10,969 matches
-
orice discurs este marcat de aceste trăsături, deși, de cele mai multe ori, ele nu sînt evidente și se relevă numai la o analiză de amănunt. Există, de asemenea, o accentuată diferențiere între vorbitori, ce nu ține întotdeauna de gradul lor de cultivare, în capacitatea de a folosi în discurs posibilitățile glosocosmului și de a extinde aceste posibilități, situație ce nu privește numai creația artistică cu mijloacele limbii, ci absolut orice construcție ce recurge la aceste mijloace. V. context, discurs, logosferă, referință. IO
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
elemente ale limbii vorbite într-un centru cultural și economic sînt preluate de vorbitorii din zonele învecinate sau că elemente ale stilului științific și filozofic sînt preluate de celelalte stiluri, îndeosebi de cel beletristic, acesta avînd un grad scăzut al cultivării prin nespecificitatea abstracției. În această perspectivă, limba populară și limba literară sînt formele cele mai generale ale unei limbi istorice, aspectul popular actualizîndu-se în limbi funcționale precum dialectele și graiurile, iar aspectul literar în limbi precum stilurile funcționale și tipurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al schimbării limbii literare nu se poate deduce admiterea liberului arbitru în normarea limbii. Ca atare, în stabilirea normei prescrise trebuie să se pornească de la norma cutumiară, abaterile de la aceasta fiind admisibile numai dacă sînt pe deplin întemeiate din perspectiva cultivării limbii, sistematizării, conformității cu situațiile originare etc. Variația și variabilitatea limbii populare vorbite nu pot constitui însă o bază sau un îndreptar pentru norma prescrisă, căci ea nu trebuie să urmeze orbește inovațiile din vorbire. Dimpotrivă, norma prescrisă are rolul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a ieși din spațiul limbii materne pentru exprimarea într-o limbă străină, fapt care are o anumită explicație și care poate conduce la anumite judecăți în legătură cu propria limbă și cu posibilitățile ei. Așa s-a inițiat, de exemplu, interesul pentru cultivarea limbii române literare la sfîrșitul secolului al XVIII-lea și în veacul următor, cînd învățații români au constatat stadiul de dezvoltare al altor limbi și nivelul necorespunzător al limbii lor materne. Folosirea unei limbi sau a alteia, în cazurile de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
model inedit de dezvoltare. Colectivizarea din timpul regimului comunist, acolo unde aceasta a avut loc, împiedică reluarea acestei dispute într-o formă identică. Totuși există dispute asupra statutului recoltelor individuale. În fermele colective, țăranii dispun de loturi proprii, a căror cultivare le permite practicarea unor activități economice care scapă controlului statului. Unii dintre conducătorii de atunci doreau controlarea acestora într-un mod indirect; alții doreau ca acestea să fie pur și simplu interzise. După 1990, negocierile purtate cu Uniunea Europeană în cadrul procesului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Republica Moldova, unde populația majoritară este chiar cea românească, se vorbește limba moldovenească, oficial, acolo unde nu se vorbește limba rusă, iar biserica este scindată, o parte ținînd de Moscova. Încercarea etniilor minoritare de a-și cultiva limba ca modalitate de cultivare a tradițiilor proprii, drept consfințit de legislația mai tuturor statelor, este foarte repede taxată drept naționalism și condamnată ca o atitudine retrogradă. Dar condamnarea naționalismului, doctrină axată pe cultivarea tradițiilor și a aspirațiilor naționale, se face mai ales de pe poziții
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Încercarea etniilor minoritare de a-și cultiva limba ca modalitate de cultivare a tradițiilor proprii, drept consfințit de legislația mai tuturor statelor, este foarte repede taxată drept naționalism și condamnată ca o atitudine retrogradă. Dar condamnarea naționalismului, doctrină axată pe cultivarea tradițiilor și a aspirațiilor naționale, se face mai ales de pe poziții politicianiste, confundîndu-l în mod deliberat cu șovinismul. În ultima jumătate de veac s-a vorbit, și uneori continuă să se vorbească, despre naționalismul românilor bucovineni, fie ei din nordul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ilar, căci, dacă există limbă maternă, o astfel de literatură este de neînchipuit. Nu e de mirare că uriașa descătușare de energie din Basarabia în anii ’80 și continuată în anii ’90 a avut ca principal element coagulant dreptul la cultivarea limbii materne și a tradițiilor naționale. Dar nu e de mirare nici faptul că majoritatea oamenilor simpli din Republica Moldova continuau să-și spună moldoveni. Pentru cei mai mulți dintre ei moldovean însemna „nerus“ și, cum se situau la limita dintre spațiul lingvistic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de Științe ale Limbajului de la Suceava. Obiectivele majore înscrise în programul Anului European al Limbilor erau: salvagardarea patrimoniului comun al popoarelor Europei, limbile naționale; învățarea limbilor europene, fie ele de circulație largă sau limitată, pentru eliminarea frontierelor lingvistice; protejarea și cultivarea limbilor regionale și minoritare, multe dintre ele amenințate cu dispariția. S-a scris foarte mult despre rolul limbilor materne în dezvoltarea comunităților lingvistice. Românii știu, poate mai bine decît alte popoare, ce înseamnă să-și apere limba, nu în sensul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ce înseamnă să-și apere limba, nu în sensul respingerii ideii de a folosi alte limbi sau elemente din alte limbi pentru o mai limpede și mai elegantă exprimare (deși n-au lipsit și astfel de manifestări), ci în sensul cultivării limbii proprii, ca semn distinctiv printre alte popoare, cum s-a întîmplat în Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia. Din păcate nici astăzi presiunea asupra vorbitorilor limbii române situați în afara granițelor de stat ale României nu a încetat: în Ungaria, numai puțini
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
G. Sbiera, care se va strădui să-i continue opera. Bun cunoscător al situației învățămîntului în limba română din Austro-Ungaria, Aron Pumnul își va orienta activitate în două direcții principale: munca directă la clasă, pentru atragerea elevilor în studierea și cultivarea limbii și literaturii române, ca parte integrantă și mijloc de formare și de vehiculare a culturii românești și asigurarea cărților necesare. În scurt timp de la începerea activității sale didactice, între profesor și elevi s-a creat o foarte puternică legătură
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și administrațiune“ <footnote Aron Pumnul, Neatîrnarea limbei românești..., în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 48. footnote> . Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, în favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul pentru cultivarea limbii române la un tineret a cărui limbă de circulație era limba germană. „Pracsa scolastică i-a demonstrat pînă la evidență că cu un abeceu lipsicios ca cela latinesc, care nu înfățișează toate sonurile actuale ale graiului românesc și carele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu joacă nici un rol în evoluția al ciupercii chiar dacă pot germina, deoarece în flora țării noastre nu există o plantă gazdă pe care să producă infecții. Prevenire și combatere. Cea mai eficientă măsură de prevenire a apariției acestei rugini este cultivarea de soiuri rezistente, însă acest lucru se realizează greu, din cauza specializării variate a ciupercii. Cercetările lui E. Rădulescu și Florica Negulescu, au evidențiat prezența în țara noastră a 54 de rase fiziologice. Soiurile de grâu cultivate sunt rezistente la rugina
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
între 5-34șC. Temperaturile mai mari de 35șC și atmosfera uscată le distrug facultatea germinativă. Prevenire și combatere. Măsurile ce se pot lua împotriva acestei rugini se referă la distrugerea plantelor gazdă intermediare și la evitarea atacului ciupercii pe grâu prin cultivarea de soiuri rezistente sau soiuri precoce, care datorită maturizării rapide, nu mai pot fi infectate de sporii apăruți pe plantele gazdă intermediare. În țara noastră au fost identificate 12 rase fiziologice (din cele 300 existente în lume) ale ciupercii, dintre
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
6 f. sp.: 1-f.sp. secalis; 2 f.sp. tritici; 3f.sp. avenae; 4-f.sp. airae (pe păiuș); 5 f.sp. agrostis ; 6-f.sp. agrostis. 1.1.12. Pătarea brună a frunzelor Septoria tritici și Septoria nodorum În condiții de cultivare intensivă grâului, septoriozele au devenit o problemă în toate țările cultivatoare deoarece mai ales în anii răcoroși și umezi acesteciuperci produc pagube mari. În țara noastră Septoria tritici este semnalată în zonele mai secetoase, în timp ce Septoria nodorum predomină în Moldova
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de toamnă și rezistența virusului în timpul iernii. Prevenire și combatere. Apariția acestei viroze se poate preveni prin distrugerea afidelor, prin însămânțare la epoca optimă, prin evitarea tarlalelor cu plante ce au fost infectate unde poate fi samulastră infectată și prin cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile de orz de primăvară trebuie semănate cât mai timpuriu pentru a se evita atacul afidelor transmițătorii principali ai virusului. Soiul Dana de orz de toamnă omologat în 1993, este deosebit de sensibil la această boală, iar soiul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar înainte de recoltare rămân până în primăvara următoare când vor germina și vor produce sporii ce vor infecta frunzele de Ornithogallum. Prevenire și combatere. Principala metodă de combatere constă în distrugerea plantelor gazdă intermediare. Limitarea atacului se poate realiza și prin cultivarea de soiuri rezistente însă soiurile Productiv, Miraj și Precoce ce sunt cultivate pe scară largă la noi, sunt sensibile la această rugină. 1.2.11. Arsura frunzelorRhynchosporium secalis Boala este relativ recent apărută, odată cu extinderea culturii orzului. Ea a fost
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acidul sphacelinic) care produce contracția mușchilor netezi și este regăsit în perfuziile indicate în nașterile grele, a substanței cornutină ce are acțiune asupra sistemului nervos . În vederea limitării atacului de Claviceps sp. se recomandă curățarea semințelor prin triorare înainte de semănat și cultivarea de soiuri cu perioadă scurtă de înflorire, pentru ca să nu existe o perioadă mare în care să se poată realiza infecțiile. Soiurile nou introduse în cultură Apart, Marlo, Rapid și Suceava sunt rezistente în ceea ce privește scuturarea semințelor și căderea plantelor. 1.3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iarna la temperaturi scăzute. Deși are gazdă intermediară, pe care apar spori, infecțiile pe secară, se pot face fără aportul sporilor de pe gazda intermediară, deci sporii de rezistență nu infectează în fiecare an gazdele intermediare. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente și distrugerea gazdelor intermediare datorită cărora pot apărea în natură noi rase fiziologice mai virulente. 1.3.3. Rugina galbenă Puccinia striiformis . f.sp. secalis Boala este întâlnită mai rar pe secară. Ea a fost descrisă la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunze sub formă de dungi negre pulverulente. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul înfloririi ovăzului prin sporii de rezistență purtați de vânt, iar de la un an agricol la altul va rezista în semințele infestate sau infectate . Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea soiurilor rezistente (Florina, Mureș, Someșan) și tratarea preventivă a semințelor cu fungicide sistemice: Raxil-2,5 kg/t; Baytan F PUS-2 kg/t; Prelude SP-2 kg/t; Vincit P 2 kg/t sau Benit universal-2 kg/t. 1.4.3. Rugina
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în sol prin fructificațiile de rezistență cu spori care sunt maturi primăvara și pot produce infecții pe plantele tinere. Atacul larvelor de sfredelitor și prezența moliei duce la creșterea frecvenței și intensității atacului acestei fuzarioze. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de hibrizi rezistenți (Fundulea 418), distrugerea moliei și sfredelitorului și semănarea de sămânță sănătoasă. În loturile semincere nu se admite prezența acestei ciuperci în lan. Soiurile și hibrizii omologați în ultimii ani, Turda 200, Tirabella, Electra, Turda Super, Dekalb 386
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la atacul de tăciune. Atacul larvelor sfredelitorului porumbului sau grindina, provoacă răni prin care ciuperca pătrunde și produce infecții. Prevenire și combatere. Se recomandă o rotație corespunzătoare, o fertilizare echilibrată, combaterea dăunătorilor, recoltarea prin scoaterea plantelor întregi din lan și cultivarea de hibrizi rezistenți. Din lista hibrizilor omologați se evidențiază ca foarte rezistenți la atacul tăciunelui, HT-Presta și hibrizii simpli Dekalb 300, Furio, Mendoza, Oana, Danubiu și Odessa. Hibrizii și soiurile omologate în 2003 sunt toleranți la tăciuni: Brateș, Celest, Cicerone
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe porumb. Atacul este mai grav pe culturile semănate târziu sau pe hibrizii cu o perioadă mai lungă de vegetație (fig. 30). Prevenire și combatere. Se recomandă distrugerea resturilor vegetale infectate, sau măcar îndepărtarea acestora de pe viitoarele tarlale de porumb, cultivarea de hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetație în zonele unde boala se manifestă an de an și practicarea unor arături adânci care să bage în sol resturile vegetale infectate. 1.5.8. Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae Boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nouă generație de spori. Rezistența ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii rămași pe resturile vegetale din câmp sau în depozitele de furaje. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire ca: rotația culturilor, înglobarea resturilor infectate în sol, cultivarea de hibrizi rezistenți, pot limita atacul agentului patogen. Dintre hibrizii omologați, numai HS-Odessa este cunoscut ca fiind rezistent la sfâșierea frunzelor. În cazul în care în stațiunile de ameliorare trebuie protejate unele linii deosebit de valoroase, la depășirea pragului economic de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prevenirea atacului la culturile de mazăre se poate realiza prin izolări spațiale, față de celelalte specii de plante din cercul de gazde ale virusului. Se recomandă tratamente cu insecticide în vederea distrugerii afidelor, ce duc virusul de la o plantă la alta și cultivarea de soiuri rezistente dar, dintre soiurile omologate la noi doar Auralia (din Germania) are un grad de rezistență mai mare, în timp ce soiurile românești (Vedea, Marina) sunt mijlociu de rezistente. Soiurile omologate în 2003, Diana și Perla de Mai sunt rezistente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]