4,161 matches
-
În vreme ce limbajul politic are sarcina explicitării, justificării actelor politice, limbajul filosofic se apleacă reflexiv asupra ființării. Filosofia nu este o cunoaștere a realității (ca știința); rolul filosofiei nu este acela de a oferi tablouri ale lumii, nici acela de a descifra misterele lumii. Îndoielile lui Wittgenstein privind valoarea cognitivă a filosofiei au la bază critica acestuia la adresa celor care atribuie filosofiei idealurile cognitive ale științei. Demersul filosofic, afirmă Wittgenstein, nu vizează explicarea faptelor sau a fenomenelor reale, ci numai clarificarea conceptuală
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
colegiului al IV-lea, nu-și vor face (sic!) iluziuni în privirea aceasta"526. Textele publicistice construiesc în mod explicit două tipologii la nivel de recepare: cititorul tendențios, care atribuie jurnalistului concepții și atitudini mistificatoare, și cititorul ideal, capabil să descifreze și să se plieze pe strategiile discursive ale gazetarului. Din punct de vedere pragmatic, publicistica eminesciană marchează deplasarea accentului de pe funcția referențială a limbajului publicistic, de reprezentare a realităților sociale ale secolului al XIX-lea, pe funcția interpretativă, de evaluare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cunoaște valoarea și nu Încearcă să o depășească și asta poate din cauză că el lucrează cu simbolistica comună, accesibilă tuturor oamenilor indiferent de nivel de cultură sau zonă geografică, În timp ce profesioniștii caută semnificațiile unor altor tipuri de simboluri, incifrate, posibil de descifrat cu ajutorul cercetărilor psihologiei cognitive. În această căutare continuă a artiștilor profesioniști, i-a determinat pe unii dintre ei să Împrumute mijloacele de expresie ale artei naive, uneori cu rezultate spectaculoase, lucrările lor fiind greu de distins de creația naivilor autentici
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
al versului clasic. Traversarea abisului devine un drum firesc al purificării; boala, păcatul, eroarea nu sunt antiteza absolută a sănătății morale ci etape necesare înțelegerii: „Împleticit în alge de lene și de vin, Neînsoțit de nimeni pe neguroasa cale Am descifrat misterul otravelor de crin.” Labiș aduce în poezie suflul marilor probleme morale, universul interior al omului, dilemele lui, fără prejudecata temătoare că ele vor suna neobișnuit, prozaic sau discursiv. Legătura cu „omenescul” autorizează acest tip de lirică reflexivă. Timbrul particular
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
până la sfârșitul veacurilor (lucrare editată și în românește, în 1992). Prezicerile generale-climaterice și particulare ale autorului merg până în 2024. Este o “prognoză a vremii” pe termen lung, șapte secole. În final, găsim un fel de “gromovnic”, în care Thomas-Joseph Moult descifrează semnificația tunetelor. În Ianuarie Căldură, belșug de fructe, vânturi mari In februarie Mare mortalitate In martie Vânturi mari, puține fructe, certuri și neplăceri In aprilie Bucurie mare, plante și fructe In mai Foamete și puține fructe In iunie Belșug de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
printr-o diversitate de semne legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor; a. natura interacțiunii: directă; indirectă; b. natura conținutului: referențială - comunicarea vizează un anumit adevăr; operațional-metodologică - vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care trebuie operat pentru a-l descifra; atitudinală - valorizează cele transmise, situația comunicării și partenerul; c. finalitatea actului comunicativ: accidentală; subiectivă; instrumentală; d. capacitatea autoreglării: unidirecțională - când nu există feedback, nici interacțiune, radioul, televiziunea, presa scrisă; bidirecțională - cu feedback determinat de interacțiunea emițător - receptor și cu posibilitatea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
încerca să punem în evidență complexitatea relațiilor dintre sens și context. Un proces asimetric Se consideră de obicei că fiecare enunț este purtătorul unui sens stabil, acela pe care i l-a stabilit locutorul. Acest sens ar coincide cu sensul descifrat de receptor, care dispune de același cod și vorbește aceeași limbă. În această concepție despre activitatea lingvistică, sensul s-ar găsi oarecum înscris în enunț, a cărui înțelegere ar depinde în principal de o cunoaștere a lexicului și a gramaticii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lizibile și de mărime inegală ar desena o curbă capricioasă. Oamenii care așteaptă în sală se vor simți îndreptățiți să gîndească că este un obiect cu valoare decorativă, o operă de artă, și vor considera că nu este necesar să descifreze despre ce este vorba. Să presupunem acum că enunțul "Fumatul interzis" ar fi scris pe perete cu o cariocă, lîngă un desen cu o floare și o inimă străpunsă de o săgeată; clienții nu se vor simți probabil constrînși de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este decît o probabilitate. 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice Vorbirea este o activitate de cooperare și de aceea autorul unui text este obligat să anticipeze în mod constant tipul de competență de care dispune destinatarul său pentru a-l descifra. Cînd este vorba de un text imprimat pentru un număr mare de cititori, destinatarul, înainte de a fi un public empiric, adică un ansamblu de indivizi care vor citi efectiv textul, nu este decît un fel de figură căreia scriptorul (= cel
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru "teorie" și "funcție", ele sînt destul de dificil de interpretat pentru cineva care nu cunoaște bine gîndirea lui Althusser. Putem spune chiar că, în acest tip de discurs, a-ți expune ideile înseamnă a face cititorul să fie capabil să descifreze ghilimelele din textul care prezintă aceste idei. Cititorul pentru care folosirea ghilimelelor pentru "teorie" și "funcție" pare să vină de la sine este, prin definiție, cititorul model al autorului, dublul său imaginar. În mod ideal, numai cel care a parcurs cartea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pentru care folosirea ghilimelelor pentru "teorie" și "funcție" pare să vină de la sine este, prin definiție, cititorul model al autorului, dublul său imaginar. În mod ideal, numai cel care a parcurs cartea și a înțeles-o bine este capabil să descifreze ghilimelele conform gîndirii autorului. De fapt, există întotdeauna un exces de ghilimele în raport cu interpretarea lor: textul eliberează posibilități de interpretare pe care autorul său nu le poate prevedea atunci cînd plasează ghilimelele. Rolul cotextului Cotextul imediat joacă un rol important
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o formă, o culoare, o consistență, o densitate, o dispoziție afectivă, o temperatură, poate face un zgomot, ... toate acestea sunt moduri de a descrie imaginea durerii ... o durere de cap pulsatilă, o încheietură înfuriată, roșie, fierbinte. Mai întâi, trebui să descifrăm care este imaginea durerii clientului. Apoi ne vom gândi cum anume această imagine trebuie să se schimbe pentru a deveni mai confortabilă. Poate roșul trebuie să se schimbe în roz perlat, fierbințeala trebuie înlocuită cu răcoare, iar furia cu o
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Căci după chipul creatorilor sunt plăsmuirile lor și după chipul plăsmuirilor acestora se modelează masele chemate la cultură. Lucrul acesta interesează cu deosebire religia. Dacă la temelia culturii vedem cu Burckhardt un impuls de spontaneitate și dacă în sensul ei descifrăm cu Herder un clan de perfectibilitate, ne găsim, prin aceasta, în strânsă vecinătate cu religia. Cultura exprimă un raport simbolic cu cerul; religia un raport real. Dar între acest simbol și această realitate nu există o distanță de netrecut, de vreme ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ale culturii. Dar ca să precizăm o dată mai mult strânsa lor legătură originară, să amintim că ea face obiectul etnologiei, adică al acelei științe moderne care își propune să studieze amănunțit începuturile obscure, rudimentare sau primitive ale vieții omenești, pentru a descifra din ele originea ideii de Dumnezeu și formele de civilizație și de cultură în care ea s a întrupat. Această știință, cunoscută de obicei sub numele de istoria comparată a religiilor, și care îndeplinește o funcție deosebit de însemnată în apologetică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
încercare savantă de asimilare a elementelor culturii păgâne în creștinism, declară că filosofia greacă joacă pentru antichitate rolul Vechiului Testament de călăuză către Hristos. Fericitul Augustin, care a explicat ipotetic afinitățile creștine ale lui Platon prin influența mozaismului și care descifrează din doctrina metafizică a marelui filosof grec însăși ideea Treimii, pe care o găsește însă articulată stângaci, se raliază deopotrivă explicației teologice când zice că Platon se poate să fi ajuns la această idee prin contemplarea naturii. Eusebiu de Cezareea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al oamenilor mijlocii, dar ca artist el e de o suveranitate inaccesibilă nouă. Pe sfânt îl putem imita; geniul în arta lui nu-l putem imita. Pentru viața omenirii, el nu contează decât prin acest miracol al capodoperei, din care descifrăm puterea dăruită omului de a reproduce, sub timp, modelul creației divine. ARTA îN PUBLIC Procesul creației artistice constă, după cum am văzut, din două momente principale: viziunea lăuntrică a geniului sau forma ideală și expresia ei în materie sau plăsmuirea. Întâiul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată misticilor”. Tot astfel teologul francez Leonce de Grandmaison, în 1913, rânduia experiența poetică „printre acele stări naturale, profane, în care poți descifra marile linii și recunoaște imaginea și schița stărilor mistice”. Aceeași apropiere o face în prețioasele sale studii de psihologie mistică Joseph Marechal. Scriitorii aceștia însă recurg la analogia fenomenului artistic pentru a explica cu ajutorul lui pe cel religios. Henri Bremond
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fire”. Adam a lucrat însă „împotriva firii”: păcatul și moartea. Păcatul a întunecat și chipul lui Dumnezeu din om, adică spiritul. Spiritul înnegurat de păcat nu mai posedă cunoașterea adevărului absolut, ci facultatea de a-l ghici, de a-l descifra, fragmentar, din enigmele lucrurilor acestei lumi. Fragmentar întrezărim binele; fragmentar frumusețea. Adică lucrăm după chipul lui Dumnezeu înnegurat în ființa noastră spirituală Nu se poate zice că, în această stare de păcat. Dumnezeu și-a părăsit făptura. Căci, după Ioan
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e socotită ca un vehicul al revelației lucrurilor divine alături de Sfânta Scriptură. Ea este într-adevăr una de caracter simbolic. Căci „taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, când nu se poate lămuri deplin în cuvinte, se poate descifra sau măcar intui din configurația simbolică a unui tablou. Pictura bizantină înfățișează până azi în chip convenabil anumite enigme ale credinței, pe care teologia a uitat cum să le dezlege. La fel cu marea poesie cultică, aceea care se cântă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar parcă tot “nu o vede”. Alții pot fi anxioși, agitați la separarea de mamă, sunt dependenți de ea, dar nu-și manifestă afectivitatea verbal, de fapt în ciuda eforturilor acesteia, nu comunică nici cu ea, deși unele mame ajung să descifreze nevoile copilului în acest “amestec particular și bizar” de exprimare. În 2004, Mararet Mahler, studiind modalitatea de comportare a copiilor autiști față de propriile mame a descris dependența patologică a copilului autist față de mama sa. Modul de interacțiune a copilului autist
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
până la sfârșitul veacurilor (lucrare editată și în românește, în 1992). Prezicerile generale-climaterice și particulare ale autorului merg până în 2024. Este o “prognoză a vremii” pe termen lung, șapte secole. În final, găsim un fel de “gromovnic”, în care Thomas-Joseph Moult descifrează semnificația tunetelor. În Ianuarie Căldură, belșug de fructe, vânturi mari In februarie Mare mortalitate In martie Vânturi mari, puține fructe, certuri și neplăceri In aprilie Bucurie mare, plante și fructe In mai Foamete și puține fructe In iunie Belșug de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
permite formarea suflului exploziv în bilabialele p, b, acestea fiind înlocuite cu m; astfel cuvântul „baba” este pronunțat „mama”, cuvântul „bob” este pronunțat „mom” ș.a.m.d., mesajul devenind inteligibil numai în context și în mediul care este obișnuit să descifreze codul adoptat de subiectul în cauză. Tatiana Slama Cazacu (1959) în „Limbaj și context” arată că „fonemele sau morfemele, în cuvinte, sunt dispuse în așa fel încât să rezulte un înțeles”; „în limbă nu se poate face abstracție de componenta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
material (care relansează funcția narativă); 3) un strat superficial: cuvinte, rime, fraze, secvențe, "motive" etc. (scrierea) (un "motiv" este un ansamblu de cuvinte active), totul formând un fel de acumulator dinamic care se generează de la 1 la 3 și se descifrează de la 3 la 1."146 E adevărat că, dincolo de aceste imprecizii, conceptul de intertextualitate a cunoscut o largă difuzare în lumea academică occidentală. Totuși, în acest proces, teoria textului a fost aceea care a avut de câștigat de pe urma împrumuturilor din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de sisteme filozofice, frânturi de psihologie, frânturi de mare pamflet."374 Nu în ultimul rând, marele filozof proclama necesitatea unui "studiu serios despre proverbul românesc", un studiul scris de la "înălțimea mijloacelor de investigație și de determinare de astăzi", care să descifreze "cea mai organică psihologie a gândirii poporale românești"375. 4.2.1. Cu toate acestea, aserțiunile de mai sus par a fi contrazise chiar de către Eugeniu Coșeriu, care nu numai că a supus ipoteza Sapir-Whorf unei critici severe, dar a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
originea sa ține de extreme: ori este fiu de împărat (rege); ori de origine obscură, încețoșată; - daruri: poate regenera, aduce vindecarea, înțelepciunea etc.; pentru cei care l-au trimis în călătoria aventurii, etc.; - preferă lupta dreaptă („că-i mai înțeleaptă”); - descifrează enigme (la fel a eroii mitologici); dejoacă planuri distructive; - la capătul aventurii sale aspiră la un deznodământ fericit; nu aspiră decât să reintre cât mai repede în rândul lumii; vrea „să fie fericit până la sfârșitul zilelor sale” - vrea ceva modest
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]