6,256 matches
-
fenomene. Criza nu este a familiei, ci a sensului pe care i-l dăm. Nu familia dispare, ci formele ei care nu mai sunt adecvate lumii noastre. Fiindcă spațiul unui articol este prea mic, o să fiu mai degrabă enunțiativă decât descriptivă. 1. Oamenii se căsătoresc mai puțin sau de mai multe ori decât în comunism și în societatea tradițională. Corespunzător, ei divorțează mai des. Uitându-ne mai serios la motivele trecute ale stabilității familiei, ne-ar fi greu să dăm verdicte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Bucovina literară, Mișcarea literară, Cafeneaua literară și altele. Unul dintre cei mai importanți critici români postbelici, autorul este, tipologic, un călinescian. Scenariul articolelor sale se repetă invariabil: parcurse calm, cărțile recenzate sunt citate sistematic, analiza constituindu-se din enunțuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare. Tehnic vorbind, Gheorghe Grigurcu supune poezia sau critica unui decupaj expert și apoi compune un soi de colaje comentate. Inserțiile sale au adeseori și somptuozitatea, și aspectul paradoxal al modelului călinescian. S-a afirmat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
fondată pe analiza de texte concrete. Pe de altă parte, lucrările lui Jean-Michel Adam se înscriu, în egală măsură, în direcția de tip cognitivist care propune modele de analiză modulară și, de aceea, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că există o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase empirice, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a sensului și la modalitățile (procedeele) prin care această funcție este realizabilă. Cert este că rezultatele obținute în științele textului au dus la stabilirea unui adevăr incontestabil: nu se poate atribui aprioric unei unități inferioare textului (propoziție/frază) calitatea narativității, descriptivului etc., ci numai prin raportare la globalitatea configurării textuale, întrucît lipsesc mărcile textuale specifice care generează un sens și-i atribuie o funcție. Pentru cine are curiozitatea de a urmări ideile lingvistului francez, devine evident faptul că va găsi elemente
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
București, Univers. - Michael A.K. HALLIDAY, Ruqaiya HASAN: Cohésion in English, Longman, London-New York, 1976; 15e éd., 1997. - Vilém MATHESIUS: "Les thèses de 1929", Change 3, Paris, Seuil, (1929) 1969: 21-49. - Franck NEVEU: "Progressions et ruptures thématiques. Aspects de la technique descriptive dans La Condition humaine", L'Information grammaticale 67, Paris, 1995: 38-41. - Denis SLAKTA: "L'ordre du texte", Études de linguistique appliquée 19, Paris, Didier, 1975: 30-42. - Henri WEIL: De l'ordre des mots dans les langues anciennes et comparées aux
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să arătăm dedublarea polifonică proprie ironiei: locutorul (L) se disociază de un PdV1 (felicitare) al unui enunțător E1 pus în scenă de propria sa vorbire, în timp ce se asociază unui PdV2 (reproș) al unui enunțător E2. Faptul de a situa valoarea descriptivă a oricărui enunț în partea [A] nu implică decuplarea sa de la celelalte componente. Este vorba doar de a formula, la acest prim nivel, un anumit număr de fapte. După ce vom fi definit orice act de referință ca pe o construcție
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că orice reprezentare discursivă [Rd] este expresia unui punct de vedere [PdV] (relația [A]-[B]) și că valoarea ilocuționară derivată din orientarea argumentativă este inseparabilă de atașarea sensului unui enunț la o intenție enunțiativă (relația [C1]-[B]). În fine, valoarea descriptivă a unui enunț [A] nu capătă sens decît în raport cu valoarea sa argumentativă [C1]. Sensul unui enunț (ceea ce se spune) este inseparabil de faptul de a spune, adică de intențiile enunțiative marcate. Referințe și lecturi recomandate - Charles BALLY: Linguistique générale et
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
BÉGUELIN: "Décalages: les niveaux de l'analyse linguistique", Langue française 81, Paris, Larousse, 1989: 99-125. - Jean-Biaise GRIZE: Logique naturelle et communications, Paris, PUF, 1996. 2. Actul de referință [A] și construirea unei reprezentări discursive Orice propoziție enunțată are o valoare descriptivă. Activitatea discursivă de referință construiește semantic o reprezentare, un obiect de discurs comunicabil. Acest microunivers semantic se prezintă minimal ca o temă sau obiect de discurs dat și dezvoltarea ei printr-o predicație. Forma cea mai simplă este structura care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
perfect simplu (v. 4) și prezentul adevărului general (v. 8), fie o enunțare situată la distanță față de momentul enunțării în care EU-l este subiectul enunțului, subiect al amintirii. Desigur, adjectivele din rima maiestuoasă și fastuoasă, adjectivul statuare și sintagma descriptivă cer vînăt de uragane plin sînt tot atîtea urme evaluative ale unui narator care nu este complet absent din narațiunea sa. În schimb, în cele două terține subiectul enunțării lirice este foarte prezent. Trecătoarea, situată morfologic la distanță față de catrene
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
descriere precum cea din legenda unei fotografii a unei faleze pentru escaladă: T19 Decor verde Stîncă tare și masivă Pasul Ursului Are totul ca să placă 13. Conotațiile euforice pe care le vehiculează cele trei adjective din primele două rînduri (enunțuri descriptive) orientează argumentativ cititorul în direcția dorinței de a se duce într-un asemenea loc. Predicatul verbal final generalizant Are totul ca să placă face implicit loc destinatarului: Are totul ca să [vă] placă sau să placă [tuturor]. ORarg [C1] apare astfel la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-i recomandă să fie atent la dulău și la pericolul pe care-l reprezintă pentru el. Dar, înainte de toate, este o amenințare, o directivă al cărei scop este să-i facă pe eventualii hoți să-și vadă de drum. Aserțiunea descriptivă "Cîine rău" este de asemenea o formă convențională de avertisment și amenințare ușor de derivat pentru orice trecător: "Nu intrați, căci dacă intrați, veți fi mușcați de cîine". Sensul acestor enunțuri nu se epuizează totuși cu această valoare ilocuționară directivă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Enunțul Vezi, care deschide segmentul A, introduce o secvență descriptivă și indică sursa unui punct de vedere (PdV). Descrierea este de ordin perceptual, adică fondată pe o mărturie prin evidența sensibilă a observației vizuale comune. Întreaga descriere este aparent factuală și se prezintă sub forma unui adevăr general admis (tu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de punere în text: Într-un text narativ, în care succesiunea cronologică este relativ simplă, succesiunea enunțurilor este adesea suficientă pentru a figura desfășurarea cronologică, fără să fie necesară utilizarea masivă a conectorilor temporali. Dar într-un text argumentativ sau descriptiv, complexitatea referentului impune folosirea conectorilor adecvați. În textul descriptiv, conectorii permit organizarea liniară a elementelor simultane ale unui tablou. Într-un text argumentativ, ei servesc la punerea în evidență a relațiilor dintre argumente și contra-argumente, între teza proprie și teza
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care succesiunea cronologică este relativ simplă, succesiunea enunțurilor este adesea suficientă pentru a figura desfășurarea cronologică, fără să fie necesară utilizarea masivă a conectorilor temporali. Dar într-un text argumentativ sau descriptiv, complexitatea referentului impune folosirea conectorilor adecvați. În textul descriptiv, conectorii permit organizarea liniară a elementelor simultane ale unui tablou. Într-un text argumentativ, ei servesc la punerea în evidență a relațiilor dintre argumente și contra-argumente, între teza proprie și teza adversă. (Riegel et alii 1994: 623) Textele descriptive conțin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textul descriptiv, conectorii permit organizarea liniară a elementelor simultane ale unui tablou. Într-un text argumentativ, ei servesc la punerea în evidență a relațiilor dintre argumente și contra-argumente, între teza proprie și teza adversă. (Riegel et alii 1994: 623) Textele descriptive conțin mai puțini conectori argumentativi atunci cînd trimit la un univers preconstruit decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumenative și explicative. În schimb, în toate
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu producătorul său (cofetarul din Zvetot). Lunga frază care descrie tortul este articulată în trei părți, marcate prin punctuație și prin organizatorii spațiali ("la temelie", "la etajul al doilea", "pe platforma de sus" și "în vîrf"). Planul textului acestei fraze-secvențe descriptive este următorul: La la etajul al doilea [;] platforma de sus [,] BAZĂ [;] în VÎRF [.] • Organizatori temporali (atunci, mai întîi, pe urmă, (și) apoi, de, după, ieri, mîine, trei zile mai tîrziu ...) T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîtîră
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt, prin interpretare, "legate unele de altele pentru a realiza obiective complexe" (1990: 48), constituind astfel "structuri ilocuționare" despre care el notează că "se află într-un raport sistematic cu structurile globale de texte (de exemplu structuri de texte argumentative, descriptive, narative, etc)" (id.). D. Vanderveken subliniază și el dimensiunea textuală a actelor de discurs: "În planul utilizării limbajului, actele ilocuționare complete (și nu niște propoziții izolate) sînt unitățile de bază ale seminificației în continuitatea discursului (fie oral sau scris)" (1992
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
deci în relație de dependență-independență cu ansamblul mai larg din care face parte (textul). Spre deosebire de perioadele simple, macro-propozițiile care intră în compoziția unei secvențe țin de ordonările preformatate de propoziții. Aceste diferite ordonări sînt numite "narative", "argumentative", "explicative", "dialogale" și "descriptive". Scopul cărții mele din 1992 (Les textes: types et prototypes) a fost să dezvolte ipoteza diferitelor ordonări preformatate de secvențe în opoziție cu tipologia textelor. Cele cinci tipuri de bază pe care le-am reținut corespund cu cinci tipuri de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de recunoaștere și de structurare a informației textuale. Cazul oarecum particular al descrierii mă determină, în paginile care urmează (§ 2), la o revizuire parțială a modelului meu din 1992. Acordînd o importanță mai mare perioadelor, putem rezolva problema ordonărilor propozițiilor descriptive. Acestea din urmă alcătuiesc bucle mai curînd periodice decît secvențiale, destul de tipizate totuși, pentru a fi identificabile ca unități particulare. Spre deosebire de celelalte structuri secvențiale, legăturile dintre propoziții sînt determinate, în descriere, de cîteva relații: calificarea unui întreg, selecția părților acestui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Spre deosebire de celelalte structuri secvențiale, legăturile dintre propoziții sînt determinate, în descriere, de cîteva relații: calificarea unui întreg, selecția părților acestui întreg, calificarea părților, redenumirea întregului etc. Este dificil de vorbit (așa cum am făcut-o eu în lucrările anterioare) despre macro-propoziții descriptive, cînd, de fapt, segmentele descriptive nu prezintă o organizare internă preformatată comparabilă cu cea a macro-propozițiilor din secvențele argumentative, explicative sau narative. Vom vedea că este vorba nu atît de o organizare structurală, cît de un repertoriu de operații. De
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dintre propoziții sînt determinate, în descriere, de cîteva relații: calificarea unui întreg, selecția părților acestui întreg, calificarea părților, redenumirea întregului etc. Este dificil de vorbit (așa cum am făcut-o eu în lucrările anterioare) despre macro-propoziții descriptive, cînd, de fapt, segmentele descriptive nu prezintă o organizare internă preformatată comparabilă cu cea a macro-propozițiilor din secvențele argumentative, explicative sau narative. Vom vedea că este vorba nu atît de o organizare structurală, cît de un repertoriu de operații. De altfel, acest reproș a fost
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clasică), cît să facă în așa fel încît lumea să fie văzută de destinatar conform cu credința emisă de locutorul-enunțător. J.-B. Grize numește acest fapt "modelarea mutuală a unei lumi comune prin mijlocirea unei acțiuni conjugate" (1993: 335). Aserțiunile narative, descriptive, argumentative și explicative factuale sau ficționale, mai degrabă construiesc reprezentări schematice ale lumii decît se adaptează la ea, iar stabilirea unei credințe împărtășite nu este scopul ultim al acestor aserțiuni. Scopul lor ultim este, ca și cel al directivelor, un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
scopul ilocuționar primar și aserțiune (împărtășirea unei credințe sau a unei cunoașteri) și scopul ultim al actului asertiv (a convinge pe cineva să facă ceva). Formula următoare este o reprezentare a faptului că o aserțiune posedă o forță (F) narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă: [F. primară (p) [F' narativă a povesti [Scop ultim]]] (a aserta) descriptivă a descrie (acțiune socio- argumentativă a argumenta discursivă vizată) explicativă a explica Spre deosebire de instrucțiune-ordin ale căror forme de textualizare variază destul de mult în funcție de genurile de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]