7,311 matches
-
aproape de narațiune decât obiectele picturale C, D, E și F, pentru că este posibil ca cele șase condiții specificate să nu aibă aceeași importanță. Dacă reprezentarea unui eveniment într-un obiect pictural este centrală, asincronismul poate să cântărească mai mult decât coerența și exigența celor două evenimente poate cântări mai mult decât fiecare din cele două condiții menționate. Este posibil, de asemenea, ca un obiect pictural care îndeplinește trei condiții narative, în afara celor recunoscute, să fie mai aproape de a constitui o narațiune
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
subiecte ale unor posibile descrieri particulare, adecvate numai datorită acestor intersectări. Și fiecare dintre aceste posibile descrieri particulare este un efect al narativizării și este o formă narativă ireductibilă a picturii. Prin discursul narativizant privirea ritmanalitică generează un fel de coerență care nu apare în datele picturale, dar care atașează vântului, ploii, furtunilor, peretelui, stâncii sau florilor anume deplinătăți imaginare. Această deplinătate, această plenitudine sau întregire imaginară atașată picturii prin spunere și prin descrierea existențelor picturale posibile din discursul narativizant presupune
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
specifice despre felul în care pot fi stabilite locurile ritmice ale picturii și despre felul în care privirea ritmanalitică dezvoltă ritmul pictural și pune imaginea în forma narațiunii. Sunt formulate răspunsuri specifice legate de tentația de a oferi imaginilor o coerență care nu apare în datele picturale, dar care presupune intrarea într-o lume imaginală. O lume în care personajele și obiectele din spatele picturii sunt reinventate, cu fiecare nouă narațiune, prin forța mediatoare a agentului imaginator care are acces la realități
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
clasificări, tipologizări sau conceptualizări naratologice, fără exces de concepte teoretice și cu limitări inerente în planul explicației și predicției. S-a pornit de la ideea că atunci când descriem aspecte complexe, problematice și necategorizabile ale lumii picturale, încercarea de a le oferi coerență le poate face mai dificile și folosirea metodologiei convenționale, cu pretențiile ei autocratice și normative, cu exigențe de claritate și rigoare și cu perspectiva unui repertoriu limitat de răspunsuri nu este întotdeauna soluția cea mai potrivită. În acest sens, au
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
deosebit în socializarea copilului”</citation.. Potrivit lui P. Osterrieth, <citation author=”P. Osterrieth”>„Sentimentul de siguranță, singurul care permite copilului să se emancipeze și să-și dobândească personalitatea depinde de următoarele condiții: protecția împotriva agresiunilor venite din afară, satisfacerea trebuințelor elementare, coerența și stabilitatea cadrului de dezvoltare, sentimentul de a fi acceptat de ai săi ca membru al familiei, de a fi iubit, de a i se accepta caracteristicile individuale, de a avea posibilitate de acțiune [...] și de a dobândi o experiență
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
al XIX-lea. Ca parte integrantă a centrului istoric a orașului, grupând clădiri de patrimoniu (Muzeul Unirii, biserica „Banu”, biserica „Metocul Maicilor”), strada Lăpușneanu devine o piesă esențială în dezvoltarea turismului ieșean. La finalizarea proiectului, strada ar trebui să capete coerență istorică, atractivitate, să redevină demnă de poziția strategică în contextul orașului. Astfel, pentru ca situl să-și recapete unitatea, demnitatea istorică și strategică, să redevină un punct major de atracție în oraș, s-a impus derularea unui proiect amplu de
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
face să te înțeleagă, dar și pentru a-i face să înțeleagă și să iubească istoria. Toate amănuntele, mergând de la tonul utilizat, de la expresia feței sau de la ținută și până la aspectele concrete, care țin de materialul auxiliar utilizat, de logica, coerența și simplitatea schemelor scrise pe tablă și de talentul de povestitor (obligatoriu pentru orice profesor de istorie), își au importanța lor și trebuiesc tratate cu maximă seriozitate. Sunt apoi lucruri care țin de stilul personal al fiecăruia, pentru că, în profesia
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
Proba de vorbire independentă” s-a obținut un scor foarte mic (3 puncte). Se relevă clar nivelul vorbirii expresive a subiectului, care nu posedă încă achizițiile necesare desfășurării unui limbaj dezvoltat, format din propoziții și fraze susținute cu abilitate și coerență. 4. Intervenția și evoluția pe parcursul terapiei Terapia logopedică în acest caz a fost începută destul de târziu, aspect ce se datorează în special părinților care nu s-au adresat mai din timp instituțiilor specializte. Astfel, T.D. are un nivel de dezvoltare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
vizat natura și implicațiile relațiilor între actorii internaționali. Ultima dezbatere, încă în desfășurare, se poartă mai cu seamă pe tema regulilor ce trebuie urmate în generarea cunoașterii. Manualul de față, având scopuri predominant didactice, a urmărit, pentru un plus de coerență și claritate, prezentarea celor mai influente curente teoretice, discutarea acestor dezbateri făcându-se în subsidiar. Relațiile Internaționale își datorează numele faptului că, cel puțin inițial, s-au concentrat asupra raporturilor dintre entitățile politice suverane care sunt statele. Doar statele poartă
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
realități. Se disting două stadii ale imaginației la școlarul mic: unul inițial, definitoriu pentru primele două clase și altul determinat de contactul sistematic cu procesele de învățare, care introduc o anumită ordine și sistematizare. Imaginile capătă astfel mai multă plenitudine, coerență și dinamism. Specific vârstei școlare mici este creșterea considerabilă a volumului memoriei. Elevul memorează și reține date despre uneltele cu care lucrează, despre semnele și simbolurile cu care operează, despre noii termeni pe care-i utilizează, despre regulile și legile
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
determină toate raportările reciproce ale statelor în sistemul internațional. Totodată, puterea este conceptul care transformă politica într-o sferă autonomă în raport cu economia, morala, religia și alte domenii. Totodată, conferă continuitate politicii externe a unui stat și o consistență și o coerență interne, în ciuda legislaturilor interne diferite. Din acest punct de vedere, puterea nu mai lasă loc în relațiile internaționale unor interpretări fundamental eronate care explică politica externă prin motivele oamenilor politici care o concep sau prin preferințele ideologice ale acestora. Toți
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
aceeași frecvență și diferență de fază constantă în timp, adică să fie coerente. Undele coerente sunt undele între care există relații constante în timp (diferența de fază, amplitudinea), iar fenomenul de interferență se poate observa tot timpul. De gradul de coerență al undelor care interferă depinde staționaritatea și contrastul tabloului de interferență. Spre deosebire de undele mecanice la care rezultatul interferenței se poate observa privind amplitudinea rezultantă, în cazul luminii, rezultatul interferenței ese vizibil numai după intensitatea luminoasă în punctul respectiv. Ce se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
o coaliție câștigătoare este cea care poate asigura obținerea votului de încredere al Parlamentului incluzând fie atâtea partide câte sunt necesare pentru a asigura victoria - modelul coaliției minimale fiind cel mai bun exemplu -, fie partidele care pot să asigure o coerență ideologică guvernului format. Pe de altă parte, o coaliție viabilă este cea care poate asigura obținerea votului de încredere indiferent dacă include sau nu un număr de partide care să reprezinte cel puțin 50% + 1 din mandatele parlamentare. Astfel, folosind
Formarea guvernelor minoritare în Europa Centrală şi de Est. In: Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
Imposibilitatea verbalizării lor percepute indică deficiențe ale formării noțiunilor. După cum remarcă J. Piaget și B. Inhelder acești copii nu pot coordona informațiile și operațiile mintale, pentru a putea gândi ireversibilul ce este caracteristic copilului imatur îi imprimă acestuia lipsa de coerență în gândire și în echilibrul mintal. Imaturul nu poate conserva cantitativ. Comportamentul dezaptativ al imaturilor școlari este o consecință a unei labilități afective cu tendință spre emotivitate radicală din care cauză sunt adesea blocați afectiv. Printre ei se semnalează frecvent
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
reflecția asupra unei probleme etc. STRUCTURA MONOLOGULUI este următoarea: * introducerea (numită și exordiul) * cuprinsul (naratio sau tratarea) * încheierea (numită și peroratio) TEHNICI DE CONSTRUIRE A MONOLOGULUI: monologul trebuie să țină seama de următoarele aspecte: alegerea tipului de limbaj potrivit, corectitudine, coerență din punct de vedere logic, claritate, ritmul și tonalitatea să fie adecvate, să se mențină contactul vizual cu auditoriul, ideile să nu fie prea multe, să se știe exact ce se dorește a fi spus. MĂRCILE SPECIFICE MONOLOGULUI SCENIC SUNT
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
a datelor - stocarea informațiilor în bazele de date se face ast fel încât datele să nu fie multiplicate. Totuși, pentru a îmbu nătăți performanțele legate de timpul de răspuns, se acceptă o anumită redundanță a datelor, controlată, pentru a asigura coerența bazei de date și eficiența utilizării resurselor hard ware. 3. Asigurarea facilităților de utilizare a datelor - presupune ca SGBD-ul să aibă anumite componente speciali zate pentru: • folosirea datelor de către mai mulți utilizatori în diferite aplicații - datele de la o aplicație
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
însoțit de un exponent, aceasta înseamnă că și multiplul sau submultiplul este ridicat la puterea indicată la exponent; 3. Nu se admit prefixe compuse care se formează prin juxtapunerea mai multor prefixe SI. 1.3. Analiza dimensională a formulelor fizice Coerența SI impune ca unitățile pentru mărimile derivate să se exprime doar prin unități fundamentale și prin unitățile suplimentare. Toate mărimile derivate întâlnite în mecanică se pot exprima prin trei mărimi fundamentale: lungimea L, masa M, și timpul T. Faptul că
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
înțelege cum anume o substanță gînditoare, indivizibilă, imaterială, poate fi unită cu un mod, corpul ce relevă substanța întinsă și care este deci divizibil și material. Obiecțiile și corespondența poartă urmele dialogului avut cu ceilalți pentru a preciza și manifesta coerența pozițiilor sale; mai întâi Arnauld care credea că Descartes nu a dovedit prea mult în această problemă, ) apoi cu Regius, care trece succesiv de la concepția omului ca ființă prin accident la cea a unui om al cărui suflet ar fi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
exista în lucru (adică ar aparține doar conceptului neîntrupat deci adevărului, nu și frumosului). În general de multe ori suntem înclinați să credem că o operă de artă trebu‑ ie admirată în sine contemplându‑i unitatea și armonia, unicitatea și coerența într‑un cuvânt, desăvârșirea pe care o etalează. Într‑adevăr opera ne încântă mai ales prin modul în care își asumă deplinătatea, o caută și o revendică drept lege a sa esențială instituind‑o în cele din urmă drept sursă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
secolului devin un fel de eroi oficiali și consacrați: Pablo Picasso, Henri Ma‑ tisse, Fernand Léger, Georges Renault. Încă din 1941 douăzeci de tineri pic‑ tori francezi constituie împreună cu Jean Bazaine și alții, imaginea altei școli de la Paris a cărei coerență foarte relativă maschează de fapt caracterul ei heteroclit. În această lucrare am explorat acest fenomen și geniu care se numește Mi‑ chelangelo. După toate aprofundările făcute în cele patru capitole am ajuns la 6 Harold Rosenberg (1906‑1978) - scriitor american
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
structură proprie. Puterea structurii unui obiect dat este decisă de abilitatea sa de a se completa perceptiv atunci când apare doar fragmentar. În exemplul din figura 27, luat din Mondrian, pătratul prezentat incomplet are încă o structură globală de o mare coerență. Se redă suficient din el și este susținut de orientarea sa verticală și orizontală. În asemenea condiții, se distinge un pătrat complet, dar parțial acoperit, cu ponderea compozițională a centrului său nu tocmai afectată. Comparați aceasta cu efectul neplăcut al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
controlului de gestiune și deci ocupă un loc important în procesul de pregătire a deciziei. Controlul de gestiune caută să creeze și să exploateze instrumentele de informare care să permită conducerii să acționeze în așa fel încât să obțină o coerență economică globală între Obiective, Mijloace și Realizări. El trebuie să fie considerat ca un sistem de informație util întreprinderii, pentru că permite controlul eficienței cu care se folosesc mijloacele pentru a atinge obiectivele (vezi figura 15). Controlul de gestiune apare astfel
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
reflectă nu doar politica financiară a întreprinderii, ci și politica sa generală și evidențiază echilibrul între lichiditatea activelor și exigibilitatea datoriilor, oferind informații asupra condițiilor de menținere a solvabilității întreprinderii. Se poate aprecia că se constituie într-un test de coerență a ansamblului previziunilor. Obiectul bugetului de trezorerie este de a prevedea condițiile de ajustare a fluxurilor monetare și prevederea necesarului de trezorerie, adică a nevoilor de finanțare externă pentru care se va recurge la credite pe termen scurt. Acest buget
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
și promovează ideea potrivit căreia elevului trebuie să i se ofere cât mai multe contexte cognitive prin care ar putea atinge obiectivele și competențele vizate; împărțirea conținuturilor instructiv educative în unități de învățare și resurse educaționale. Principalele lor caracteristici sunt: coerența teleologică - din punctul de vedere al obiectivelor sau competențelor educaționale vizate; ele prefigurează comportamente dezirabile specifice, care se obțin în condițiile integrării competențelor educaționale; coerența tematică internă - sunt unitare din punctul de vedere al conținuturilor instructiv-educative pe care le include
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
împărțirea conținuturilor instructiv educative în unități de învățare și resurse educaționale. Principalele lor caracteristici sunt: coerența teleologică - din punctul de vedere al obiectivelor sau competențelor educaționale vizate; ele prefigurează comportamente dezirabile specifice, care se obțin în condițiile integrării competențelor educaționale; coerența tematică internă - sunt unitare din punctul de vedere al conținuturilor instructiv-educative pe care le include; caracterul sistematic și continuu - se desfășoară pe o anumită perioadă de timp, în mod sistematic și continuu, permit asigurarea mecanismului de feed-back - sumativ și formativ
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]