4,120 matches
-
Honț pentru a forma comitatul Bars-Hont (cu capitala la Levice). Începând din 1950 partea ungară a comitatului Honț este divizată între actualele județe ungare Pesta și Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 132.441 locuitori, dintre care: Până în 1802, comitatul era format din 3 processus-uri (în ; un fel de districte conduse de "iudices nobilium") plus districtul Malohont. În 1802, cănd Malohont a fost scos, comitatul a fost divizat în patru processus-uri noi. La începutul secolului al XX-lea, subdiviziunile comitatului
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
și Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 132.441 locuitori, dintre care: Până în 1802, comitatul era format din 3 processus-uri (în ; un fel de districte conduse de "iudices nobilium") plus districtul Malohont. În 1802, cănd Malohont a fost scos, comitatul a fost divizat în patru processus-uri noi. La începutul secolului al XX-lea, subdiviziunile comitatului "Honț" erau următoarele: Orașele Vámosmikola și Szob se află în prezent în Ungaria; celelalte orașe sus-menționate sunt în Slovacia.
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
comitatul era format din 3 processus-uri (în ; un fel de districte conduse de "iudices nobilium") plus districtul Malohont. În 1802, cănd Malohont a fost scos, comitatul a fost divizat în patru processus-uri noi. La începutul secolului al XX-lea, subdiviziunile comitatului "Honț" erau următoarele: Orașele Vámosmikola și Szob se află în prezent în Ungaria; celelalte orașe sus-menționate sunt în Slovacia.
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Pest-Pilis-Solt-Kiskun" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din 1876 și până în 1950. În prezent, teritoriul fostului comitat se află în centrul Ungariei, cuprinzând teritoriul județului Pest și partea de nord a județului Bács-Kiskun. Capitala comitatului a fost orașul Budapesta (în , în ). se învecina la nord cu comitatele Nógrád, Hont și Esztergom, la nord-est cu Comitatul Komárom, la
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei și a Republicii Ungare din 1876 și până în 1950. În prezent, teritoriul fostului comitat se află în centrul Ungariei, cuprinzând teritoriul județului Pest și partea de nord a județului Bács-Kiskun. Capitala comitatului a fost orașul Budapesta (în , în ). se învecina la nord cu comitatele Nógrád, Hont și Esztergom, la nord-est cu Comitatul Komárom, la vest cu comitatele Fejér și Tolna, la sud cu Comitatul Bács-Bodrog, la sud-est cu Comitatul Ciongrad (Csongrád) și
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
Ungare din 1876 și până în 1950. În prezent, teritoriul fostului comitat se află în centrul Ungariei, cuprinzând teritoriul județului Pest și partea de nord a județului Bács-Kiskun. Capitala comitatului a fost orașul Budapesta (în , în ). se învecina la nord cu comitatele Nógrád, Hont și Esztergom, la nord-est cu Comitatul Komárom, la vest cu comitatele Fejér și Tolna, la sud cu Comitatul Bács-Bodrog, la sud-est cu Comitatul Ciongrad (Csongrád) și la est cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok și Heves. Teritoriul său acoperea malul estic
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
teritoriul fostului comitat se află în centrul Ungariei, cuprinzând teritoriul județului Pest și partea de nord a județului Bács-Kiskun. Capitala comitatului a fost orașul Budapesta (în , în ). se învecina la nord cu comitatele Nógrád, Hont și Esztergom, la nord-est cu Comitatul Komárom, la vest cu comitatele Fejér și Tolna, la sud cu Comitatul Bács-Bodrog, la sud-est cu Comitatul Ciongrad (Csongrád) și la est cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok și Heves. Teritoriul său acoperea malul estic al fluviului Dunărea de la Visegrád (la nord) spre
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
în centrul Ungariei, cuprinzând teritoriul județului Pest și partea de nord a județului Bács-Kiskun. Capitala comitatului a fost orașul Budapesta (în , în ). se învecina la nord cu comitatele Nógrád, Hont și Esztergom, la nord-est cu Comitatul Komárom, la vest cu comitatele Fejér și Tolna, la sud cu Comitatul Bács-Bodrog, la sud-est cu Comitatul Ciongrad (Csongrád) și la est cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok și Heves. Teritoriul său acoperea malul estic al fluviului Dunărea de la Visegrád (la nord) spre (exclusiv) Baja (la sud), întinzându
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
și partea de nord a județului Bács-Kiskun. Capitala comitatului a fost orașul Budapesta (în , în ). se învecina la nord cu comitatele Nógrád, Hont și Esztergom, la nord-est cu Comitatul Komárom, la vest cu comitatele Fejér și Tolna, la sud cu Comitatul Bács-Bodrog, la sud-est cu Comitatul Ciongrad (Csongrád) și la est cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok și Heves. Teritoriul său acoperea malul estic al fluviului Dunărea de la Visegrád (la nord) spre (exclusiv) Baja (la sud), întinzându-se de-a lungul râului Tisa în
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
județului Bács-Kiskun. Capitala comitatului a fost orașul Budapesta (în , în ). se învecina la nord cu comitatele Nógrád, Hont și Esztergom, la nord-est cu Comitatul Komárom, la vest cu comitatele Fejér și Tolna, la sud cu Comitatul Bács-Bodrog, la sud-est cu Comitatul Ciongrad (Csongrád) și la est cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok și Heves. Teritoriul său acoperea malul estic al fluviului Dunărea de la Visegrád (la nord) spre (exclusiv) Baja (la sud), întinzându-se de-a lungul râului Tisa în est. O parte a comitatului
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
Budapesta (în , în ). se învecina la nord cu comitatele Nógrád, Hont și Esztergom, la nord-est cu Comitatul Komárom, la vest cu comitatele Fejér și Tolna, la sud cu Comitatul Bács-Bodrog, la sud-est cu Comitatul Ciongrad (Csongrád) și la est cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok și Heves. Teritoriul său acoperea malul estic al fluviului Dunărea de la Visegrád (la nord) spre (exclusiv) Baja (la sud), întinzându-se de-a lungul râului Tisa în est. O parte a comitatului (Pilis) se afla pe malul vestic al
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
Comitatul Ciongrad (Csongrád) și la est cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok și Heves. Teritoriul său acoperea malul estic al fluviului Dunărea de la Visegrád (la nord) spre (exclusiv) Baja (la sud), întinzându-se de-a lungul râului Tisa în est. O parte a comitatului (Pilis) se afla pe malul vestic al Dunării, lângă Budapesta. Suprafața comitatului în 1910 era de 12.228 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatele Pest și Pilis au fost fondate în secolul al XI-lea. Pest se afla pe malul
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
său acoperea malul estic al fluviului Dunărea de la Visegrád (la nord) spre (exclusiv) Baja (la sud), întinzându-se de-a lungul râului Tisa în est. O parte a comitatului (Pilis) se afla pe malul vestic al Dunării, lângă Budapesta. Suprafața comitatului în 1910 era de 12.228 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatele Pest și Pilis au fost fondate în secolul al XI-lea. Pest se afla pe malul stâng (estic) al Dunării în jurul orașului Budapesta, Pilis era pe malul opus
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
exclusiv) Baja (la sud), întinzându-se de-a lungul râului Tisa în est. O parte a comitatului (Pilis) se afla pe malul vestic al Dunării, lângă Budapesta. Suprafața comitatului în 1910 era de 12.228 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatele Pest și Pilis au fost fondate în secolul al XI-lea. Pest se afla pe malul stâng (estic) al Dunării în jurul orașului Budapesta, Pilis era pe malul opus. Ele s-au unit și au devenit centrul politic, cultural și economic
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
estic) al Dunării în jurul orașului Budapesta, Pilis era pe malul opus. Ele s-au unit și au devenit centrul politic, cultural și economic al Ungariei. Regiunea Solt (de pe malul stâng al Dunării, la sud de Ráckeve), care a aparținut anterior comitatului Fejér, a fost încorporată în comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea. Kiskunság (Cumania Mică) a fost alipită în 1876, formându-se astfel comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul a fost împărțit în
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
Pilis era pe malul opus. Ele s-au unit și au devenit centrul politic, cultural și economic al Ungariei. Regiunea Solt (de pe malul stâng al Dunării, la sud de Ráckeve), care a aparținut anterior comitatului Fejér, a fost încorporată în comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea. Kiskunság (Cumania Mică) a fost alipită în 1876, formându-se astfel comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul a fost împărțit în două părți aproximativ egale. Partea de
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
Ungariei. Regiunea Solt (de pe malul stâng al Dunării, la sud de Ráckeve), care a aparținut anterior comitatului Fejér, a fost încorporată în comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea. Kiskunság (Cumania Mică) a fost alipită în 1876, formându-se astfel comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul a fost împărțit în două părți aproximativ egale. Partea de nord a devenit județul Pest, în timp ce partea de sud s-a unit cu comitatul Bács-Bodrog și s-a
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
care a aparținut anterior comitatului Fejér, a fost încorporată în comitatul Pest-Pilis-Solt în secolul al XVII-lea. Kiskunság (Cumania Mică) a fost alipită în 1876, formându-se astfel comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul a fost împărțit în două părți aproximativ egale. Partea de nord a devenit județul Pest, în timp ce partea de sud s-a unit cu comitatul Bács-Bodrog și s-a format astfel județul Bács-Kiskun. Populația comitatului era de 988.532 persoane (1880
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
1876, formându-se astfel comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun. În anul 1950, după cel de-al doilea război mondial, comitatul a fost împărțit în două părți aproximativ egale. Partea de nord a devenit județul Pest, în timp ce partea de sud s-a unit cu comitatul Bács-Bodrog și s-a format astfel județul Bács-Kiskun. Populația comitatului era de 988.532 persoane (1880), crescând apoi la 1.978.041 (1910) și la 2.786.083 (1941). În 1910, populația comitatului era de 1.978.041 locuitori, dintre
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
cel de-al doilea război mondial, comitatul a fost împărțit în două părți aproximativ egale. Partea de nord a devenit județul Pest, în timp ce partea de sud s-a unit cu comitatul Bács-Bodrog și s-a format astfel județul Bács-Kiskun. Populația comitatului era de 988.532 persoane (1880), crescând apoi la 1.978.041 (1910) și la 2.786.083 (1941). În 1910, populația comitatului era de 1.978.041 locuitori, dintre care: Înaintea de anul 1897, subdiviziunile comitatului Pest-Pilis-Solt-Kiskun erau (felső
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
partea de sud s-a unit cu comitatul Bács-Bodrog și s-a format astfel județul Bács-Kiskun. Populația comitatului era de 988.532 persoane (1880), crescând apoi la 1.978.041 (1910) și la 2.786.083 (1941). În 1910, populația comitatului era de 1.978.041 locuitori, dintre care: Înaintea de anul 1897, subdiviziunile comitatului Pest-Pilis-Solt-Kiskun erau (felső înseamnă "de sus", közép este "de mijloc", iar alsó este "de jos"): După anul 1897, subdiviziunile comitatului Pest-Pilis-Solt-Kiskun erau următoarele:
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
județul Bács-Kiskun. Populația comitatului era de 988.532 persoane (1880), crescând apoi la 1.978.041 (1910) și la 2.786.083 (1941). În 1910, populația comitatului era de 1.978.041 locuitori, dintre care: Înaintea de anul 1897, subdiviziunile comitatului Pest-Pilis-Solt-Kiskun erau (felső înseamnă "de sus", közép este "de mijloc", iar alsó este "de jos"): După anul 1897, subdiviziunile comitatului Pest-Pilis-Solt-Kiskun erau următoarele:
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
786.083 (1941). În 1910, populația comitatului era de 1.978.041 locuitori, dintre care: Înaintea de anul 1897, subdiviziunile comitatului Pest-Pilis-Solt-Kiskun erau (felső înseamnă "de sus", közép este "de mijloc", iar alsó este "de jos"): După anul 1897, subdiviziunile comitatului Pest-Pilis-Solt-Kiskun erau următoarele:
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
-lea și până în 1920. În prezent, marea majoritate a teritoriului acestuia se găsește în nord-estul Slovaciei, iar o mică porțiune este în sud-estul Poloniei. Denumirea slovacă "Spiš" este utilizată doar ca o denumire informală a teritoriul corespunzător (regiunea Spiš). Capitala comitatului a fost orașul Levoča (în , în , în ). Din această regiune provin germanii țipțeri, colonizați de administrația imperială austriacă la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea în Maramureș și Bucovina . se învecina la nord și nord-vest
Comitatul Szepes () [Corola-website/Science/324271_a_325600]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea în Maramureș și Bucovina . se învecina la nord și nord-vest cu Polonia (în perioada 1772-1918 cu Regatul Galiției și Lodomeriei, teritoriu care aparținea de Imperiul Austriac), la vest cu Comitatul Liptó (Liptov), la sud cu comitatele Gömör-Kishont (Gemer) și Abaúj-Torna (Abov-Turňa) și la est cu Comitatul Șaroș (Šariš). Teritoriul comitatului se află în nord-estul Slovaciei de astăzi, în Munții Tatra Mare și în regiunea aflată la est. Limita sudică se
Comitatul Szepes () [Corola-website/Science/324271_a_325600]