KorAP: Find »[drukola/base=creativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...139 140 141 ...443 >

11,061 matches

Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387

lor cu creativitatea pot ridica o problemă. Se poate aduce obiecția că informațiile despre Beatles nu ne spun nimic prin ele însele despre dezvoltarea aptitudinilor creative. Dacă dorim să demonstrăm că anii de exersare au o legătură cauzală cu rezultatele creative ale formației Beatles, atunci ar trebui să o comparăm cu alte trupe rock care au eșuat, pentru a arăta că formația Beatles a muncit mai mult decât ele. Totuși, noi discutăm aici ipoteza că pentru dezvoltarea aptitudinilor de la baza rezultatelor

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
ale formației Beatles, atunci ar trebui să o comparăm cu alte trupe rock care au eșuat, pentru a arăta că formația Beatles a muncit mai mult decât ele. Totuși, noi discutăm aici ipoteza că pentru dezvoltarea aptitudinilor de la baza rezultatelor creative este necesar un volum mare de exersare specifică domeniului respectiv, nu aceea că e suficient să exerseze pentru a obține rezultate creative. Pentru a crea capodopere este nevoie nu numai de multă exersare, ci și de reunirea unor tipuri diferite

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
a muncit mai mult decât ele. Totuși, noi discutăm aici ipoteza că pentru dezvoltarea aptitudinilor de la baza rezultatelor creative este necesar un volum mare de exersare specifică domeniului respectiv, nu aceea că e suficient să exerseze pentru a obține rezultate creative. Pentru a crea capodopere este nevoie nu numai de multă exersare, ci și de reunirea unor tipuri diferite de factori externi, mulți independenți de intensitatea cu care studiază și exersează o anumită persoană. Lucrările unui autor trebuie să fie acceptate

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
să fie acceptate de factorii de decizie din acel domeniu și de public înainte de a deveni capodopere, adică înainte de a fi incluse în cărțile care trasează istoria unui domeniu, unde sunt găsite de psihologii cognitivi ce caută dovezi ale realizării creative. De exemplu, dacă George Martin de la casa de discuri Parlophone nu ar fi reacționat pozitiv la înregistrarea de probă pe care impresarul formației Beatles i-a prezentat-o, toată pregătirea lor ar fi fost zadarnică. Aceste aspecte sunt discutate pe

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
aspecte sunt discutate pe larg de Weisberg (1986, 1993; vezi și Csikszentmihaly, 1988, 1996). Prin urmare, cea mai solidă versiune a ipotezei examinate aici este că nu există vreo persoană care să fi avut o contribuție importantă într-o disciplină creativă fără să fi trecut printr-o perioadă de studiere intensă a cunoștințelor din domeniul respectiv. Dacă putem arăta că formația Beatles și-a petrecut un timp apropiat de limita maximă posibilă dezvoltându-și aptitudinile, nu mai este nevoie să examinăm

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
posibilă dezvoltându-și aptitudinile, nu mai este nevoie să examinăm formațiile care au eșuat, deoarece informațiile relevante vin de la persoane ce au avut succes. În plus, cu toate că rămâne deschisă problema dacă a cânta la vioară este sau nu o activitate creativă, analiza făcută de Ericsson și colaboratorii săi (1993) include grupuri de control, în sensul că ei au evaluat volumul de exersare efectuată de violoniștii aflați pe diferite trepte de împlinire și au descoperit că violoniștii de pe treptele superioare exersaseră mai

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
treptele superioare exersaseră mai mult. Rediscutarea argumentelor empirice în favoarea teoriei tensiunii La începutul capitolului am trecut în revistă pe scurt două dovezi care par să sprijine ferm teoria tensiunii: relația în formă de U inversat dintre educația formală și rezultatele creative (Simonton, 1984) și studiile de laborator asupra setului de rezolvare a problemelor - cu alte cuvinte, transferul negativ atunci când metode care anterior au avut succes trebuie să fie modificate, ca reacție la schimbările de situație (Frensch și Sternberg, 1989; Luchins și

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
cuvinte, transferul negativ atunci când metode care anterior au avut succes trebuie să fie modificate, ca reacție la schimbările de situație (Frensch și Sternberg, 1989; Luchins și Luchins, 1959). Deoarece aceste rezultate intră în conflict cu concluzia că, într-o activitate creativă exersarea duce la perfecțiune, merită să le mai examinăm o dată. Aceste studii sunt doar un mic eșantion din argumentele care susțin teoriei tensiunii. Totuși, de vreme ce ele contrazic în mod evident concluziile trase mai sus, este bine să le cercetăm aici

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Totuși, de vreme ce ele contrazic în mod evident concluziile trase mai sus, este bine să le cercetăm aici, fie și numai pentru a demonstra că argumentele în sprijinul teoriei tensiunii nu sunt atât de solide cum par. Educația formală și realizările creative La prima vedere, studiul lui Simonton (1984) aduce un argument puternic în favoarea teoriei tensiunii, însă rămâne deschisă o problemă. Simonton a cercetat relația dintre educația formală și realizările creative pe parcursul vieții, dar nu a examinat direct relația dintre cunoștințe și

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
nu sunt atât de solide cum par. Educația formală și realizările creative La prima vedere, studiul lui Simonton (1984) aduce un argument puternic în favoarea teoriei tensiunii, însă rămâne deschisă o problemă. Simonton a cercetat relația dintre educația formală și realizările creative pe parcursul vieții, dar nu a examinat direct relația dintre cunoștințe și creativitate. Nu știm, în cazul persoanelor creative, care este relația dintre educația formală și cunoștințele din domeniul lor. Este posibil ca educația formală și cunoștințele să nu fie legate

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
1984) aduce un argument puternic în favoarea teoriei tensiunii, însă rămâne deschisă o problemă. Simonton a cercetat relația dintre educația formală și realizările creative pe parcursul vieții, dar nu a examinat direct relația dintre cunoștințe și creativitate. Nu știm, în cazul persoanelor creative, care este relația dintre educația formală și cunoștințele din domeniul lor. Este posibil ca educația formală și cunoștințele să nu fie legate direct, ceea ce ar însemna că rezultatele obținute de Simonton s-ar putea să nu contrazică, de fapt, teoria

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
zilele noastre. De asemenea, trebuie să semnalăm că în cadrul studiului făcut de Bloom și colaboratorii lui (1985) pe un eșantion de neurologi și matematicieni din zilele noastre, toți participanții aveau doctoratul. Prin urmare, cu toate că relația dintre educația formală și realizările creative s-ar putea să fie un U inversat, acest lucru nu intră neapărat în contradicție cu ideea că relația dintre cunoaștere și creativitate este pozitivă. Educația formală poate fi independentă de cunoștințele dintr-un anumit domeniu. Cunoaștere, rigiditate și creativitate

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
fie un U inversat, acest lucru nu intră neapărat în contradicție cu ideea că relația dintre cunoaștere și creativitate este pozitivă. Educația formală poate fi independentă de cunoștințele dintr-un anumit domeniu. Cunoaștere, rigiditate și creativitate: transferul pozitiv în gândirea creativă Nu există nici o îndoială asupra faptului că transferul negativ în rezolvarea problemelor poate fi demonstrat în condiții de laborator (Frensch și Sternberg, 1989; Luchins și Luchins, 1959). Participanții nu se descurcă ușor atunci când modificările „profunde” apărute în situația de rezolvare

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
situația respectivă; în situațiile modificate de care vorbim mai sus, competența devine dezavantaj. Totuși, există o presupunere importantă pe care trebuie să o analizăm înainte de a trage concluzia că acele demonstrații de laborator vin în sprijinul afirmației generale că gândirii creative nu-i priește competența. Demonstrațiile de laborator ale transferului negativ sunt interesante, deoarece se presupune că este vorba despre microcosmosuri ale unor situații reale. Astfel, suntem îndemnați să ne punem întrebarea dacă, în viața reală, gândirea creativă este cerută cu

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
generale că gândirii creative nu-i priește competența. Demonstrațiile de laborator ale transferului negativ sunt interesante, deoarece se presupune că este vorba despre microcosmosuri ale unor situații reale. Astfel, suntem îndemnați să ne punem întrebarea dacă, în viața reală, gândirea creativă este cerută cu adevărat de situațiile în care au apărut modificări „profunde”, care fac ca experiența acumulată de subiect să fie dăunătoare. Sau, atunci când gândirea creativă se manifestă în viața reală, situațiile sunt doar la suprafață diferite de cele anterioare

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
situații reale. Astfel, suntem îndemnați să ne punem întrebarea dacă, în viața reală, gândirea creativă este cerută cu adevărat de situațiile în care au apărut modificări „profunde”, care fac ca experiența acumulată de subiect să fie dăunătoare. Sau, atunci când gândirea creativă se manifestă în viața reală, situațiile sunt doar la suprafață diferite de cele anterioare și, în acest caz, experiența acumulată este un atu? Sau, poate, este vorba despre o conjunctură mixtă? Dacă există legături între situațiile prezente și cele trecute

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
rezonabil. În plus, la fel de rezonabilă este modificarea experienței acumulate pentru a o adapta la situația prezentă. Studii recente arată că, în sens contrar ipotezei modificărilor „profunde” pe care se bazează teoria tensiunii, numeroase situații în care s-au produs progrese creative importante erau îndeajuns de asemănătoare cu cele anterioare pentru a se putea folosi cunoștințele acumulate (Weisberg, 1993, 1995b). Putem lua în discuție mai întâi evoluția a două dintre cele mai importante tablouri ale lui Picasso, Les demoiselles d’Avignon și

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
asociații libere și de respingere deplină a trecutului. Apariția motorului cu aburi și a mașinii de egrenat bumbac se înscriu pe aceeași traiectorie. Am dat doar câteva dintre numeroasele exemple care ar putea fi citate în sprijinul concluziei că gândirea creativă este solid înrădăcinată în trecut. Transferul pozitiv al experienței acumulate se poate produce datorită faptului că multe situații din viața reală care necesită gândire creativă nu sunt de tipul jocului de bridge în care cartea cea mai mică din ultima

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
doar câteva dintre numeroasele exemple care ar putea fi citate în sprijinul concluziei că gândirea creativă este solid înrădăcinată în trecut. Transferul pozitiv al experienței acumulate se poate produce datorită faptului că multe situații din viața reală care necesită gândire creativă nu sunt de tipul jocului de bridge în care cartea cea mai mică din ultima levată preia conducerea (Frensch și Sternberg, 1989). Însă există situații care implică modificări profunde și ele sunt deosebit de instructive în contextul de față. O situație

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
cine se aseamănă se adună”, a renunțat (stimulat de Crick și de alții) la structura de acest tip. Prin urmare, „orbirea” subiecților din experimentele cu apă și recipiente nu seamănă cu ceea ce s-a întâmplat în acest caz de realizare creativă: dacă a existat vreo schemă fixă, ea a fost depășită. Ar fi interesant să examinăm și alte cazuri din această perspectivă, pentru a determina frecvența transferului pozitiv în raport cu cel negativ și pentru a vedea care s-a încheiat cu reușită

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
informații care să ne permită tratarea acestui subiect. Oricum, concluzia importantă a acestei cercetări este că s-ar putea ca studiile de laborator despre transferul negativ în rezolvarea problemelor să aibă o relevanță limitată asupra studiului mai cuprinzător al gândirii creative (vezi și Weisberg, 1995b). CUNOAȘTEREA ȘI EURISTICA ÎN DESCOPERIRILE ȘTIINȚIFICE. Simon și colaboratorii lui (de exemplu, Kulkarni și Simon, 1988; Langley, Simon, Bradshaw și Zytkow, 1987) au lansat ideea că descoperirile științifice pot fi analizate în termeni euristici, unii dintre

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
foarte rudimentare de genetică. Simularea pe calculator a descoperirilor lui Kepler (Langley et al., 1987) și simularea cu ajutorul studenților a lucrării lui Jacob și Monod (Dunbar, 1995) ridică întrebări interesante legate de modul în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Mai întâi, aceste rezultate sugerează întrebarea dacă este necesar întotdeauna să existe cunoștințe din domeniul respectiv. Dacă descoperirea lui Kepler poate fi simulată pe calculator sau de către studenți care nu au cunoștințe din domeniul astronomiei, atunci Kepler a avut sau

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
un pic mai grea decât un joc de puzzle. Prin urmare, problemele științifice diferite necesită tipuri diferite de cunoștințe - iată o idee care merită o analiză mai profundă. Rediscutarea relației dintre creativitate și cunoaștere: Cum este folosită cunoașterea în gândirea creativă? Dacă în acest moment putem afirma că există o legătură pozitivă între creativitate și cunoaștere, rămâne totuși deschisă problema modului în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Întrucât cele mai recente teorii despre gândirea creativă se bazează pe ideea

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
Rediscutarea relației dintre creativitate și cunoaștere: Cum este folosită cunoașterea în gândirea creativă? Dacă în acest moment putem afirma că există o legătură pozitivă între creativitate și cunoaștere, rămâne totuși deschisă problema modului în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Întrucât cele mai recente teorii despre gândirea creativă se bazează pe ideea tensiunii, accentul a fost pus pe explicarea modului în care subiectul se poate rupe de cunoaștere. În consecință, s-au spus puține lucruri despre modul în care sunt

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
folosită cunoașterea în gândirea creativă? Dacă în acest moment putem afirma că există o legătură pozitivă între creativitate și cunoaștere, rămâne totuși deschisă problema modului în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Întrucât cele mai recente teorii despre gândirea creativă se bazează pe ideea tensiunii, accentul a fost pus pe explicarea modului în care subiectul se poate rupe de cunoaștere. În consecință, s-au spus puține lucruri despre modul în care sunt dezvoltate cunoștințele deja acumulate pentru a acoperi situațiile

Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]