9,252 matches
-
la care Îl târâse Shula ca să-l audă, reformulă vechea zicală. Perle artificiale erau aruncate la porci reali de acești predicatori cu reacție. Gândindu-se la asta, se Înveseli. Mâna sa agitat de elegantă făcu un pod tremurând peste ochelarii colorați, ajustându-i fără să fie nevoie pe nas. Ei, el nu era ce credea Shula că este. Mai mult de atât, nu era ce credea Feffer. Cum putea el să satisfacă nevoile acestor imaginații? Feffer În volbura furioasă a spiritului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sunt bune la ceva... Dacă sun ciudat, vă rog să mă scuzați. Sunt Îngrijorat. — Pe bună dreptate. Fiica mea v-a făcut un mare rău. — Încep să mă simt mai ușurat. Nu cred că Îi voi păstra pică. Prin lentila colorată și răsuflând vapori de coniac, Sammler Îl privi temporar cu ochi buni pe Govinda Lal, care Îi amintea din anumite puncte de vedere de Ussher Arkin. Adeseori, mai des decât Își dădea seama În mod conștient, și foarte viu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Sheba zâmbea și-și dădea cu mâna prin păr. Olărit. Am repetat cuvântul doar pentru mine, încet. Era prea perfect: mi-am și imaginat-o, fecioara visătoare, stând liniștită la roata ei, aducând pe lume, cu mâinile ei, urcioare frumos colorate. Sheba arătă înspre fereastră: — De ce sunt lăsate draperiile? am auzit-o întrebând. Ted Mawson își frecă mâinile nervos: — Oh, zise Antonia, ca să nu se poată uita elevii la noi și să se strâmbe. Bill Rumer, șeful catedrei de chimie, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
în minte obiectele acelea greoaie, gri-bej care se vând în magazinele de suveniruri. Dar acestea de aici erau obiecte delicate, romantice - vase cu rețele de brâuri dantelate; urne cu mânere în formă de animale și păsări. Rânduri întregi de farfurii colorate în culorile curcubeului. — Doamne, Sheba, ce faci tu e atât de... dulce, am zis. — O, draga mea. — Nu, nu dulci. Sunt frumoase. Vreau să zic, eu, când mă gândeam la ceramică, mă gândeam la... ei bine, nu la obiecte frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
niciodată după artificii. Toată acea strălucire căzătoare, mirosul trist de fum, finalul care nu e niciodată așa magnific cum ar trebui. Și apoi mai e și tendința deprimant figurativă a artificiilor moderne. Să stai în frig ca să vezi cum scânteile colorate iau pentru o secundă forma unei fețe zâmbitoare sau a unui scris de bețiv care zice „Vacanță plăcută“ mi se pare, cu toată obiectivitatea, o formă foarte joasă de distracție. Și totuși a putea să te bucuri de artificii e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
respirația - cafea, și-a spus Jina, și ceva dulceag pe-alături - iar când mâna lui nu s-a apropiat destul de ea, Jina și-a împins-o pe-a ei către el. Ochii lui Zach erau de un albastru de creion colorat, nuanța pe care un copil ar fi folosit-o ca să deseneze cerul. Era un albastru incredibil de frumos, aproape ireal. Zach i-a zâmbit, iar Jina și-a dat seama că tot restul nu mai reprezenta decât o formalitate. Prezentările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
verde ale copacilor și tufișurilor, movul ca de lavandă al florilor de lupin și petele de roșu care-ți săreau în ochi pe lângă caiacul care tăia un val. Era ca și cum sălbăticia era localizată pe o altă planetă. O planetă mai colorată. Totu’ a fost o minciună, a spus puștiul. Infarctul de la fermă, totul. O minciună. Danny se afla în pragul pubertății, dar continua să plângă ca un copil cu sughițuri și lacrimi perfect rotunde și divizate. Mary i-a pus o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Alice era întotdeauna îmbrăcată în pijama, complet absorbită de-un nou proiect și cu ochii căscați de oboseală. Alte mame își hrăneau pruncii cu mere, ea le dădea copiilor batoane Hershey. Celelalte mame își decorau casele cu draperii sau cuverturi colorate, nu cu vopsea violet ca Alice. Rezultatul muncii ei neîndurătoare a fost trei romane terminate în decursul unui singur an. Toate trei au fost respinse de editură, care, de-altfel, s-a și descotorosit de Alice. Din nou. Șase luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
comun și-a dat drumul la calculator. Câteva secunde mai târziu, pe monitor a apărut unul dintre desenele Jinei. Alt râu; unul care, de data asta, se prelingea sinuos prin mijlocul unei pajiști și ale cărui ape erau dense și colorate în verde de la sălcii. Mike a apăsat câteva butoane și fundalul monitorului s-a înnegrit, iar calculatorul s-a conectat la Internet. Era mai bine să se-apuce de lucru. Întotdeauna existau infractori care trebuiau să fie prinși. Mike se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cetăților de strajă rămânerii strămoșii visează a nemurire sub crucea de brad sub cireșul bătrân timpul curge molcom sfios cu aceași statornicie pe pământ dac sub ochiul surâzător al lui Zamolxe Lupeni, 26 octombrie 2012 Opozabil "erga omnes" din fâșii colorate de hârtie rămase pe fund de fioc colbuit printre amintiri "să țesem frumos" ceea ce a mai rămas din destrămarea uitării călătoriți prea grăbit din copilărie ne înveșmântăm în trufie facem din legi cărămidă de zidire alteori însă placă tectonică pe
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
să-mi amintesc pe unde venisem și priveam mirat la clădirile cu ziduri groase, de parcă nu le mai văzusem niciodată. Ca din pământ se ridică în surdină o melodie în vogă. Deasupra capului lumina fosforescent o pancartă pe care scria colorat și cu litere inegale „Discoteca Tineretului”. O ușă mare și grea din metal decupată pe alocuri pentru a i se insera câteva foi de sticlă, mă despărțea de o lume străină mie. Îmi plăcea muzica dar până atunci nu apucasem
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
chitare electrice, portative muzicale și note care se desprindeau din planul lor. Bașii din boxele mari cât un perete îmi zguduiau pe ritm de rock toate măruntaiele din mine. În mijlocul sălii, tineri țopăiau fără griji. Râsul lor dezveleau dinți albăstrui colorați de lămpile de cuarț. Erau mulți colegi din școala mea, majoritatea de anul II și printre ei am zărit-o pe Creața. M-am ascuns după un stâlp urmărindu-i cu mult interes fiecare gest, fiecare mișcare și n-a
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
una din clase avea de prezentat un mic spectacol. În acea sâmbătă, cum am mai spus, era programată o discotecă. Nu erau prea multe afișe fosforescente, nici glob din oglinzi care să spargă lumina în cioburi de speranțe, lipseau becurile colorate care să pâlpâie pe ritmul melodiilor în vogă, dar ne mulțumeam cu întunericul din sală când începea câte un cântec mai de suflet. Pe vremea aceea italienii făceau legea în discoteci și câți pot uita de Al Bano și Romina
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
pe ea, cu litere aurite, bătătoare la ochi: Dainen. Se număra probabil printre darurile rămase de la festivalul Bon de anul trecut. Cele patru adîncituri pentru țigări care Împodobeau colțurile scrumierei erau foarte minuțios lucrate. Patru pisici din porțelan Kutani, viu colorate, cu labele ridicate, erau prinse de scrumieră cu spatele. RÎnjeau ușor. Președintele Întreprinderii era de la țară și făcuse, probabil, bani din tranzacții imobiliare. Și Întreprinderea lui părea să fi avut un Început promițător. Biroul lui se afla la etajul al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cutia cu chibrituri. Era singura dovadă palpabilă și vizibilă, singura lentilă cu care puteam focaliza nenumăratele ipoteze. Singura. Printre numeroasele proiecții care reflectau ceva cît de cît asemănător cu realitatea, doar cele luate pe cutia de chibrituri deveneau poze frumos colorate, unicele mele dovezi. Doamne, de-aș reuși să scot cîteva mărturisiri de la ea... de-aș putea... Dar la ce bun? Pe urmă o să regret profund și o să-mi fac reproșuri. Cunoșteam răspunsul șefului meu chiar Înainte de a-l auzi. Datele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
În fața ochilor doar o poză mărită, de la o distanță de vreun metru. Trebuie să ai răbdare timp de vreo zece minute. Oboseala Îți va Încinge globul ocular și figura dintr-o fotografie obișnuită va căpăta aspect tridimensional, pielea apărînd intens colorată. Dacă reușești să ajungi aici, e nemaipomenit. Te concentrezi mult, fără să clipești, și-ți Încordezi privirile pînă cînd simți o durere ascuțită. Privirea ta fixă nu mai poate fi suportată și ochii din fotografie sau colțurile gurii se contorsionează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
periferie nu le-ar sta bine. Acolo se adună avortonii tranziției. Mall-ul din Vitan este, în 1999, o apariție suprarealistă. O adunătură de blocuri urâte, înconjurate de bălării și de urme de șantiere în paragină, întrerupte de o clădire colorată, luminată strălucitor, plină de „expoziții” ispititoare care îți arată ce ai putea avea dacă nu ai câștiga la limita subzistenței. În fond, Mall-ul nostru e o expresivă metaforă de tipul: România, starea de fapt. Chiar la intrare este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
de vie. Am umblat aiurea pe colinele din jur, ceasuri întregi, fără nici o țintă. M-am oprit din acel marș către niciunde în clipa în care s-a deschis cerul. Deasupra creștetului meu se intersectau două curcubee. Cele mai viguros colorate din câte am văzut vreodată. Mircea, nu e imaginația unei minți rătăcite. Toți copiii au ieșit în curte și nu-și puteau mișca ochii de pe cer. Cum eu eram pe colină, tot ce percepeam era mirosul de sevă, de rășină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
luni a săptămânilor de școală. Cercetam „Stiluri de conducere” (merci, Cătălin Zamfir!). În secții era o viață gri între pereți verde închis. Oamenii aceia abia așteptau să venim. Le plăcea că mă îmbrăcam în galben sau în roșu, că eram colorată, tânără, doritoare să-i ajut pe șefii lor să aplice tehnici mai March și Simmon, stiluri participative. Scriam pe strunguri, mâncam când se oprea banda, o dată cu ei, ne aduceam și noi mâncarea în borcan, nu tartine în pungă. Apoi mergeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Mall-uri? Asta e ce le place lor, le reflectă deplin viața. La noi e mai popular Garcea și serialul acela stupid cu Leana cea curvă și bețivă. Poate la fel, fiindcă ne reflectă viața celor mai mulți dintre noi. E mai colorat, e foarte vulgar, e de prost gust, dar mai viu și, desigur, mult mai barbar. Îmi vine o idee foarte ciudată în minte, apropo de Leana. Feministele au discutat mereu problema nevestelor și a prostituatelor, nu pe a amantelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cam mult” ar fi glumit și-ar fi continuat să-și facă vânt cu evantaiul de ebonită de acum 20 de ani, câștigat la o tombolă a Crucii Roșii și păstrat în șifonier lângă batistele cu margini brodate în mătase colorată. Rex se gudură la picioarele mele. - „Rex, vorbii, lumea asta e croită strâmb, poate de aceea, noi oamenii, ne uităm uneori spre cer: s-ar putea să fie acolo un adevăr ignorat, de care suntem însetați. Aici toate sunt așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
multiplicitatea eventuală a viitoarelor relații, încât dacă n-aș fi trăit în comuna aceea o bucată de timp ar fi trebuit să cred că intru într-una din metropolele Europei. Lung își înflorase biciul în ajun cu petale de postav colorat, anume pentru primirea mea, și gătise asemeni harnașamentul, care astfel nu se mai vedea că era învechit și ros, mișcând lejer pe crupele, spinarea și grumazul calului care recunoștea în Lung singura autoritate asupra sa, și-l vedea stăpânul naturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
fi purtat, cum era moda timpului, fără să aibă nevoie, și baston cu măciulie de argint. Și cofetăriile de cartier, unde avea mare trecere, ca și cele din centru, cu măsuțe rotunde sau pătrate, scoase vara pe trotuar sub copertine colorate pe care, la deschidere dimineața sau seara, târziu, la închidere, le derulau băieții de prăvălie îmbrăcați excesiv de curat, pantaloni călcați la dungă, cămăși albe scrobite, și șorțuri, asemenea, învârtind de o manivelă aflată în interior lângă vitrină, ori chiar patronii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
era, în orice caz, veselă, rochia-i de mătase i se foia pe trup odată cu mișcările umerilor. După câțiva pași, în fața cofetăriei din centru cu mesele din tablă și scaunele de răchită, scoase pe trotuarul larg, aflate sub lungi copertine colorate, se opri și spuse scurt: - Aici! - Ce? - Mâncăm prăjituri și vorbim. - Perfect! spusei, și ocuparăm masa liberă de lângă noi. „Cofetărița” - cum îi spunea Marga Popescu - (ea zâmbi), ne servi, avea 18 ani, era moleșită de căldura verii, dar binevoitoare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
care începu să pomenească cu vioiciune. Fiica Anei - și asta fu salvator - prinse chef nestăvilit de vorbă, își rostogolea impresiile “încântătoare” spunea, cu privire la forfota orașului, fără să știe că totul nu era decât reminiscența unei lumi altădată gălăgioase, vioaie și colorate, drum al vapoarelor spre mare, întâlnire a felurite neamuri aduse laolaltă de jocul întâmplării pe căile comerciale ale lumii; ce se vedea acum nu erau decât ultimele tresăriri ale acelei lumi, cu speranța - rămasă în subconștient - a reluării vieții, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]