3,605 matches
-
niște „dragi gradine”... Se observă la Bolintineanu efortul de a implica Într-un chip mai direct sensibilitatea proprie În poezie și de a lărgi aria de referințe În sfera materiei. Bosforul său este un ținut În care se simte viața cosmosului, omul - „fiu al piericiunii”, „mizeră țărîna” - are, aici, partea lui de desfătare. Clima este „prefumată” cadrul vieții - „superb, desfătător”, cerul comunică În mod misterios cu apa și pămîntul Într-o Îmbătătoare simbioză: „cer, aer, valul mării, e-o palidă coloră
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
A blestema pe cineva să calce, veșnic, pe un trup În putrefacție arată o subtilitate a cruzimii. În scena cavalcadei, și ea vestită, imaginația merge mai departe. Deschide larg porțile universului infernal și prin ele se scurg legioanele de demoni. Cosmosul este tulburat, materia intră Într-un vîrtej nebun: „Mihnea Încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vîntul; Sună pădurile, fîșÎie frunzele, Geme pămîntul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină — Mihnea tresare. Fulgerul scînteie, tunetul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
duios”. Este una din puținele imagini ale zborului la Alecsandri, spirit sănătos terestru. Zborul nu este propriu-zis o temă și nu angajează o mitologie lirică din care să deducem un simț uranic, o dorință mai adîncă de pierdere În spațiile cosmosului. Cerul este și pentru Alecsandri un fastuos decor pentru delicate gesturi intime. Sprijinită de pieptul răpitorului, Trestiana zîmbește, din văzduhuri, „ca un vesel meteor”, iar Făt-Frumos, Într-o beatitudine totală, „duce raiului din stele al pămîntului odor”. Răpire simbolică, voiaj
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dramatic, prin semne premonitorii: fulgerul, trăsnetul etc ... Semnele caroului nu se văd Însă În această vale a plîngerii sentimentale. Conachi nu-i propriu-zis om al spiritului, modelul lui nu-i anahoretul, gustul cunoașterii nu trece mai departe de „ibovnica slăvită”, cosmosul nu-i grija lui cea mai mare. Deși vorbește de firea Îngerească, ochiul caută lacom bucuriile pămîntești ale iubirii. Senzualitatea lui funciară corupe conceptele spiritului. Poziția lui Conachi față de aceste categorii nu este singulară. Mai toți poeții erotici din epocă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o matrice mioritică”, dar deosebindu-se prin aceea că termenii săi extremi nu sunt dealul și valea, ci muntele și abisul, câmpia și marea. Eroii sadovenieni, mai ales bătrânii, purtători ai unei îndelungate experiențe empirice, ajung la o înțelegere a cosmosului, a tainelor universului, a spațiului și timpului prin simbolistica semnelor. În comentarea literaturii române contemporane, B. s-a dovedit un critic cu egale disponibilități interpretative pentru poezie și proză. În volumul Abside (1979) desenează cu o mână sigură profile ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
vetero și neotestamentar (nici la Allah din tradiția musulmană), ci la spiritualitatea religioasă a șamanilor sud-americani și la profețiile culturilor indigene din întreaga lume (Maya, Hopi, Quechua). Toate privesc relația spirituală a omului nou cu natura sanctificată și cu un cosmos însuflețit. Prin asumarea și interiorizarea inițiatică a acestor învățături se va ajunge la fascinantele forme de ,,conștiință superioară" proorocite de vechile culturi. ,,Șamanii din arhipelagul polinezian își schimbă forma cu ajutorul oceanelor, războinicii din Amazon se transformă în anaconda, iar călugării
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fiind interpretat marele Proroc Moise. Așezarea echinocțiului de primăvară la 21 martie reprezintă un alt simbol. Luna nisan fiind la începutul anului, sărbătoarea Paștelui trebuia să amintească evenimentul cruțării întâilor născuți evrei la ieșirea din Egipt, dar totodată și armonia Cosmosului. O veche tradiție afirmă că Dumnezeu a făcut luminătorii cerului în a patra zi. Atunci ziua era egală cu noaptea, luna fiind plină, cum se cerea și pentru 14 nisan. Această notă de deplinătate, de covârșire a întunericului de către lumina
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
1072 1991 2002 Splendid 1024,1031 1991 2002 ───────────────────────────────────────────────────────────────────���─────────── GURĂ LEULUI - Antirrhinum majus L ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Blaj 1060 1981 2002 Prințul alb 1033 2000 Schwartzer prinz 1031,1033,1043,1072 2002 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MĂRĂRIȚE - Cosmos bipinnatus Cav. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Omăt 1033 2000 Ruhm 1029 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MĂRĂRIȚE - Cosmos sulphureus Cav. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Diablo 1029 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── OCHIUL BOULUI - Callistephus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
ele fiind de luminiscență; strălucesc întunecos ori resemnat, jucăuș sau epuizant, pâlpâind agonic ori consolator, zadarnic fremătând ori gratuit patetic. Se autodevoră iradiind. Prezența lor fiind lipsită de corporalitate; pur și simplu ele fiind pe scenă se naște un ideal cosmos bântuit de tensiuni astral siderale. Sunt pustiitoare cu cât se arată a fi mai dezarmate; înfășate într-o neputință universală; ele se consumă într-o calcinare. [...] Excelenta scenografă Emilia Jivanov găsește o soluție salutară pentru a îmbrăca scena pe măsura
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
el cu puterea sa de creație) are simbolistica ei, pe care o putem descifra în filmul Ana În viziunile lui Hildegarde din Bingen (sec. XII) biserica apare cu chip de femeie, iar pentru Durand, episcopul de Mende, ea simbolizează micro cosmosul și sufletul omenesc. În alte viziuni biserica e simbolizată de o corabie. Și acest simbol figurează în film, la final. Cei doi protagoniști plutesc pe un fel de bastiment deasupra căruia, ac un catarg, se află eboșa unei turle de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
public , caracterizată de dispariția confruntării ideologice Est-Vest. În perioada postbelică, dreptul internațional și-a lărgit în permanență obiectul reglementărilor pentru a reflecta evoluția relațiilor internaționale și emergența unor noi valori și domenii, care au căpătat și dimensiuni internaționale: energia nucleară, cosmosul, mările și oceanele, populația. Sub incidența unor astfel de preocupări, au intrat mai ales după adoptarea Declarației universale a drepturilor omului și drepturile omului, în special sub aspectul promovării lor, în cadrul cooperării interstatale. Au fost adoptate numeroase documente în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
animalice. Aceast] idee de animalitate ca principiu str]în, foarte îndep]rtat de spirit este una str]veche, folosit] adesea pentru a dramatiza conflicte psihologice intense între virtuți și „bestia interioar]”. Sufletul uman apare atunci că un intrus izolat în cosmosul fizic, un str]în aflat departe de c]minul s]u. Acest dualism acut și simplu a fost important pentru Platon și pentru primii gânditori creștini. Ast]zi are, probabil, mai putin] influent]. Atitudinea să dezaprobatoare fâț] de motivele naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]nirea, moartea, infertilitatea, durerea, furia, dușm]nia, ignoranța sau greșeală, minciună etc. Acestea sunt universal acceptate de toate fiintele conștiente, deoarece se spune c] binele absolut devine posibil atunci cand întreaga lume se poate bucura de lucrurile bune pe care cosmosul le ofer]. Totuși, binele absolut se identific] cu armonia complet] a ordinii cosmice și naturale, caracterizat] ca fiind rita: acesta este scopul creator care circumscrie comportamentul uman. Prin urmare, ordinea social] și moral] este conceput] ca fiind în corelație cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care stoicii - și în special descendentul lor român, Cicero - au folosit-o în formularea primelor principii explicite ale dreptului natural. Stoicii au respins modelul biologic al lui Aristotel folosit în explicarea proceselor naturale. Ei au formulat un model deterministic al cosmosului în care unitatea - și, astfel, interconexiunea - tuturor lucrurilor era o tem] central]. Aceast] tem] a dat naștere unei abord]ri diferite: spre deosebire de Aristotel care a încercat s] identifice elementul dinstinctiv al unei naturi pentru a o caracteriza (metod] care sublinia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ei au p]strat totuși accentul pus de Aristotel pe importantă rațiunii în ființele umane, deoarece cosmologia lor plasa ordinea rațional] în centrul tuturor lucrurilor. Rațiunea uman] era astfel o scânteie din focul creator, din logos, care ordona și unifica cosmosul. Prin intermediul acestei conexiuni stoicii au fost capabili s] formuleze tr]s]tură dinstinctiv] a eticii dreptului natural; dreptul natural, dreptul naturii, este dreptul naturii umane reprezentate de rațiune. Rațiunea putea fi ins] manipulat] pentru a servi interese particulare mai degrab
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13). Teoria noologică nu neglijează însă conștientul, el făcând parte alături de inconștient dintr-o "zonă" sau dintr-un orizont mai larg, denumită spirit, dar se adresează preponderent celui din urmă28. Inconștientul este ca un cosmos 29, este o realitate psihică și spirituală 30 cu elemente, categorii, structuri și dinamică proprii, ce are propria viață: "Inconștientul și conștiința sunt a se considera analogic în substanța lor psihică spirituală, dar dizanalogic în structurile și conținuturile lor ca
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
A, iată, la Național, balet englez. Da, o posibilă compensație. Intru. Randon Dance Company. Uluitor! Opt dansatori, cinci fete, trei băieți, se mișcă, se mișcă?, oficiază o convulsie care se vrea urgent raportată, ni se cere s-o raportăm, la cosmos, zvîrcolirea noastră în cosmos, noi, balerinii acestui sîmbure, cu scoarța o scenă în fața stelelor, convinși că doar așa trebuie să dansăm, că așa arată, trebuie să arate dansul nostru, văzut? nevăzut? de cineva. Uluitor! Scena: doar trei ecrane albe, cîteva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
balet englez. Da, o posibilă compensație. Intru. Randon Dance Company. Uluitor! Opt dansatori, cinci fete, trei băieți, se mișcă, se mișcă?, oficiază o convulsie care se vrea urgent raportată, ni se cere s-o raportăm, la cosmos, zvîrcolirea noastră în cosmos, noi, balerinii acestui sîmbure, cu scoarța o scenă în fața stelelor, convinși că doar așa trebuie să dansăm, că așa arată, trebuie să arate dansul nostru, văzut? nevăzut? de cineva. Uluitor! Scena: doar trei ecrane albe, cîteva bizare obiecte, reflectoarele și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cei opt alternează spasme fulgerătoare cu lentori agonice. Zvîrcolire, aparent haotică, dar cît de supusă unei ascunse ordini! E ordinea impusă de Wayne Mc-Gregor, coregraf unic, planînd acum peste cele mai titrate scene ale lumii. Dance, dance, dance. Noi în fața cosmosului, Noi. Fiecare din noi, singur. O sală înțesată, o sală înmărmurită de propria imagine în această oglindă engleză. Sală înțesată, dar fiecare e singur, înspăimîntător de singur. Totul se termină. Nu văd pe nimeni. Nu e nimeni. Ies. Vreau să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
domnie) și retroproiective (de tipul mitizării în perioada pașoptistă a lui Mihai Viteazul). În funcție însă de categoria temporalității, pot fi interpretate ca: mituri arhetipale (atunci când arhetipurile se individualizează în narațiunile civilizării lumii) și inaugurale (cele strict referitoare la geneza cosmosului), continue (ontologice: aventura inițiatică a eroului), periodice (un exemplu: tema originii latine a românilor în discursul prozelit catolic), contemporane obiectului (mitul naturii divine a împăratului: cazul lui Augustus sau al lui Dioclețian) și posterioare existenței obiectului (mitul Sfintei Elena, mama
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a împăratului: cazul lui Augustus sau al lui Dioclețian) și posterioare existenței obiectului (mitul Sfintei Elena, mama autocratului, consacrată prin analogie cu Fecioara). O ultimă serie se poate constitui prin raportare la obiect și la areal: mituri universale (referitoare la cosmos, ființă-neființă), zonale (ale civilizațiilor sau ale orașelor-capitale sacralizate - mitul întemeierii Romei, spre exemplu), comunitare (etnii − etnogeneză) și individuale (modele/tipuri). Al treilea nivel al sistemului este cel în care putem grupa unitățile morfologice, caracterizate fiecare de o figură de stil
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1-2, Editura Humanitas, București, 2002. Rosenkoetter, Timothy, Truth Criteria in the "Critique of Pure Reason, aardvark.ucsd.edu/grad conference/rosenkoetter.doc. Sartre, Jean-Paul, Adevăr și existență, trad. Toader Saulea, Editura Nemira, București, 2006. Scheler, Max, The human place of the cosmos, trans. Manfred S. Frings, Eugene Kelly, Northwestern University Press, 2009. Schifirneț, Constantin, Formele fără fond. Un brand românesc, Editura Comunicare.ro, București, 2007. Schmitt, Richard, "Husserl's Transcendental-Phenomenological Reduction", în Philosophy and Phenomenological Research, Vol. 20, No. 2 (Dec., 1959
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
modalității predicabilii nașterii, morții, schimbării etc. Categoriile combinate cu modurile (modis) sensibilității pure sau chiar între ele dau un mare număr derivate a priori." Kant, Critica rațiunii pure: (1994), p. 114. 225 Cf. Max Scheler, The human place of the cosmos; Ioannis Zizioulas, L'Être ecclésial. Christos Yannaras, Heidegger și Areopagitul; Idem, Persoană și eros. 226 Pentru individual, Aristotel, Categorii, 2, 1b; 5, 2a 4b ("... tot ce este individual și are un caracter de unitate nu este niciodată enunțat despre un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aud cucul cântând” sau Comedie cu olteni, București, 1970; Scânduri pentru tron împărătesc, București, 1970; Concediu pierdut, București, 1971; Mitu și Nate, făcători de minuni, București, 1971; Picătura de venin, București, 1975; Lupii de mare, București, 1975; Doi olteni în cosmos, f.l., 1976; Frumoasele olandeze, București, 1978; Comedii cu olteni, București, 1980. Repere bibliografice: Bogdan Ulmu, „Judecata de la miezul nopții”, RL,1975, 2; Romulus Diaconescu, „Chitara dragostei”, R, 1975, 6; Popa, Dicț. lit. (1977), 613-614;Alecu Ivan Ghilia, Revigorarea unei scene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
Island. Fizicienii de acolo foloseau un accelerator de particule Într-o Încercare de a crea o quark-gluon plasma, o supă fierbinte de particule subatomice dense care să reproducă condițiile existente În momentul În care big bang-ul a anunțat nașterea cosmosului acum mai bine de 13,7 miliarde de ani. Unii oameni de știință sunt Îngrijorați că o asemenea concentrare extraordinară de energie, de tipul urmărit la Brookhaven, ar putea, În principiu, să ducă la trei scenarii apocaliptice. S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]