie, lustruit pe toate fețele. După opinia lui A. C. Florescu, cele două valuri de pe Cetățuia ar putea să nu fie contemporane, al doilea aparținând unei locuiri prefeudale. - “pe coasta vestică a dealului Burduganul în fața Cetățuii, spre locul numit Ciobănești, fragmente ceramice hallstattiene, unele cu decor imprimat sau incizat, cu motive geometrice. - “pe dealul Burduganul, pe coasta sa de est, numită și Nemțoaica așezare hallstattiană tip Cozia, cu ceramică decorată cu torques, cu motive unghiulare și excizii fine, umplute cu alb. - “la
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
refugiu. Această particularitate iese mai mult în evidență de existența unor așezări deschise ce gravitau în jurul fortificației. O primă locuire se afla în continuarea cetății, la N - NV, pe dealul Nemțoaica, unde prin cercetări de suprafață au fost găsite fragmente ceramice tip Cozia. Altă așezare se afla pe coastele de vest ale dealului Burduganul în punctul Ciobănești, vizavi de latura de E - NE a Cetățuii. Locuitorii acestor două așezări deschise au utilizat inițial locul de pe Cetățuia, întărit în mod natural și
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
modului în care o localitate se conectează și se integrează în evoluția firească a istoriei naționale. Un bogat material arheologic păstrat în colecția Școlii cu clasele I-VIII din localitate stă mărturie pentru începuturile istoriei locale. Uneltele de piatră, fragmentele ceramice pictate (cultură Petresti), statuetele, vetrele de locuințe preistorice, demonstrează închegarea primelor forme de comunitate umană în arealul actual al satului, pe una din terasele de pe malul drept al Mureșului, încă din cele mai vechi timpuri. Localitatea va cunoaște o perioadă
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
în locul numit “Dos” din Pănade s-a descoperit un tezaur monetar alcătuit din 273 de monede, aparținând secolelor II-I î.e.n. Acesta este păstrat și expus la Complexul Arhitectural Franciscan din Mediaș. În același loc s-au descoperit numeroase fragmente ceramice aparținând culturii Turdaș și culturii Cucuteni, ceea ce demonstrează că teritoriul satului a fost locuit încă din perioada de tranziție de la perioada neolitică la epoca bronzului. În Arhiva Repertoriului Arheologic al României a Institutului de Arheologie Vasile Pârvan se precizează că
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
că teritoriul satului a fost locuit încă din perioada de tranziție de la perioada neolitică la epoca bronzului. În Arhiva Repertoriului Arheologic al României a Institutului de Arheologie Vasile Pârvan se precizează că la Pănade au fost făcute următoarele descoperiri arheologice: - ceramică - ulcică decorată cu motiv incizat în formă de frunză de brad; datare repertoriu: bronz timpuriu, cultura Coțofeni, se află la Muzeul Aiud, nr. inventar: 3162; - pumnal - de fier de aspect scitic, cu mâner și gardă de bronz; mânerul are capul
Pănade, Alba () [Corola-website/Science/300256_a_301585]
-
ascendente. Alături de agricultură, industria materialelor de construcții este bine reprezentată. Potențialul turistic este unul de excepție cuprinzând atât elemente ale fondului turistic natural dar și ale celui antropic. Localitatea este cunoscută atât în țară cât și în străinătate pentru produsele ceramice realizate de meșterii locali. Și datorită hanului fosta moară este și mai căutată
Bârsa, Arad () [Corola-website/Science/300284_a_301613]
-
clădire aveau pavimentul din cărămizi și instalație de hypocaust. Materialul arheologic descoperit constă în principal din ceramică comună și terra sigillata, o cheie, un ac de os și alte materiale. Sub nivelul de construcție al vilei s-au descoperit fragmente ceramice dacice. 2. Cu prilejul acelorași cercetări din anul 1960, s-a efectuat un sondaj și în punctul „Arsuri“. Au fost descoperite substrucții de clădiri și ceramică romană, interpretate ca posibil amplasament la unei alte villa rustica. 3. La 1 km
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
influența romană s-au făcut pe o insulă de pe Mureș unde a fost găsit un denar roman de la Traian, iar la aproximativ 800 m S-E de sat, la “Sălciile lui Muchi”, pe vechiul mal al Mureșului, a fost descoperită ceramică daco-romană (sec. III - IV d.Hr.). În capătul de est al satului Cicir, în dreptul intersecției ultimei străzi laterale cu șoseaua Arad - Deva, au fost descoperite, în 1996, datorită excavării șanțului pentru introducerea conductei pentru gaz, fragmente ceramice carămizii de factură
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
a fost descoperită ceramică daco-romană (sec. III - IV d.Hr.). În capătul de est al satului Cicir, în dreptul intersecției ultimei străzi laterale cu șoseaua Arad - Deva, au fost descoperite, în 1996, datorită excavării șanțului pentru introducerea conductei pentru gaz, fragmente ceramice carămizii de factură romană (sec. II - III d.Hr.) (10). Timp de 164 de ani, cât a rezistat dominația romană, pe meleagurile Daciei a înflorit cultura și bunăstarea. Secolul al III-lea, însă aduce năvălirile barbare și romanii părăsesc Dacia
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
injectarea unui curent electric alternativ de înaltă frecvență și intensitate mică - max. 2.5mA (inofensiv pentru pacient). Acest curent electric de înaltă frecvență se realizează cu ajutorul unui oscilator. Oscilatorul este realizat cu un circuit CMOS trigger Schmitt folosind un rezonator ceramic pe frecvența de 400kHz. Această frecvență de tact este mai apoi divizată cu ajutorul unui numărător binar cu 12 stări, obtinanduse astfel cele patru frecvente pe care le vom utiliza în măsurători - 12,5 kHz ; 25 kHz ; 50kHz și 100kHz.. Semnalul
PLETISMOGRAF DE IMPEDANTA ELECTRICA. by Focsanianu George-Virgil () [Corola-other/Science/84383_a_85708]
-
informării și apoi au continuat în anii 1977 - 1979. S-a scos la lumină un foarte bogat material arheologic grupat în două straturi. Primul dintre ele, care se încadrează în cultura Suciu de Sus a cuprins locuințe de suprafață, fragmente ceramice, două ace de bronz, discuri perforate, obiecte din silex. Cel de-al doilea strat, care se încadrează în cultura Wietemberg, a cuprins un inventar mai sărac în comparație cu primul, acesta constând exclusiv din ceramică și se afla în apropierea unei locuințe
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]
-
care se încadrează în cultura Wietemberg, a cuprins un inventar mai sărac în comparație cu primul, acesta constând exclusiv din ceramică și se afla în apropierea unei locuințe. Un lucru important care demonstrează continuitatea vieții în acese locuri este descoperirea unor fragmente ceramice din sec. IV - VI, respectiv din VIII- IX d. Hr. Cea de-a doua așezare preistorică, descoperită la Oarța de Jos în locul numit Alac, de același dr. Carol Kocso în anul 1977 nu a fost până în prezent însoțită de săpături
Oarța de Jos, Maramureș () [Corola-website/Science/301582_a_302911]