3,503 matches
-
noi alele. Zonele din lume unde SSP-PCR sau serotiparea ar putea fi inadecvată includ Africa Centrală, Africa de Est, părți din sudul Africii, Arabia, sudul Iranului, Pakistan și India. Un haplotip HLA reprezintă o serie de „gene” HLA (loci-alele) în funcție de cromozom, unul transmis de la mamă, iar altul de la tată. Fenotipul exemplificat mai sus este unul dintre cel mai des întâlnite din Irlanda și este rezultatul a două haplotipuri genetice ce se întâlnesc în mod obișnuit: A*01:01 ; C*07:01
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
II-lea al Angliei, care se temea de o potențială pretenție a nepotului său la tronul Angliei. În cele din urmă, în 2012, un test DNA efectuat pe un descendent al ducelui de Monmouth, a arătat că acesta împărtășea același cromozom Y (moștenit de la tată la fiu) cu un văr îndepărtat Stuart, ceea ce a oferit dovezi puternice că Monmouth era fiul lui Carol al II-lea. În acea vreme se vorbea despre o căsătorie secretă între Lucy și Carol, ceea ce îl
James Scott, I Duce de Monmouth () [Corola-website/Science/331721_a_333050]
-
secvențe aleatoare ale ADN. Este folosită într-o largă varietate de experimente în biologie precum și o serie de aplicații practice cum ar fi producerea pe scară largă a proteinelor. Uneori termenul este greșit utilizat că referindu-se la identificarea locației cromozomilor unei gene cu un anume fenotip, precum "positional cloning". În practică localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomică nu permite neapărat izolarea sau amplificarea secvenței genomice relevante. În esență, pentru a amplifica o secvență ADN într-un
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
aplicații practice cum ar fi producerea pe scară largă a proteinelor. Uneori termenul este greșit utilizat că referindu-se la identificarea locației cromozomilor unei gene cu un anume fenotip, precum "positional cloning". În practică localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomică nu permite neapărat izolarea sau amplificarea secvenței genomice relevante. În esență, pentru a amplifica o secvență ADN într-un organism viu acea secvență trebuie să fie legată de originea replicării, un element al secvenței capabil să direcționeze
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
de înălțime medie sau scurtă, de tip brahidont sau semihipsodont, cu rădăcini, deși slab dezvoltate. Pe suprafața lor de triturare cutată există insule de smalț. Femela are două perechi de mamele: o pereche pectorală și una inghinală, Numărul diploid de cromozomi de la 48, 50, 54 și 56 la orbetele mic ("Spalax leucodon") până la 60 la orbetele mare ("Spalax microphthalmus") și 62 la orbetele gigant ("Spalax giganteus"). Cele 13-16 specii de orbeți sunt răspândite în estul regiunii mediteraneene și sud-estul Europei - Austria
Orbete () [Corola-website/Science/333784_a_335113]
-
lungimea lor mai multe benzi de culori. Abdomenul este de obicei mai deschis la culoare decât spatele și laturile corpului și poate fi alb; unele specii sunt chiar albe pe abdomen. Au un polimorfism cromozomial caracteristic, masculii având cu un cromozom mai puțin decât femele. Cariotipul (numărul diploid de cromozomi) la femelele mangustei egiptene ("Herpestes ichneumon") - 44, la masculi - 43; la femelele mangustei indiene comune ("Herpestes edwardsi"), mangustei indiene mici ("Herpestes javanicus auropunctatus"), mangustei cu coadă scurtă ("Herpestes brachyurus"), mangustei indiene
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
de obicei mai deschis la culoare decât spatele și laturile corpului și poate fi alb; unele specii sunt chiar albe pe abdomen. Au un polimorfism cromozomial caracteristic, masculii având cu un cromozom mai puțin decât femele. Cariotipul (numărul diploid de cromozomi) la femelele mangustei egiptene ("Herpestes ichneumon") - 44, la masculi - 43; la femelele mangustei indiene comune ("Herpestes edwardsi"), mangustei indiene mici ("Herpestes javanicus auropunctatus"), mangustei cu coadă scurtă ("Herpestes brachyurus"), mangustei indiene brune ("Herpestes fuscus") și mangustei crabivore ("Herpestes urva") - 36
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
hipocromă), normocitară, hiporegenerativă. Anemia este mai importantă decât cea corespunzătoare gradului de insuficiență renală. În sânge se evidențiază creșterea produșilor de catabolism azotat: ureea sanguină, creatinina serică. Acidul uric sanguin este scăzut, ca urmare a unui clearance crescut renal. Examenul cromozomilor limfocitari cu modificări cromozomiale distribuite însă întâmplător, nu poate susține ipoteza caracterului ereditar al bolii. În cazurile dificile, biopsia renală permite punerea diagnosticului prin constatarea unei infiltrații celulare foarte reduse, dar cu caracter difuz. Examenul radiologic (tomografia renală, radiografia renală
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
pur maternă s-au separat de la nepoata lui Anne, Catherine Manners. ADN-ul ei mitocondrial se potrivește perfect cu excepția unei singure mutații. În ciuda ADN-ului mitocondrial comun, geneticianul Turi King a continuat să caute o legătură și prin ADN-ul cromozomului Y, transmis pe linie paternă, comparându-l cu descendenții lui Ioan de Gaunt, Primul Duce de Lancaster. Au fost identificați patru urmași pe linie pur paternă ai lui Gaunt și rezultatele testelor lor s-au potrivit între ele. ADN-ul
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
Y, transmis pe linie paternă, comparându-l cu descendenții lui Ioan de Gaunt, Primul Duce de Lancaster. Au fost identificați patru urmași pe linie pur paternă ai lui Gaunt și rezultatele testelor lor s-au potrivit între ele. ADN-ul cromozomului Y din schelet era oarecum degradat, dar s-a dovedit că nu se potrivește cu niciuna dintre aceste rude pe linie pur paternă, ceea ce sugerează un ce ar fi avut loc undeva în cele 19 generații dintre Richard al III
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
unei populații de specii pe cale de dispariție prin clonare. O soluție ar putea fi sa treacă clone Celia cu masculi din alte subspecii, deși puii nu ar fi pur Ibexi din Pirinei. Un plan mai ambițios ar fi eliminarea unui cromozom X și un cromozom Y adăugat la alte subspecii existente, creând un ibex mascul, dar astfel de tehnologii nu exista încă și nu se știe dacă acest lucru va fi posibil, la toate, fără ireparabila deteriorare a celulei. Trei echipe
Ibexul din Pirinei () [Corola-website/Science/334519_a_335848]
-
pe cale de dispariție prin clonare. O soluție ar putea fi sa treacă clone Celia cu masculi din alte subspecii, deși puii nu ar fi pur Ibexi din Pirinei. Un plan mai ambițios ar fi eliminarea unui cromozom X și un cromozom Y adăugat la alte subspecii existente, creând un ibex mascul, dar astfel de tehnologii nu exista încă și nu se știe dacă acest lucru va fi posibil, la toate, fără ireparabila deteriorare a celulei. Trei echipe de oameni de știința
Ibexul din Pirinei () [Corola-website/Science/334519_a_335848]
-
reprezentate de reproducerea asexuată. La organismele eucariote, fenomenele de recombinări genetice sunt întâlnite în timpul meiozei, care are ca finalitate producerea gameților. Cele două procese de recombinare ale meiozei sunt: "recombinarea intracromozomală" (zis și "crossing-over") și "recombinarea intercromozomală" (zis și "dansul cromozomilor"). În afară de acestea, mai există și recombinarea "genomică" și cea "prin transpoziție". În timpul meiozei de la organismele eucariote, recombinarea genetică presupune împerecherea cromozomilor omologi, acest proces putând avea ca final și schimbul de informație dintre cromozomi. Schimbul poate să nu fie fizic
Recombinare genetică () [Corola-website/Science/336122_a_337451]
-
Cele două procese de recombinare ale meiozei sunt: "recombinarea intracromozomală" (zis și "crossing-over") și "recombinarea intercromozomală" (zis și "dansul cromozomilor"). În afară de acestea, mai există și recombinarea "genomică" și cea "prin transpoziție". În timpul meiozei de la organismele eucariote, recombinarea genetică presupune împerecherea cromozomilor omologi, acest proces putând avea ca final și schimbul de informație dintre cromozomi. Schimbul poate să nu fie fizic (o porțiune a materialului genetic este copiat de la un cromozom la un altul, fără să se schimbe cromozomul de la care s-
Recombinare genetică () [Corola-website/Science/336122_a_337451]
-
și "recombinarea intercromozomală" (zis și "dansul cromozomilor"). În afară de acestea, mai există și recombinarea "genomică" și cea "prin transpoziție". În timpul meiozei de la organismele eucariote, recombinarea genetică presupune împerecherea cromozomilor omologi, acest proces putând avea ca final și schimbul de informație dintre cromozomi. Schimbul poate să nu fie fizic (o porțiune a materialului genetic este copiat de la un cromozom la un altul, fără să se schimbe cromozomul de la care s-a copiat informația), sau se poate realiza prin ruperea și rearanjarea catenelor de
Recombinare genetică () [Corola-website/Science/336122_a_337451]
-
prin transpoziție". În timpul meiozei de la organismele eucariote, recombinarea genetică presupune împerecherea cromozomilor omologi, acest proces putând avea ca final și schimbul de informație dintre cromozomi. Schimbul poate să nu fie fizic (o porțiune a materialului genetic este copiat de la un cromozom la un altul, fără să se schimbe cromozomul de la care s-a copiat informația), sau se poate realiza prin ruperea și rearanjarea catenelor de ADN, cu formarea unor molecule noi.
Recombinare genetică () [Corola-website/Science/336122_a_337451]
-
genetică presupune împerecherea cromozomilor omologi, acest proces putând avea ca final și schimbul de informație dintre cromozomi. Schimbul poate să nu fie fizic (o porțiune a materialului genetic este copiat de la un cromozom la un altul, fără să se schimbe cromozomul de la care s-a copiat informația), sau se poate realiza prin ruperea și rearanjarea catenelor de ADN, cu formarea unor molecule noi.
Recombinare genetică () [Corola-website/Science/336122_a_337451]
-
Sindromul Triplux X (cunoscut ca și trisomia X sau sindromul XXX) reprezintă o formă de variație cromozonală caracterizată prin prezența în plus a unui cromozom X în fiecare celulă a unei femei. O formațiune de tip mozaic intervine doar acolo unde un procent din celulele corpului conțin trei cromozomi X în timp ce restul conțin doi cromozomi X. Extinderea în care un individ este afectat de acea
Sindromul Triplu X () [Corola-website/Science/336184_a_337513]
-
sau sindromul XXX) reprezintă o formă de variație cromozonală caracterizată prin prezența în plus a unui cromozom X în fiecare celulă a unei femei. O formațiune de tip mozaic intervine doar acolo unde un procent din celulele corpului conțin trei cromozomi X în timp ce restul conțin doi cromozomi X. Extinderea în care un individ este afectat de acea stare va depinde în întregime de proporția de la XXX la XX. rezultă prin diviziunea unei celule reproductive a unuia dintre părinți și apare o dată
Sindromul Triplu X () [Corola-website/Science/336184_a_337513]
-
de variație cromozonală caracterizată prin prezența în plus a unui cromozom X în fiecare celulă a unei femei. O formațiune de tip mozaic intervine doar acolo unde un procent din celulele corpului conțin trei cromozomi X în timp ce restul conțin doi cromozomi X. Extinderea în care un individ este afectat de acea stare va depinde în întregime de proporția de la XXX la XX. rezultă prin diviziunea unei celule reproductive a unuia dintre părinți și apare o dată la 1000 de nou-născuți de gen
Sindromul Triplu X () [Corola-website/Science/336184_a_337513]
-
facă generalizări despre efectele acestui sindrom. Probele umane analizate au fost puține ca număr și nu pot fi reprezentative sau pot fi părtinitoare. Din cauza lyonizării, a inactivării și a formării de corpuri Barr în toate celulele feminine, doar un singur cromozom X este activ în orice moment. Astfel, sindromul Triplu X are de cele mai multe ori numai efecte ușoare sau nu are efecte deloc neobișnuite. Simptomele ar putea include statură mare, cap mic (microcefalie), dizabilități de vorbire și învățare a limbii, cum
Sindromul Triplu X () [Corola-website/Science/336184_a_337513]
-
se simți mai bine după terminarea școlii. Un mediu stabil acasă le ajută la creșterea performanțelor. nu este moștenit, dar de obicei apare în timpul formării celulelor reproductive. O eroare în diviziunea celulelor numită nondisjuncție poate duce la celulele reproductive cu cromozomi suplimentari. De exemplu, o celulă de ovocit sau spermă poate obține o copie suplimentară a cromozomului X ca și rezultat al non-disjuncției. Dacă una dintre aceste celule contribuie la conceperea genetică a copilului, acesta va avea un cromozom X suplimentar
Sindromul Triplu X () [Corola-website/Science/336184_a_337513]
-
nu este moștenit, dar de obicei apare în timpul formării celulelor reproductive. O eroare în diviziunea celulelor numită nondisjuncție poate duce la celulele reproductive cu cromozomi suplimentari. De exemplu, o celulă de ovocit sau spermă poate obține o copie suplimentară a cromozomului X ca și rezultat al non-disjuncției. Dacă una dintre aceste celule contribuie la conceperea genetică a copilului, acesta va avea un cromozom X suplimentar în fiecare dintre celule. În unele cazuri, trisomia X are loc în timpul diviziunii celulare în dezvoltarea
Sindromul Triplu X () [Corola-website/Science/336184_a_337513]
-
reproductive cu cromozomi suplimentari. De exemplu, o celulă de ovocit sau spermă poate obține o copie suplimentară a cromozomului X ca și rezultat al non-disjuncției. Dacă una dintre aceste celule contribuie la conceperea genetică a copilului, acesta va avea un cromozom X suplimentar în fiecare dintre celule. În unele cazuri, trisomia X are loc în timpul diviziunii celulare în dezvoltarea timpurie a embrionului. Unele femei cu sindromul Triplu X au un cromozom suplimentar X doar în unele din celule lor. Aceste cazuri
Sindromul Triplu X () [Corola-website/Science/336184_a_337513]
-
contribuie la conceperea genetică a copilului, acesta va avea un cromozom X suplimentar în fiecare dintre celule. În unele cazuri, trisomia X are loc în timpul diviziunii celulare în dezvoltarea timpurie a embrionului. Unele femei cu sindromul Triplu X au un cromozom suplimentar X doar în unele din celule lor. Aceste cazuri sunt numite 46, XX/47 sau mozaicuri XXX. Marea majoritate a femeilor cu sindromul cu Triplu X nu sunt diagnosticate niciodată, numai în cazul în care sunt supuse unor teste
Sindromul Triplu X () [Corola-website/Science/336184_a_337513]