3,846 matches
-
secolului XX. Povestiri pentru oameni mari Textele lui Hergé sunt afectate de aceeași eroare de lectură ca și romanele lui Jules Verne - decorul familiar, ca și (aparenta) lor accesibilitate par să oblige la formularea unei judecăți de valoare simplificatoare. Banda desenată nu este și nu poate fi decât un mediu facil, din care profunzimea și natura vizionară a discursului sunt absente, în mod previzibil. A citi, ca și a comenta banda desenată sunt ocupații care, asemenea discuției despre romanele polițiste, afectează
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
oblige la formularea unei judecăți de valoare simplificatoare. Banda desenată nu este și nu poate fi decât un mediu facil, din care profunzimea și natura vizionară a discursului sunt absente, în mod previzibil. A citi, ca și a comenta banda desenată sunt ocupații care, asemenea discuției despre romanele polițiste, afectează statutul de onorabilitate al unui autentic intelectual. Ciclul lui Hergé se încadrează perfect în familia de texte pe care o desemnăm, recurgând la un stereotip, cu fraza „povestiri pentru oameni mari
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este evocat, iar reporterul se află, deja, pe lista neagră a sindicatului american. Odată cu această călătorie americană, Hergé recuperează, vizionar, una dintre temele centrale în imaginarul cinematografic pe cale de a se contura. Tintin în America este omagiul pe care banda desenată îl aduce unui personaj cu statutul de erou al timpului său, „gangsterul”. America pe care o descoperă Tintin este America lui Scarface și a traficului de alcool. Este America ce exaltă în infractorul fără teamă curajul de a duce o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
abundă răsturnările de situație, puterile străine, ca și asocierile de capital, sunt forțele din spatele evenimentelor grotești ori tragice. Revizitat, peste timp, în Tintin et les picaros, San Theodoros își conservă consistența de vodevil și volatilitatea politică. În deghizamentul de bandă desenată, doar în aparență inocent, se ghicește profilul unui spațiu disputat între fanatismul revoluționar și politica dictaturii militare și a crimei de stat. L’Île noire este un tur de forță al unui povestitor care împrumută de la contemporanii săi elementele dinamicii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nu obosește niciodată, dă lumii pe care o cutreieră nume și contur. Amestec cuceritor de cavaler rătăcitor și cartograf meticu los, el eliberează, odată cu fiecare dintre voiajele sale, binele din captivitatea în care veacul XX îl plasează deliberat. Însumând benzile desenate care se scriu și se rescriu, Hergé propune propria sa versiune a „călătoriilor extraordinare”, constituind un continent de culori și de cuvinte în care Jules Verne se întâlnește cu timbrul lui Robert Louis Stevenson. Ca orice zămislitor de mituri, Hergé
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
comorilor este farul ce strălucește din adâncul unui ocean tulburat de furtună. Dipticul închinat căutărilor lui Haddock și Tintin (Le secret de la licorne și Le trésor de Rackham le Rouge) înscrie poveștile lui Hergé într-o descendență mitologică ilustră. Banda desenată urmează literatura și cinematograful, fascinată, la rândul ei, de promisiunea minunilor. Există, în acest cosmos al piraților lui Hergé, sâmburele de libertate și rebeliune pe care îl exprimă, în altă gamă cromatică, Johnny Depp în Pirates of the Caribbean. În
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ce acționează asemenea unui catalizator. Moartea lui Wolff este un alt semn că reporterul adolescent este unul dintre instrumentele prin care divinitatea acționează, neștiută, în lume. Un demon al aventurii și al interogației se află în Hergé însuși, iar banda desenată este terapia prin care se exorcizează fondul, tulbure, al îndoielilor și dramelor personale. În canonul lui Tintin, textul din 1960, Tintin au Tibet se distinge prin circumstanțele care prezidează la nașterea lui, ca și prin vocația de a fi o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
naște poemul închi nat Orientului izbăvitor, narațiune ce evocă nostalgia irepresibilă pe care o transmite și James Hilton, în The lost horizon. Ținta spre care merge Tintin este Shangri-la, spațiul din care este alungat chinul faustic. În Tibetul de bandă desenată, Hergé caută și găsește seninătatea pierdută. Povestea pentru oameni mari descrie un parcurs inițiatic ce anticipează nu doar o vogă culturală, ci și o mutație antropologică. Orientul este refugiul din care iradiază, în numai câțiva ani, energia contestatară ce subminează
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mese îmbelșugate, în vreme ce de pe puntea navei sale Haddock scrutează orizontul. Textele lui Hergé vorbesc, în cele din urmă, peste decenii, despre această ordine imuabilă a aventurii și imaginației - asemenea literaturii, ele invită la recitire și reverie. Între paginile de bandă desenată se ascunde un secret care nu încetează să lumineze, ca dintr-un sipet al comorii lui Rackham cel Roșu. Un post-scriptum - doi ani de vacanță (Jo, Zette et Jocko) Să ne imaginăm, pentru o clipă, că locul lui Milou este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de busolă etică. Simbolic, cele două episoade din seria „razei misterioase”, Le „Manitoba” ne répond plus și L’éruption du Karamako, se întemeiază, ficțional, pe contopirea a două dintre cele mai influente ingrediente din spațiul epocii de aur al benzii desenate, pirații și proiectele tehnologice menite să subjuge întreaga omenire. În acest punct, seria lui Jo, Zette și Jocko poate fi pusă în legătură cu profilurile unor texte grafice americane, de la Terry and the pirates până la Steve Canyon. Geniul lui Hergé rezidă în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe calculator să deposedeze ochiul de capacitatea de a edifica lumi imposibile, contem poranul și prietenul lui Hergé conferă narațiunii grafice anvergura mitică pe care o vor deține seria lui James Bond ori istoriile imbatabilului Indiana Jones. De pe versantul benzii desenate, grefând pe suportul liniei realiste a albumelor temeritatea viselor, Jacobs aspiră să atingă acea perfecțiune hipnotică pe care inițiații o asociază cu textele lui Jules Verne ori H.G. Wells. Odată cu Hergé și Jacobs, banda desenată belgo-franceză propune o maturitate a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Indiana Jones. De pe versantul benzii desenate, grefând pe suportul liniei realiste a albumelor temeritatea viselor, Jacobs aspiră să atingă acea perfecțiune hipnotică pe care inițiații o asociază cu textele lui Jules Verne ori H.G. Wells. Odată cu Hergé și Jacobs, banda desenată belgo-franceză propune o maturitate a viziunii și un echilibru al expresiei ce egalează modelul american originar. Pe urmele lui Flash Gordon (căci Le rayon U este localizarea belgiană a romanului grafic al lui Alex Raymond), în vecinătatea lui Superman, cel
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
creatoare a tradiției occidentale. Ca și filmele lui Fritz Lang din epoca germană, textele grafice ale lui Jacobs își păstrează potențialul de fascinație, prin aliajul de romantism și tăietură retro. Blake et Mortimer desfide ipoteza în acord cu care banda desenată este condamnată să fie un gen minor, delectabil doar pentru publicul ce refuză propria maturizare intelectuală. Ceea ce clădește Edgar P. Jacobs este un spațiu ficțional autonom, urmând, pe acest itinerariu, literatura și cinematografia. Fascinația pentru Blake și Mortimer este fascinația
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe acest itinerariu, literatura și cinematografia. Fascinația pentru Blake și Mortimer este fascinația resimțită în fața forței irezistibile a visului în libertate. Semnul celor patru Edgar P. Jacobs creează, în Blake et Mortimer, un cuplu în jurul căruia se organizează imaginarul benzii desenate. Francis Blake și Philip Mortimer nu vor fi niciodată, în nici un punct al parcursului lor, asemănători dualității Holmes/Watson. Schimbarea de accent pe care o realizează Jacobs este semnificativă - încă de la apariția primului tom, în 1946, cei doi prieteni vor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cât și Mortimer au acces, împreună și separat, la misterul lumii pe care o explorează. Complementaritatea personajelor se sprijină pe existența unui numitor comun al inteligenței cutezătoare și nedomolite. Edgar P. Jacobs reconfirmă anglofilia ce definește spațiul textelor de bandă desenată belgo-franceză. Jacobs omagiază nu doar un spațiu geografic, cel englez, ci și tipul uman pe care cei doi îl ipostaziază, cu grație ironică și lipsă de inhibiție în fața enigmelor. Prin Blake și Mortimer, Jacobs reînvie, în spațiul benzii desenate, idealul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
bandă desenată belgo-franceză. Jacobs omagiază nu doar un spațiu geografic, cel englez, ci și tipul uman pe care cei doi îl ipostaziază, cu grație ironică și lipsă de inhibiție în fața enigmelor. Prin Blake și Mortimer, Jacobs reînvie, în spațiul benzii desenate, idealul unuia dintre cele mai influente modele umane : acel gentleman care trece prin secole și încercări păstrând distincția eleganței comportamentale și loialitatea față de codul onoarei. Cei doi sunt produsul de sinteză al unei tradiții culturale la care ciclul narativ face
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
vecinătatea marilor tirani sau a celor mai redutabili criminali, Olrik este ingredientul fără de care ritmul inițiatic al aventurii nu poate fi menținut. Când se va trezi cel adormit Ceea ce acordă o poziție unică seriei inaugurate de Jacobs în canonul benzii desenate europene este relația pe care o întreține, pe de o parte, cu tradiția imaginarului occidental și, pe de altă parte, modalitatea în care alege să citească și să comenteze un timp al încercărilor, întrebărilor și misterelor. Blake et Mortimer adună
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
însăși. Ca și Tintin, Blake et Mortimer este cutia de rezonanță în care se pot identifica frânturile de imagini și de cuvinte ale secolului XX. Debutând în 1946, atunci când optimismul postbelic lasă, treptat, locul presimțirii conflictelor ce vor veni, banda desenată a lui Jacobs investighează un teritoriu ficțional dominat de un „război rece” ce își exportă, în text, propria sa mitologie. Niciodată inocentă ideologic, niciodată ruptă de contextul care o generează, seria lui Jacobs este similară, până la un punct, ciclului cinematografic
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
întunecate verniene, o prelungire a propriei lor ambiții ilimitate. Invențiile sunt mobilizate în acest joc de șah malefic. La marque jaune este o variațiune remarcabilă în mar ginea uneia dintre temele care domină imaginarul răz boiului rece. În centrul benzii desenate se află silueta amenințătoare a „candidatului manciurian”, individul al cărui liber arbitru este anihilat și înlocuit cu voința celui care îl controlează. Textele lui Jacobs comunică cu un spațiu al interogațiilor contemporane. Experimentele din Coreea și aparentul progres în direcția
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Știința este, în catalogul de imagini al seriei inițiate de Jacobs, ingredientul ce hrănește fantasmele vizionare și răzbunătoare ale unor personaje întunecat-romantice. Unul dintre textele târzii din ciclul Blake et Mortimer, Les Sarcophages du 6e continent am adăuga aici titlul desenat ca omagiu adus geniului originar al lui Jacobs, este remarcabil prin capacitatea de a recupera această voință prometeică de răzbunare ce dă științei poziția sa specială în ficțiune. În fantoma Împăratului Asoka, fanatismul îndreptat împotriva Occidentului își află una dintre
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
în timp și unde cerebrale ce înrobesc intelectul uman, saga imaginată de Edgar P. Jacobs comunică cu întreaga serie de reflecție și de vise, serie ce urcă până la literatura de mistere și de anticipație a secolului XIX. În filigranul benzii desenate poate fi citit un vast repertoriu de semne culturale : atracția vechilor culturi și dilemele faustice ale tehnologiei sunt doar două dintre bornele pe care le putem întrevedea în parcursul celor doi eroi. Fabulosul arheologic se află în vecinătatea miracolului ambiguu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
proza grafică îl produce în secolul XX. În ființa lui Hugo Pratt fuzionează, paradoxal, vigoarea rebelă a lui Rimbaud și înclinația către reverie și fantasme a lui Robert Louis Stevenson. Hugo Pratt poate fi privit drept scriitorul care oferă benzii desenate flexibilitatea ludică și rafinamentul intertex tual al lui Borges. Odată cu Pratt, limitele narațiunii sunt împinse până către linia în care visul se amestecă cu ordinea cotidiană, ca și cum întregul text ar fi inundat de aroma unui halucinogen încărcat de senzualitate. Și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
călătoriile, vrăjitor al imaginației, Pratt își edifică și-și cucerește, timp de decenii, un imperiu grafic, peste care domnește cu aura de demiurg a lui Prospero. Din bagheta de magician zămislește un univers ce ignoră granițele tradiționale. Romancier al benzii desenate și poet ce revi zitează lumi pierdute, Pratt este una dintre siluetele fără de care veacul al XX-lea ar fi dificil de imaginat. În cosmogonia lui Manara, Pratt-personajul apare și dispare, mereu însoțit de vălul shakespearian al iluziei. Corto Maltese
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
autorii italieni (precum Sabatini) până la romanele ieftine ale Vestului sălbatic. În același timp, Pratt este atent la dialectica identitară a unui metisaj cultural ce evocă textele unor Conrad și Stevenson. Pentru acesta din urmă, omagiul creatorului înseamnă nașterea unei benzi desenate ce adaptează The treasure island. În fine, prin ascendența sa complicată, ce îl așază în categoria excentricilor, Pratt este cel mai aproape dintre prozatorii grafici de ethosul hibridizării rasiale și intelectuale. Pratt este afin cu acel Jack London al căutării
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
margini se ivește și pluta pe care plutește ciudatul naufragiat din La ballade de la mer sallée. Odată cu acest text, datând din 1967, mitologia specială a lui Corto Maltese este pe deplin conturată, iar maturitatea capodoperei este atinsă de către Pratt. Banda desenată se emancipează de sub tutela minoratului intelectual, extinzându-și domeniile către spațiile până atunci colonizate de roman. În acest text simbolist dedicat oceanului care ascunde și dezvăluie mistere, Pratt reîntâlnește acel trunchi al tradiției livrești și vizuale pe care nu îl
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]