5,030 matches
-
revelația Dumnezeului Unic, după ce a ascultat În deșert predica unui preot nestorian, atât de convingători și devotați În tot ceea ce făceau erau nestorienii). Nosocomiile, ca nuclee ale așezămintelor spitalicești de mai târziu, practicau Îndeosebi tratamente mistice (principalul tratament fiind alungarea demonilor prin rugăciune), combinate cu procedee hipocratice și galenice bazate mai ales pe principiile active din plante, Îndeosebi medicinale, care au stat dintotdeauna la baza medicinii populare și empirice. „Misiunea salvatoare a lui Hristos” cum erau cunoscute aceste acțiuni Încă din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vor fi preluate ca atare de către școala de medicină de la Salerno care va apare mai târziu În Europa occidentală după anul 1200.. Mihail Psales (1018-1078), profesor la Școala Superioară din Constantinopole, descrie efectele terapeutice ale pietrelor prețioase și despre acțiunea demonilor În Îmbolnăviri. Fără Îndoială că provinciile românești ce aparțineau spațiului ortodox cunosc În istoria lor aceiași evoluție cu privire la atitudinea față de semenul În suferință. În istoria noastră primele așezăminte destinate Îngrijirii bolnavilor sunt cunoscute sub numele de bolnițe, denumire de origine
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
bibliografia). În aceeași direcție tinde să bată și teoria "condiției umane bipolare" a etnografei Emily Martin care se referă la societatea americană în special ("expedițiile bipolare" ale maniei și depresiei în cultura americană), la condiția umană în general, afirmând că demonii maniei depresive, ce i-au bântuit pe poeții confesionali, pot fi văzuți la scară mai largă, ca o trăsătură definitorie a ceea ce Furedi mai sus numește cultura terapiei (Martin: 29), în contextul în care americanul, ca stereotip, a fost văzut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în ceea ce unii au numit poezie confesională (Rosenthal), alții o poezie a inițierii prin aspecte ritualistice (Rosenblatt). În acest context, este deschisă interpretării relevanța psihanalizei în raport cu poezia Sylviei Plath. Să o considerăm ca metoda prin care confesanta Plath scapă de demonii care o bântuie, cu ajutorul psihanalistului și a poeziei ca formă secundară de terapie, sau ca o formă de explorare a experienței, de care uneori se poate detașa, cu care uneori se poate juca, dând impresia că se confesează? Deși este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cei fără de lege când vedeam pacea păcătoșilor. Căci ei nici nu se gândesc la moarte, iar loviturile pricinuite lor sunt slabe. Nu iau parte la ostenelile oamenilor și nu vor fi biciuiți Împreună cu oameniiă, adică trebuie pedepsiți În viitor Împreună cu demonii cei care În prezent n‑au Împărtășit soarta fiilor și n‑au fost biciuiți cu oamenii. Și Ieremia, vorbind cu Dumnezeu despre prospe‑ ritatea celor nelegiuiți, deși mărturisește că nu se Îndoiește de dreptatea lui Dumnezeu, spune : «Tu ești drept
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
robilor lui Dumnezeu, semnul de recu‑ noaștere al Apostolilor : «Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Meiă (Ioan 13, 35). În care, spune‑mi ? Nu În puterea de a Învia morții, de a curăța leproșii sau de a alunga demonii (...), ci «dacă veți avea dragoste unii față Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 79 de alțiiă (Ioan 13, 35)”81. Iubind pe aproapele, arătăm că‑L iubim pe Dumnezeu, slujind aproapelui, slujim lui Dumnezeu, așa cum arată limpede Sfântul Grigorie de Nazianz sau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
persecutați pen‑ tru că nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se Închine lor, nu lui Dumnezeu. Demonii comunicau păgânilor prin oracole să ucidă pe creștini. Persecuțiile Împotriva creștinilor au atins cote paroxistice În primele trei secole creștine. Dintre acestea, care au dat Bisericii peste zece milioane de martiri, câteva dintre ele au fost cele mai sângeroase : persecuția
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de bunăvoie pentru credința lor”151. Mărturia dată despre Adevăr a făcut din bunii și biruitorii mucenici eroi ai cre‑ dinței, căci ei sunt triumfătorii creștini Împotriva necre‑ dincioșilor, Înșelați de zeii ce erau de fapt doar multiple manifestări ale demonilor și consecințele născocirilor minții umane decăzute. Martirii erau pe deplin asigurați că Dumnezeu toate le cercetează, toate le vede, nu‑i nici o nelegiuire care să poată fi tăinuită de Judecătorul a toate, „Care cunoaște toate Înainte chiar de a se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
levantine, uneltiri și promisiuni lumești, tentații și oferte caduce, pentru ca aceștia să se dezică de credința În Hristos Domnul. Acești dușmani ai lui Dumnezeu doreau să‑i despartă pe bunii creștini de Dumnezeul Cel viu și ca ei să slujească demoni‑ lor pierzători, oferindu‑le bunurile lor. Însă, fericiții creștini erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Dumnezeu, Care a venit În timpurile de pe urmă pentru mântuirea noastră și spre a ne scăpa de rătăcirea diavolului ; iar aces‑ tor idoli nu jertfesc. Fă ceea ce voiești ; căci e cu neputință ca eu să jertfesc aparițiilor Înșelătoare ale demonilor. Iar cei ce jertfesc aces‑ tora sunt asemenea lor. Căci precum adevărații Închinători - după dumnezeiasca Evanghelie a Domnului - care adoră pe Dumnezeu În duh și adevăr (Ioan 4, 23), se aseamănă În slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori Împreună cu El
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Domnului - care adoră pe Dumnezeu În duh și adevăr (Ioan 4, 23), se aseamănă În slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori Împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se Închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri Împreună cu ei În gheenăă”159. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, Împăratul prigoni‑ tor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai Întâi cel mai mare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
n.n.), apărând cu claritate de aici cât de catego‑ ric se opune ea credinței”200. Și după cum „cel ce simte În el pe Hristos se dovedește răbdător, tot așa, nerăbdător se arată omul În mintea căruia sălășluiește diavolul”201. Nefârtatul demon urăște pe regele și coroana Întregii creații, care este omul, pe care Dumnezeu l‑a creat după asemănarea Sa, și caută să‑l ducă la pierzanie prin nerăbdare. Deci, „și tu, o, iubitule, când de multe ori ești cuprins de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu timpul, Încet‑ Încet, ai Început să‑ți dai seama că Mântuitorul era Cel Care, În folosul tău, te punea la Încercare, speriindu‑te cu câte‑o suferință, dar Care te scăpa și te ocrotea”221 ; 2. Ea Închide gura demonilor ; 3. Purifică pe cel ce suferă ; 4. Iluminează inima omului pentru a se cunoaște pe sine ; 5. Deschide mai repede drumul către Dumnezeu : „Întâm‑ plarea dureroasă face pe Înțelept să‑și aducă aminte de Dumnezeu și Întristează pe măsura ei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe atletul acelei răbdări. Acest lucru, mai mult decât iubirea de săraci, decât disprețul banilor, decât pierderea pe neașteptate a copiilor și miile de atacuri, i‑a proclamat numele și a astupat cu multă bogăție gura nerușinată a acelui rău demon. Socotind deci necontenit aceste lucruri, bucură‑te și te veselește tu care săvârșești lupta cea mare, care porți cu blândețe capul Încercărilor și slăvești pentru ele pe Iubitorul de oameni Dumnezeu Care poate să facă să dispară toate dintr‑o dată
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pământești 215 și năpustiseră asupra lui, și timp de o oră, Îl loviră peste falcă. Iar el striga : „Vă implor, slujitori ai Domnului, rugați‑vă pentru mine, să pot fi scăpat de această pedeapsă”. Sfinții se rugaseră de Îndată, iar demonii se retraseră. Lysias spuse atunci : „Vedeți cum m‑au pedepsit zeii pentru că am vrut să‑i abandonez”. Sfinții Îi reproșară : „Nebunule ! Recunoaște‑l pe Domnul Iisus Hristos, Care ți‑a redat sănătatea, și nu‑ți pune Încrederea În zeii tăi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
le cred. Adevăratul Dumnezeu este unul : Iisus Hristos. Dacă tu vei crede În El cu toată inima ta, El va vindeca orice boală fără aplicarea nici unei plante medicinale. Prin harul Lui, El curăță leproșii, mân‑ tuiește pe cei posedați de demoni, oprește hemoragiile și vindecă și alte boli implacabile și incurabile. Într‑adevăr, ar fi mai ușor să numeri nisipul din mări și stelele de pe cer decât să măsori minunile lui Hristos. Chiar și acum, În orice oră și orice loc
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sale, din cer s‑a auzit cuvântul : „Slujitor credincios, dorința ta va fi acum Îndeplinită, porțile cerului Îți sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de‑acum Înainte adă‑ post deznădăjduiților, ajutor celor Încercați, doctor bolnavi‑ lor și teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon (care Înseamnă prea milostiv - n.n.)”. Spre a nu lua creștinii cinstitul trup al sfântului, acestuia i s‑a dat foc, Însă o altă minune a mărturisit vrednicia aceluia. Credincioșii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Constantinopol strângând bani pentru Mănăstirea Sfântul Pantelimon. Multe minuni au avut loc În capitală, mai ales atunci când cinstitul cap al sfântului a fost adus acolo de la Athos. Orbii și‑au recăpătat vederea, leproșii au fost curățiți, iar cei posedați de demoni au fost exorcizați. Bătrânul Sava cu greu putea face față tuturor cerințelor de a fi vizitat. Dar apoi războiul a izbucnit Între Turcia și Rusia, care a rezultat În pierderea asistenței financiare din partea Patriarhului Calinic. Atunci doctorul fără de arginți Pantelimon
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
letopisețele vremii. Această mănăstire a fost mai târziu extinsă și mărită cu ajutorul daniilor venite din Rusia. O dată, sfântul a acționat ca mijlocitor și În timpul dom‑ niei otomane. Un doctor de la curte avea o singură fată, care era posedată de un demon. Doctorul de la curte, un papistaș, nu știa cum ar putea remedia situația. A afirmat că ar da orice În schimbul mântuirii fetei. În această perioadă, bătrâ‑ nul Sava era În Constantinopol, iar cinstitul cap al Sfântului Pantelimon săvârșea multe vindecări care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
săvârșite În timpul vieții sale, așa că oamenii din Eghina l‑au considerat protectorul și patro‑ nul lor spiritual, recunoscând deschis puterea sa de a face minuni, pe care o primise de la Dumnezeu. Minunile sfân‑ tului au fost multe. Cei posedați de demoni au fost mântu‑ iți, cei paralizați au putut din nou să Își folosească membrele atrofiate, membrele celor ologi au fost Îndreptate, cei care se aflau În pericol pe mare au fost protejați, și, În cazul fiecărei nenorociri, sfântul Nectarie s
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vârstă fragedă, s‑a dus să locuiască cu mătușa ei, Anna Yannikios. Dintr‑o dată, În ianuarie 1925, a fost posedată de un duh necurat care o 240 Suferința și creșterea spirituală tortura Într‑un mod Înfiorător. De fiecare dată când demonul răuvoitor auzea numele de Nectarie, Îi provoca victimei sale convulsii. Rudele fecioarei nu puteau să fie martore la tirania la care ea era supusă. Era În mai, În ziua de Rusalii, când au decis să o ducă la mormântul sfântului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Rudele fecioarei nu puteau să fie martore la tirania la care ea era supusă. Era În mai, În ziua de Rusalii, când au decis să o ducă la mormântul sfântului și să caute un leac. Când au ajuns la mănăstire, demonul i‑a provocat fetei convulsii violente și a fost necesar ca maicile să o lege cu frânghii și să o ducă la mormânt. Numai martorii oculari au putut descrie cât de cât adecvat răutatea demonului care o domina pe biata
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Când au ajuns la mănăstire, demonul i‑a provocat fetei convulsii violente și a fost necesar ca maicile să o lege cu frânghii și să o ducă la mormânt. Numai martorii oculari au putut descrie cât de cât adecvat răutatea demonului care o domina pe biata fecioară. Atunci mormântul sfântului a Început să „vibreze” ! După ce a trecut ceva timp, duhul cel rău a eliberat‑o pe fată. Atunci fecioara a decis să se con‑ sacre cu totul Domnului. A dorit să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În diferite cărți, dezvăluind prezența și asistența miraculoasă și taumatur‑ gică a sfântului În fiecare parte a lumii pentru cei care l‑au chemat cu smerenie și credință. Sunt foarte bine documen‑ tate cazurile de izbăvire a celor posedați de demoni, de vin‑ decare de sterilitate și de salvare din situații periculoase. Vindecările de cancer În orice parte a corpului sunt binecu‑ noscute. Sfântul a fost și este, de asemenea, invocat pentru a vindeca pe mulți de surzenie, bâlbâială, fracturi, paralizie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fost acordată atât capului Sfântului Ioan Botezătorul, când a fost aflat, cât și sfintelor moaște ale arhidiaconului Ștefan, care au fost răspândite până la Constantinopol, și În Africa la Hippona, unde a slujit Fericitul Augustin. Prețuirea arătată sfintelor moaște de către Biserică demon‑ strează atenția cu care ele au fost cinstite. Mai ales după Încetarea persecuțiilor, relicvele sfinților au fost căutate, dezgropate, duse cu venerație, mai cu seamă În metropole bisericești și reședințe episcopale. Tot În această vreme, Întrucât de timpuriu bisericile se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]