4,078 matches
-
numit „igrecul vieții“, sau furca 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) (the fork - la autorii de limbă engleză). Pe porțiunea de ADN desrăsucită, bazele azotate nu mai rămân perfect față în față, ci se depărtează. Într-o fază consecutivă, bazele azotate rămase „stinghere“ pe fiecare dintre porțiunile desrăsucite, „cheamă“ din pool-ul nuclear exact pe acelea cu care sunt complementare. Igrecul va avea astfel două brațe formate din catene duble. Acestea vor intra ulterior, fiecare, întruna
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
analize de restricție enzimatică a fost confirmată ideea că anumite tulpini de virus Epstein-Barr au prevalențe distincte, predominante în anumite grupuri populaționale. S-a pus în evidență, astfel, un polimorfism al enzimelor de restricție care, fie că apropie, fie că depărtează genetic tulpinile izolate din anumite zone ale Chinei, țările Mediteranei europene, zona caraibienă și regiunile populate de eschimoși (carcinomul glandei parotidiene din Alaska). În ce privește gena LMP-1, considerată a fi esențială pentru efectul carcinogen al virusului Epstein-Barr, și aici s-au
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
înrudirea: engl.: art. the, pron. dem. that; neer.: art. gen comun de, neutru het, pron. dem. gen comun die, neutru dat. Cînd articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo unde el este enclitic, căci în limbile în care este proclitic, are o formă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tjugo [΄ç(:gu] "douăzeci" și en [en:], ett [εt:] "unu", aceste două forme fiind numeralele pentru genul comun și pentru neutru. Modelul descendent în cazul numeralului compus din norvegiană, dar și importantul compartiment francez al adstratului, explică de ce engleza se depărtează de tipul germanic, căci numeralul în discuție are aici expresia twenty-one [΄twenti-wan], cu aceeași structură din nynorsk și din suedeză, iar nu pe cea din franceză care conține conjuncția "și" (vingt et un66), dar este similară aceleia din italiană (ventuno
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rege și poți să spui orice./ Când ei vor fi în tine, va răsuna cetatea/ De strașnică uimire, și toți s-or spăimânta (I 1). Vestitoarea adevărului va fi repudiată de semeni : Te vor urî... De tine ei se vor depărta,/ Îți vor striga : nebuna, cu pietre te vor bate./ Și ai pieri de n-ar fi doar sângele ce-l ai (I 1). În pofida reticențelor doicii (Nu mă sili, Casandro, o viață să ucid/ Și să grăbesc osânda asupra Troii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de apă. Proveniența lor este de natură sedimentară, materialul constitutiv al acestora fiind format din nisipurile și mâlurile aduse de Prut și prutețe. În profil transversal, se observă că partea dinspre interiorul luncii se lasă din ce în ce mai jos cu cât ne depărtăm de albia minoră. Această diferență de altitudine a grindurilor, este în legătură cu mecanismul de sedimentare a aluviunilor: la viituri, apa Prutului și prutețelor ieșind din albia minoră, își pierde imediat viteza; odată cu aceasta însă, scăzând brusc și puterea de transport a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
zona alimentării zilnice; 2. zona influenței economice medii sau zona târgurilor săptămânale; 3. zona influenții economice îndepărtate sau zona târgurilor sezonale (v. harta). Prima zonă este cea mai redusă ca suprafață. În ea intră satele din imediata vecinătate cu orașul, depărtate de acesta la cel mult 6 - 8 km., ca de pildă: Rusca Epurenii, Volosenii, Crețeștii de jos și de sus, Bobeștii, Lohanul (Satul Nouă, ValeaGrecului, Pogănești, Cârligații vechi și noi. Mica distanță, care separă aceste sate de Huși, îngăduie ca
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aceleiași zone, își au ogoarele locuitorii măhălălelor Plopeni, Broșteni, Corni-Unguri și Răești, care în marea lor majoritate duc o viață de agricultori și de podgoreni. Zona târgurilor săptămânale este mai întinsă și cuprinde sate mai numeroase, dar și mult mai depărtate de oraș de cât cele din zona întâia. Ca formă, ea se aseamănă cu zona influenței imediate sau permanente, numai că în partea de Vest prezintă o ușoară concavitate provocată de influența economică a orașului Vaslui, din valea Bârladului. Spre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din cauza debitului mic al pârâului și apropierii salhanalei de târg, existând posibilitatea unui incendiu și izbucnirea unei molime. „Noi pe pilda altor zalhanale din Moldova precum Galați, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște mari ape curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a ceri și pentru târgul nostru o asămine ocrotire din partea ocârmuirii.” Citatul este extras din jalba înaintată isprăvniciei la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
arătare au luat cartă împuternicitoare a lua mahalalele acelui târg nu însă și satele.Și devreme ce acești casapi necruțând nici ca cum haractirul arhieresc au căutat pâră nedreaptă al arăta de sâlnic.Porunciți dumv. Ca pe acei casapi săs depărteze de a ține căsăpiile și să răspundă și paguba ce să va fi întâmplat orândatorilor acelor sate care în orânda lor au luat și căsăpiile acelor sate,dar încă poruncim dumv. ca acei casapi să să lipsască de acolo ca
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și supărare cu adăogire(a) pregătirilor ce fac în tă(iăere(aă unui îndoit număr de vite. Noi, pe pilda altor zalhanale din Moldova, precum Galaț(iă, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște ape mari curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor, cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptate a cere și pentru târgu(lă nostru o asăminea ocrotire din parte(aă ocârmuirii. Pentru aceea dăm în știința
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Carte frumoasă, cinste cui te-a scris Încet gândită, gingaș cumpănită, Ești ca o floare - anume înflorită, Mâinilor mele care te-au deschis.” Tudor Arghezi 338. „Cartea îndeplinește nu numai misiunea de a ne pune în contact cu semenii noștri depărtați în timp și spațiu; cartea îndeplinește fapte de mirare de a ne face să trăim în afară de minciună, nedreptate și prejudecăți. În aceste urne sacre, în care poeții și cugetătorii și-au închis inimile, găsim acea putere fără moarte care mișcă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mine..." " Nimeni nu știe nici ziua, nici ceasul, spuse Marysa, Domnul o să vină ca un tâlhar..." Se întorcea de la plajă, ducându-și calul de căpăstru. Marea era întunecată, cu sclipiri de spumă albă, iar soarele, încă sus, transpărea rece și depărtat printre nori. Absorbit de o absență a gândului, care îi golea creierul, locotenentul o văzu destul de târziu pe fetița care-i venea în întâmpinare, însoțită de marele ei câine negru, al cărui bot îi ajungea la umăr. De cum a zărit
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vârful dunei, cineva începu să strige cu mâinile pâlnie ca să se facă mai bine auzit: Nel, Nel! Era o fată cu părul în vânt, care făcea semne ca și cum era vorba de ceva urgent. Tot cu mâinile în buzunare, Nel își depărtă brațele în semn de părere de rău (trebuie să plec!) și dădu fuga spre dună, precedată de marele câine negru. Calul necheză, mulțumit de acest deznodământ, și trase și mai tare de frâu. Nu ți-a scăpat această clipă de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
un catâr. Madam Segal și Motea, în capul scării, se priveau uluite. Locotenentul puse piciorul jos: "Dar ce se întâmplă, Motea?" Bătrânica își descoperi gura știrbă și îi suflă confidențial: "Nastia!" "Ce, Nastia?" "Au dat-o afară!" "De ce?" Motea își depărtă brațele într-un gest care putea să însemne că nu se știe sau că se știe prea bine. Deținea taina acestor răspunsuri care te lăsau să alegi între două interpretări contrare. "Și unde e Nastea?" Motea arătă cu degetul: acolo
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
îi vorbea despre asta vrăjită. Să urci pe cal, ce fericire! Iar pentru Nel, ce amintire a fericirii!... Noaptea își vedea prietena în vis, bine strânsă în costumul de călărie, pe cap cu o caschetă, dar, ciudat, mereu din spate, depărtându-se, în trapul mărunt al calului, prin lumina cernută a unei pădurici. La întoarcere, Nel a ajuns prima. I-a păstrat un pupitru lângă ea și i-a pândit câteva zile sosirea, închipuindu-și în tot felul reîntâlnirea, după o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în ultima clasă, ajuta la menținerea ordinii, și îi spuse în franțuzește: "Ieși astăzi, copila mea?" "Nu, doamnă." " Atunci treci pe la mine după masa de prânz. Vom lua ceaiul împreună." Și silueta lungă a supraveghetoarei șefe, suplă în pofida vârstei, se depărtă în unduiri de mătase neagră și cenușie. Gabriela ieși ultima, după ce-și îndeplinise, distrată, dar până la capăt, misiunea. Clădirea trepida de sus până jos: libere în sfârșit să dispună de timpul lor, elevele profitau după pofta inimii. Era clipa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dispăru fără a lăsa nicio urmă în valul de studenți. Dar l-a văzut iar, a doua zi, la cantina universitară. Mânca cu o singură mână în vreme ce cu cealaltă făcea să vibreze, în surdină, corzile chitarei. "E practic?" El își depărtă brațele: nu chiar, dar asta-i viața. Îi făcu loc la masa lui și se prezentă: "Arcadi Belâi." Ea se grăbi să respecte protocolul rusesc: "Prenumele tatălui, dacă vrei?" "Arcadi." Poate că nu se exprimase ea bine: Și tatăl dumitale
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-i spunea nimic lui Arcadi, dar mirosi capcana și, de altminteri, era departe de a fi epuizat muniția unui oraș care le rezistase nemților eroic: "Anna Ahmatova!" "Shakespeare", șuieră Ahile, punându-și pe fugă, cu artileria grea, adversarul depărtat, foarte depărtat de Leningrad. Lasă-l să rămână pe tristele tărâmuri unde-și aflase moartea Desdemona cea inocentă, victimă a unui soț impulsiv! "Goethe!", replică iute Arcadi, parcurgând cu toată viteza drumul în sens invers, pentru a se apleca asupra suferințelor tânărului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
braț berețica albastră ca să iasă din îmbulzeală. O voce cu accent unguresc răsună în spatele lor: "Ei, Bejan, ai găsit culoarea potrivită a beretei?" Istvan trece pe lângă ei fără să se oprească, dând din mână în semn de salut, și se depărtează mișcându-și iute fesele bombate. Își înghite înjurăturile care-i năvălesc pe limbă și, întorcându-se spre fată, ia un aer profesoral: "În ce an ești?" "În doi." "La anul o să-mi fii studentă", o anunță pe un ton grav
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
societății românești și impregnarea ei cu propriile aspirații către libertate, identitate națională, universalitate, pietate și iluminare. Stereotipul fanariot și-a croit însă drum nestingherit timp de două veacuri, căpătând o forță care face ca heteroimaginea (imaginea asupra Celuilalt) să se depărteze atât de mult de Autoimagine, încât ea nu mai este o imagine, ci o imagine-realitate, o imagine-referent, o imagine-construct, care a devenit ea însăși o realitate, construindu-și în jur un ambient pe măsură. Stereotipul fanariot, pe care îl vehiculăm
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
între două clase, între două lumi deosebite. Ceea ce sunt astăzi liberalii pentru clasele muncitoare erau atunci conservatorii pentru liberali. Între aceste două familii politice nu era împăcare cu putință, nu era cu putință nici măcar o apropiere; erau două capitole istorice depărtate printr-o prăpastie. Oamenii cari reprezentau aceste două curente nu erau, totuși, atât de departe unii de alții ca cultură și simțiminte și nici nu se poate spune că unii erau reacționari și ceilalți revoluționari. Afară de puține excepțiuni, fruntașii conservatori
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
otelului Dacia. Acel teatru, unde se dedeau atunci spectacole de varietăți, a avut ceasurile lui de izbândă, dar, mai ales pentru acea vreme, teatrul erea prea departe de centru. Puțina lume care venea la teatru - aceeași și tot aceeași - se depărta cu greu de centru, adică de spațiul cuprins între grădina Episcopiei și Bulevard, plus strada Academiei, pe aceeași întindere. Tot ce era mai departe era excentric. Direcția acestui teatru o avea artistul I.D. Ionescu. Preocuparea pentru revizuirea Constituției începe să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
avea un întreit scop când denunța: 1) Că lua parte din prima cuvenită destăinuitorilor unei contrabande; 2) Fiindcă punea bețe-n roate concurenților săi în contrabandă, contribuia ca să fie desființați și rămânea el singurul contrabandist în ramura spirtului. 3) Fiindcă depărta bănuielile de la dânsul. Sevillio era foarte dibaci. Și iată cum: dacă afla, în mod cert, că o contrabandă mai însemnată trebuia să se facă într-o noapte anumită și anume în ce direcție, venea imediat la Direcția accizelor și făcea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
adopțiunea termenului de un an pentru evacuarea complectă a provinciilor ocupate de armatele imperiale ruse. În urma delimitațiunii acceptată de plenipotențiarii Rusiei pentru Bulgaria și Rumelia, ar fi locul din partea Congresului să primească o tranzacțiune care de altmintrelea nu s-ar depărta în mod simțitor de propunerea făcută de către comitele Andrássy. D. Waddington menține opiniunea dezvoltată de comitele de Saint-Vallier, adică evacuațiunea graduală. Este o distincțiune de stabilit între Rumelia și Bulgaria și comitele Șuvaloff a recunoscut însuși că o prelungire de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]