9,167 matches
-
stabilit în măsura în care, în mod obișnuit, nu dispunem decât de chestionarul adolescentului. Bailly și colab. (1990) constată că adolescenții veniți la prima consultație care răspund criteriilor de recunoaștere a episodului depresiv grav au mai adesea părinți în dificultate: alcoolism la tată, depresie la mamă, boală cronică la unul sau altul dintre părinți. În propriul nostru studiu (Fahs și Marcelli, 1998), adolescenții deprimați au mai des părinți cu probleme de sănătate decât adolescenții non-deprimați (Tabelul 4-II). TABEL 4-II Populația de adolescenți „la prima
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
14% 13% Prost dispuși 23% 27% Depresivi majori 34% 27% Era vorba despre o problemă „deschisă” iar răpunsurile au fost foarte diferite: boli somatice adesea cronice, oboseală, stres, alcoolism la tată, anxio-depresivitate. Se pare că există o corelație între gravitatea depresiei la adolescent și frecvența problemelor de sănătate parentale pentru tată (adolescent non-depresiv: 14% dintre tați cu „sănătate proastă”; adolescenți depresivi exceptând episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
episodul depresiv major: 23% [p < 0,01], adolescenți cu episod depresiv major: 34% [p < 0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență la depresie a adolescentului. Todd și colab. (1996) constată și ei un nivel ridicat al depresiei și al alcoolismului în familiile cu copii și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
0,01]). Anchetele lui Choquet (1994) confirmă aceste constatări: mediul familial este unul dintre cei mai importanți factori fie de vulnerabilitate, fie invers, de rezistență la depresie a adolescentului. Todd și colab. (1996) constată și ei un nivel ridicat al depresiei și al alcoolismului în familiile cu copii și adolescenți deprimați. Aceștia precizează că, dacă tulburările afective ale celor doi părinți par să favorizeze apariția unei tulburări depresive precoce la copilul lor, doar alcoolismul paternal pare să joace un rol decisiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că frecvența apariției tulburărilor de dispoziție în primul grup este de două până la trei ori mai mare decât în al doilea. Ținând cont de acest rezultat, autorii trag concluzia că există, fără îndoială, mai mulți factori genetici implicați în apariția depresiilor precoce (cu debut în copilărie sau adolescență) decât în depresiile adultului. Kovacs și colab. (1997) s-au întrebat dacă prezența antecedentelor familiale de tulburare de dispoziție era un factor de risc specific pentru depresie la copii și adolescenți, sau dacă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de două până la trei ori mai mare decât în al doilea. Ținând cont de acest rezultat, autorii trag concluzia că există, fără îndoială, mai mulți factori genetici implicați în apariția depresiilor precoce (cu debut în copilărie sau adolescență) decât în depresiile adultului. Kovacs și colab. (1997) s-au întrebat dacă prezența antecedentelor familiale de tulburare de dispoziție era un factor de risc specific pentru depresie la copii și adolescenți, sau dacă nu cumva aceasta nu era asociată și altor diagnostice psihiatrice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mulți factori genetici implicați în apariția depresiilor precoce (cu debut în copilărie sau adolescență) decât în depresiile adultului. Kovacs și colab. (1997) s-au întrebat dacă prezența antecedentelor familiale de tulburare de dispoziție era un factor de risc specific pentru depresie la copii și adolescenți, sau dacă nu cumva aceasta nu era asociată și altor diagnostice psihiatrice non-timice. Studiul lor pune în evidență faptul că antecedentele familiale de depresie sunt mai frecvente la tinerii deprimați decât la tinerii care au apelat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
familiale de tulburare de dispoziție era un factor de risc specific pentru depresie la copii și adolescenți, sau dacă nu cumva aceasta nu era asociată și altor diagnostice psihiatrice non-timice. Studiul lor pune în evidență faptul că antecedentele familiale de depresie sunt mai frecvente la tinerii deprimați decât la tinerii care au apelat la consultația psihiatrică pentru un alt motiv. Ei constată, de asemenea, că, așa cum au observat la adult, depresia în familie este mai frecventă la rudele de primul grad
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Studiul lor pune în evidență faptul că antecedentele familiale de depresie sunt mai frecvente la tinerii deprimați decât la tinerii care au apelat la consultația psihiatrică pentru un alt motiv. Ei constată, de asemenea, că, așa cum au observat la adult, depresia în familie este mai frecventă la rudele de primul grad decât la rudele de gradul doi, și că este mai frecventă la femei decât la bărbați. Mamele tinerilor deprimați erau ele însele mai tinere atunci când au avut primul lor episod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiv decât mamele subiecților din grupul de control. Printre alte antecedente familiale semnificative autorii relevă, în ceea ce privește mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mamele, alcoolismul și toxicomania, iar în ceea ce privește tații alcoolismul și personalitatea antisocială. În sfârșit, autorii remarcă faptul că la tinerii cu tulburări de comportament asociat depresiei există mai multe antecedente familiale cu alcoolism, toxicomanie și personalitate antisocială decât la tinerii cu depresie „simplă”. Printre factorii de risc vom cita, de asemenea, problemele legate de șomaj, de invaliditate, de inactivitate a tatălui, de boală de lungă durată. Adolescenții deprimați au, mai des decât ceilalți, sentimentul că sunt nemulțumiți de viața familială. În grupul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
indiciu pentru identificarea unei tulburări depresive atunci când aceasta devine intensă și permanentă, indiciu esențial pentru părinții care pot să nu cunoască bine, așa cum se întâmplă adesea, tulburarea depresivă a adolescentului lor. TABEL 4-III Relații cu părinții în categorii diferite de depresie (p = 0,0000...). Relații calme Relații încordate Total sau foarte încordate EDM 13 39% 20 61% 33 7% Proastă dispoziție 53 51% 51 49% 104 22% CAD 6 75% 2 25% 8 2% Depresivitate 17 59% 12 41% 29 6
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ales să respecte travaliul psihic normal al adolescentului, fără să-i blocheze aspectul evolutiv printr-o „criză parentală” care ar interfera și ar amplifica starea de proastă dispoziție, de plictiseală sau de așteptare a adolescentului. În schimb, în caz de „depresie” sau în patologia legată de depresivitate, caracteristicile psihopatologice ale părinților sunt considerate de unii autori ca făcând parte din contextul etiopatogenic. Reacția anxio-depresivă a adolescentului poate fi amplificată de propriile reacții anxioase ale părinților ce fixează adolescentul într-un comportament
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
față de tristețea fiicei lor. Bunica, mama tatălui lui Clémentine, a fost o bolnavă depresivă cronică care a avut mai multe tentative de suicid și numeroase internări. O soră a tatălui este, de asemenea, descrisă de acesta ca fiind depresivă cronică, depresie care a apărut în urma unei decepții sentimentale la vârsta de șaisprezece ani. Mama lui Clémentine declară, și ea, că a suferit de „depresie” în urmă cu cinci ani, tratată de un psihiatru, dar în realitate aceasta era depresivă de mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și numeroase internări. O soră a tatălui este, de asemenea, descrisă de acesta ca fiind depresivă cronică, depresie care a apărut în urma unei decepții sentimentale la vârsta de șaisprezece ani. Mama lui Clémentine declară, și ea, că a suferit de „depresie” în urmă cu cinci ani, tratată de un psihiatru, dar în realitate aceasta era depresivă de mai mult timp ca urmare a decesului mamei sale. Simpla vedere a fiicei sale plângând o afectează profund: ea a încetat să mai lucreze
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pot să o deprime pe Clémentine, odată cu acest sentiment că a expus pericolului echilibrul psihic al celor doi părinți, chiar dacă în prezent ea nu pare a fi depresivă. În schimb, posibilitățile identificatorii ale acestei adolescente riscă s-o antreneze spre depresie sau spre tratament: părinții au descris în mod accidental nevoia repetitivă a lui Clémentine de a alerga în ajutorul prietenelor sale „cu probleme”, punându-se astfel în multe situații dificile. În cazul depresiei de inferioritate, două serii de factori de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acestei adolescente riscă s-o antreneze spre depresie sau spre tratament: părinții au descris în mod accidental nevoia repetitivă a lui Clémentine de a alerga în ajutorul prietenelor sale „cu probleme”, punându-se astfel în multe situații dificile. În cazul depresiei de inferioritate, două serii de factori de origine familială pot antrena adolescentul în această dinamică depresivă. În primul rând, proiecția unei idealizări excesive a părinților asupra adolescentului, ceea ce depășește cu mult posibilitățile acestuia și de care nu se poate detașa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nici de calitățile sau de limitele obiective ale acestuia. Este, bineînțeles, vorba despre sistemul narcisiac al unuia sau al altuia dintre părinți care generează această situație și despre modul în care acesta sau aceștia luptă împotriva propriei/propriilor sale/lor depresii. În cazul adolescenților copii unici, teama de a dezamăgi aspirațiile parentale, de a nu fi la înălțimea așteptărilor este uneori mai mare decât atunci când în familie sunt mai mulți frați, iar așteptările părinților pot fi repartizate mai bine asupra copiilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu un partener purtător al unei astfel de imagini prea puternic resimțită ca inaccesibilă. Și în această situație, adolescentul de același sex este probabil cel mai vulnerabil. Răspunsurile posibile în fața acestei imagini oedipiene resimțită ca „distrugătoare” sunt multiple, mergând de la depresie până la comportamentele de evitare, sau chiar de negare a depresiei ce se înscriu în cadrul unei „poziții depresive”. Cazul depresiei de abandon ridică problema mai generală a acestor comportamente al căror rol esențial este acela de a feri adolescentul de o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
puternic resimțită ca inaccesibilă. Și în această situație, adolescentul de același sex este probabil cel mai vulnerabil. Răspunsurile posibile în fața acestei imagini oedipiene resimțită ca „distrugătoare” sunt multiple, mergând de la depresie până la comportamentele de evitare, sau chiar de negare a depresiei ce se înscriu în cadrul unei „poziții depresive”. Cazul depresiei de abandon ridică problema mai generală a acestor comportamente al căror rol esențial este acela de a feri adolescentul de o confruntare cu stările depresive și cu amenințarea pierderii. Stările limită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de același sex este probabil cel mai vulnerabil. Răspunsurile posibile în fața acestei imagini oedipiene resimțită ca „distrugătoare” sunt multiple, mergând de la depresie până la comportamentele de evitare, sau chiar de negare a depresiei ce se înscriu în cadrul unei „poziții depresive”. Cazul depresiei de abandon ridică problema mai generală a acestor comportamente al căror rol esențial este acela de a feri adolescentul de o confruntare cu stările depresive și cu amenințarea pierderii. Stările limită reprezintă cadrul teoretic relativ recent care include o mare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trăiește un sentiment de individuare somatică și psihică în raport cu mama sa (Mahler), schimbare care este adesea însoțită de teama de abandon. Aceste sentimente de abandon sunt reactualizate la adolescență chiar din necesitatea de a se separa (vezi capitolul 1). Această depresie de abandon se observă mai ales în două cazuri: - în cazul „istoriilor marcate de abandon”: regăsim în antecedente situații de abandon, rupturi, plasamente multiple. Adolescentul nu-și poate înfrunta propria nevoie de separare, deoarece aceasta reactualizează instantaneu o amenințare de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu poate gândi această separare de mediul său care îi asigură subzistența, fără ca această separare să nu conducă la o ruptură totală și la obligația de a pleca departe, singur, într-un oraș sau chiar o țară necunoscută; - invers, această depresie de abandon poate surveni, de asemenea, în familii cu istorii „prea simbiotice”: în aceste familii prea unite, unde legătura mamă-copil este foarte strânsă, unde nici o separare n-a putut fi „experimentată” în copilăria mică, mama nu acceptă acestă distanțare de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anumită substanță: această dependență de drog poate fi uneori înțeleasă ca o deplasare metaforică a unei lupte împotriva dependenței de o imagine oedipiană „prea simbiotică” (cf. cazurile Denise și Cathérine; vezi de asemenea obiectul excitant, capitolul 6). ATITUDINI PARENTALE FAȚĂ DE DEPRESIA ADOLESCENTULUI Așa după cum vom vedea în capitolul 6, legătura dintre depresie și travaliul intra-psihic de separare își are originea în studiul posibilităților pe care le are adolescentul de a face deosebirea dintre reprezentările sale intra-psihice ale obiectului trebuinței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o deplasare metaforică a unei lupte împotriva dependenței de o imagine oedipiană „prea simbiotică” (cf. cazurile Denise și Cathérine; vezi de asemenea obiectul excitant, capitolul 6). ATITUDINI PARENTALE FAȚĂ DE DEPRESIA ADOLESCENTULUI Așa după cum vom vedea în capitolul 6, legătura dintre depresie și travaliul intra-psihic de separare își are originea în studiul posibilităților pe care le are adolescentul de a face deosebirea dintre reprezentările sale intra-psihice ale obiectului trebuinței, pe de o parte, și cele ale obiectului dorinței, pe de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]