4,975 matches
-
domniei sale, exprimând însă o anumită naivitate politică. Când spunem asta, ne gândim la faptul că, încercând să păstreze o anumită neutralitate, domnitorul avea să fie acuzat de partizanat atât din partea stângii politice, cât și a dreptei. Reproșul care prindea treptat consistență era acela cu trimitere la constituirea unei structuri politice în fruntea căreia să se afle chiar domnitorul, fapt care era susținut, la un moment dat, și de doi colaboratori apropiați în această perioadă, M. Kogălniceanu și Dimitrie Bolintineanu. Date fiind
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și, nu în ultimul rând, cunoașterea lor de către cetățeni. Acesta era motivul pentru care, o bună perioadă de timp, activitatea lui politică se concentra pe acțiuni de răspândire a ideilor liberale în întreaga țară, iar pentru ca efortul lor să capete consistență, liberalii din jurul lui și a lui C.A. Rosetti hotărau, în iulie 1866, înființarea Societății "Amicilor Constituțiunii"710. Programul noului guvern din vara lui 1866 avea să fie trimis tuturor prefecților la 19/ 31 iulie. Circulara program, operă a primului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
proaspete, se adaugă apoi 7 lingurițe de lapte; punem apoi bucățele mici de salam (numai salam de vară!), brânză caș sau telemea de oi, sare și piper după gust. Se toarnă un pic de făină în ploaie ca să fie de consistența unei smântâni groase. Această compoziție se coace într-o tigaie, în ulei, apoi se rumenește pe ambele părți, se taie omleta în două, porționând-o pentru 2 persoane; se așază pe farfurie, iar pe deasupra se toarnă ketchup. Este o mâncare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
pune peste ele 1 cană de apă și se lasă să fiarbă înăbușit, se adaugă apoi 1 linguriță de făină dizolvată în apă, smântâna, sarea, piperul, mărarul și 1 lingură zeamă de lămâie. Acest sos se fierbe până devine de consistența unei smântâni groase și se toarnă peste ciupercile făcute pané pe platou. Rețeta nr. 40 Budincă de post Mod de preparare: Se ia 1 varză mică murată și se spală bine, se stoarce de apă și se taie fin fideluțe
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cu nucă măcinată, 1 ¼ cană de smântână, zahăr după gust, dar să iasă umplutura foarte dulce, 2 pachețele zahăr vanilat. Se amestecă totul bine și dacă mai trebuie zahăr sau smântână se mai poate pune ca această umplutură să aibă consistența unei creme. Ungem apoi foile de mai sus, ultima foaie nu o ungem, dar punem pe ea o greutate ca să o preseze până a doua zi când o pudrăm cu zahăr farin vanilat și nucă de cocos, apoi o tăiem
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
patruzeci și cinci de secunde alocat. Apoi v-ați intrat în ritm, când ați stabilit o mantră ce vizează trei aspecte: ,,să îmi apăr patria, să declar război dușmanului și să câștig bătălia ideilor". Acum a venit timpul să adăugați consistență practică structurii ideilor. O apărare perfectă a patriei nu este posibilă, dar este de preferat o securitate imperfectă decât nimic. Fiecare atac care este oprit înainte să poată răni sau ucide este de neprețuit. V-ați pregătit deja măsuri pentru
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
153, Paris, Larousse, 2004: 62-72. Capitolul 1 INTRODUCERE ÎN ANALIZA TEXTUALĂ A DISCURSURILOR În cazul de față însă, nu este vorba de a neutraliza discursul, de a-l transforma în semnul pentru altceva și de a-i traversa propria-i consistență pentru a ajunge la ceea ce rămîne, tăcut, dincoace de el, ci din contră, de a-l menține în această consistență a lui, de a-l face să apară în complexitatea care îi este specifică. (Michel Foucault, Arheologia cunoașterii [1969], 1999
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vorba de a neutraliza discursul, de a-l transforma în semnul pentru altceva și de a-i traversa propria-i consistență pentru a ajunge la ceea ce rămîne, tăcut, dincoace de el, ci din contră, de a-l menține în această consistență a lui, de a-l face să apară în complexitatea care îi este specifică. (Michel Foucault, Arheologia cunoașterii [1969], 1999, trad. Bogdan Ghiu, Univers, București, p. 59) 1. (Re)întoarcere la Saussure, Benveniste și Bahtin 1.1. "Limba discursivă" a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în titlurile de pe prima pagină ale unui ziar, dar care, totuși, în cursul unei conversații, nu ar putea nici o clipă să treacă drept o frază înzestrată cu sens. (1999: 124) Pornind de la faptul că "enunțul este dat întotdeauna prin intermediul unei consistențe materiale, chiar dacă aceasta este disimulată și chiar dacă, abia apărută, ea este condamnată imediat să dispară" (1999: 23), Foucault are în vedere cazul extrem al aceleiași fraze (sau propoziții) care nu este niciodată identică cu ea însăși ca enunț, în momentul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a asertivelor (despre care am vorbit la sfîrșitul cap. 3, § 5), la fel de valabilă pentru construcția lumilor textuale ficționale, cît și factuale. Dacă considerăm că scopul interactiv al enunțurilor asertive este să împărtășească o credință, să-l convingă pe destinatar de consistența unei reprezentări discursive (Rd), putem spune că un asertiv nu vizează atît să fie conform cu o stare dată a lumii reale (definiția clasică), cît să facă în așa fel încît lumea să fie văzută de destinatar conform cu credința emisă de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
timpuri apropiate (PS + IMP diferită de PR + V, de exemplu) sau între timpuri care țin de sub-sisteme diferite (PR sau V la mijlocul unui PS + IMP, în mijlocul unui PR + PC). Vom nuanța poziția sa, fără să spunem că tranzițiile omogene "garantează consistența unui text, textualitatea sa" (1973: 204), nici că "tranzițiile eterogene nu participă absolut deloc la textualitate" (1973: 205). Definind textualitatea ca pe o tensiune între continuitate și discontinuitate, vom spune că variațiunile enunțiative marcate de formele verbale fac parte din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de întrebuințările ei în discurs, despre complexitatea ordonărilor textuale a enunțurilor. Am văzut că aceste ordonări nu au forma unei "gramatici a textului" căci, la acest nivel de complexitate, putem desigur observa regularități, dar cu siguranță nu reguli care au consistența unei "gramatici". La sfîrșitul acestui parcurs, sîntem departe de a fi îndeplinit întreg programul de lucru ale cărui linii le-am stabilit în primul capitol. Atenția noastră s-a fixat esențialmente asupra forțelor centripete ale textualității în detrimentul forțelor centrifuge care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de angajatori. Adaptând etapele propuse de procedură la fiecare caz în parte, dar menținând modalitatea generală de acțiune, crește semnificativ probabilitatea ca toți angajații care se confruntă cu situații similare să fie tratați corect, nediscriminatoriu. În plus, respectarea procedurilor oferă consistență și eficiență actului de management. Situațiile diverse care pot apărea vor fi soluționate cu utilizarea acelorași principii generale, fără a se crea confuzie la nivelul angajaților sau managerului responsabil. Managerul responsabil nu va consuma timp și energie "reinventând procedura" în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în lupta pentru șefia deplină a Partidului național-socialist. A se vedea în acest sens: von Krockow, op. cit., pp. 212-213; P. P. Negulescu, op. cit., pp. 372-373. 632 Începând cu anul 1951, Hannah Arendt va aprofunda noțiunea de totalitarism, conferindu-i o consistență fără egal. O notă de "agresivitate" este evidentă în demersul pe care îl face asupra acestui regim, grefată pe fondul unor suferințe personale. Pe larg, Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Humanitas, București, 1994, passim. 633 La 23 martie 1919, Mussolini fonda
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
grupurile etnice, cumpărătorii asiatici erau cei mai agresivi în dorința lor de a deschide ambalajele și de a atinge loțiunile, săpunurile și șampoanele. De fapt, 23% din cumpărătorii aparținând grupului etnic menționat rupeau cutiile și deschideau sticluțele pentru a testa consistența și mirosul produselor. Desigur, acest lucru se datora faptului că marca respectivă, deși cheltuise milioane pe reclame, încă nu devenise reprezentativă și nu-și formase o clientelă fidelă în rândurile unui segment etnic important și aflat în ascensiune. Din acest
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
dolari bucata, decât în cazul saltelelor de 2.000 de dolari. Am făcut un studiu asupra punctelor de desfacere pentru saltele și la un moment dat am întrebat un manager de magazin dacă asigurau și perne de diferite grosimi și consistență, în fețe de pernă curate, pentru clienții care încearcă saltele. „Dar noi nu vindem perne” a fost replica lui de respingere. Ce să mai vorbim că pernele au o cotă de vânzare mai mare decât saltelele, sau că a comercializa
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ocupații și distracții ajung să piardă noțiunea timpului real și, poate, chiar să facă să dispară substanța însăși a timpului, care, decupată în atîtea părți, nu mai poate să se întindă și să se dilate și nu mai oferă nici o consistență. Dat fiind că facultatea unui grup uman de a se schimba este limitată, pe măsură ce modificările se înmulțesc, în aceeași durată de douăzeci și patru de ore, fiecare dintre ele devine mai puțin importantă. În fapt, activitatea unor grupuri precum bursele de acțiuni
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
trebuie să fie, nici prea rapid, nici prea lent, de vreme ce se conformează nevoilor vieții urbane. Gîndurile care-l umplu sînt mai multe, dar și mai scurte: ele nu pot prinde rădăcini adînci în mințile oamenilor, căci un gînd nu capătă consistență decît dacă se întinde pe o durată suficientă. Cum poate fi însă comparat numărul stărilor de conștiință care se succed pentru a măsura rapiditatea timpului în cele două grupuri, dacă nu avem de-a face cu gînduri și reprezentări de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
caz, numai cu prețul unui efort artificial, desprinzîndu-se și desprinzîndu-ne de toate celelalte grupuri și de preocupările acestora, ei reușesc să se plaseze cît de cît în instantaneu. Nimic nu este însă mai puțin natural. Orice societate, pentru a dobîndi consistență și a dura, trebuie să le ofere membrilor șansa de a se pune de acord, de a se apropia și a se regăsi, încît să descopere în mod colectiv rațiunea de a fi a grupului. Această necesitate se impune mai
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
centrul deictic, nici la referent, este caracteristică unei anumite literaturi narative moderne, care tinde să fie foarte exigentă cu cititorul și să îngreuneze accesul către un univers fictiv pe care-l construiește. Nu se presupune că acest univers ar avea consistența și plenitudinea unui univers real comun, ci că ar fi, în mod radical, lacunar sau vag. Mai mult de-atât, reluările anaforice nu ar putea fi separate de crearea textului în care ele apar. Ne putem da seama de acest
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
6 Ibid., pp. 30 31. 7 Poziționarea desemnează situarea locutorului într-un spațiu conflictual prin opțiunile pentru un anume vocabular, registru de limbă sau discurs. Se definește astfel o identitate enunțiativă (dar și socială și ideologică) puternică sau "de slabă consistență doctrinală", ce se reconfigurează neîncetat prin "interdiscurs". 8 Genurile de discurs nu se referă aici la formele canonice perpetuate de tradiția literară și retorică. În semiotică, analiza discursului și analiza textuală, noțiunea se aplică și în afara domeniului literar, în funcție de varii
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
țările protestante, în care religia și statul nu se mai disting. Această simbioză va diminua rupturile provocate în țările catolice de rivalitatea conflictuală între biserică și stat absolutist apoi liberal pentru controlul populației. Din acest motiv, sentimentul național va căpăta consistență mai devreme în societățile protestante. Va fi, pe deasupra, mai desăvîrșit decît în societățile catolice, fiind străin antagonismului dintre laici și clerici. În schimb, în țările catolice, politicile ce vor viza modernizarea legăturilor populare într-o perspectivă națională, ce va da
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai bine pe a lor. Rămî-ne totuși de explicat, de ce, pornind de la un mecanism comun, cele două regiuni, Catalania și Țările basce, s-au manifestat atît de divergent în problema naționalismului. În legătură cu a-ceasta, două elemente rețin atenția și ele vizează consistența reală a bazei culturale a fiecărei identități în parte, precum și atitudinea elitelor locale. Din punct de vedere cultural, Cata-lania a dispus de o limbă regională larg practicată, accesibilă și imigranților din celelalte regiuni ale Spaniei, cărora le-a fost impusă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
comun lipsa diferențierii arhitecturale și a citologiei epiteliale. Includ formele cu celule mici, formele cu celule gigante multinucleare bizare, formele cu celule fusiforme. Realizează tumori voluminoase sau mase mai mult sau mai puțin difuze, fără limite nete, fără capsulă, cu consistență moale. Apar deseori la vârstnici, cu guși preexistente, la care, relativ brusc (săptămâni sau luni), acestea încep să crescă și să determine tulburări de compresiune (disfagie, dispnee, disfonie). Raportul femei/bărbați este mai redus decât în formele descrise anterior. Ecografic
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
prin olfactometrie. Aspectul subiectului este caracteristic. Pubertatea nu apare și subiectul dezvoltă habitus eunucoid cu talie înaltă, membre inferioare și superioare lungi, centura scapulară slab dezvoltată, centura pelvină largă, ginecomastie. Aspectul organelor genitale externe se caracterizează prin testicule mici, de consistență moale și penis infantil, iar pilozitatea sexuală nu se dezvoltă. Vocea păstrează un timbru înalt. Azoospermia este constantă, iar comportamentul sexual nu se exprimă. Se pot asocia malformații cardiace, renale, defecte palatine, convulsii și metacarpian IV scurtat. Investigațiile biologice relevă
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]