4,618 matches
-
subțiri. Din această cauză nu au o grosime prea mare, fiind comparabile ca dimensiuni cu o frânghie dintr-o bucată. - Dar care să fie scopul? Faptul că e din două bucăți o face mai rezistentă? întrebă Rhyme. Mai ușor de dezlegat? Mai greu de dezlegat? - Nu pot să-mi dau seama. - Devine și mai misterios, concluzionă Sachs pe un ton aproape dramatic, ton care altminteri l-ar fi scos din sărite pe Rhyme. Acum însă, era întru totul de acord. - Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nu au o grosime prea mare, fiind comparabile ca dimensiuni cu o frânghie dintr-o bucată. - Dar care să fie scopul? Faptul că e din două bucăți o face mai rezistentă? întrebă Rhyme. Mai ușor de dezlegat? Mai greu de dezlegat? - Nu pot să-mi dau seama. - Devine și mai misterios, concluzionă Sachs pe un ton aproape dramatic, ton care altminteri l-ar fi scos din sărite pe Rhyme. Acum însă, era întru totul de acord. - Da, confirmă și el, ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un geamăt și se împinse înspre ea. Fața îi era schimonosită de durere. - Ce e? întrebă Hank. - Cârcel, gâfâi el. Mă doare... O, Doamne! Cătușele! strigă el. Piciorul stâng îi era tare ca lemnul și tremura. Gardianul o întrebă: - Îl dezleg? Welles ezită. Apoi spuse: - Nu. Apoi lui Weir: Întinde-te, pe partea ta dreaptă. O să te masez. Ca alergător, știa cum trebuie să procedeze. Probabil nu mima - agonia părea veritabilă, iar piciorul era tare ca piatra. - Iisuse! țipă de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
că mai e ceva în legătură cu cazul. Rhyme aprobă cu capul. - În dimineața aceasta am făcut niște investigații, am analizat niște fapte care nu se legau între ele. - Ce fapte? îl întrebă Sachs. - Niște fapte despre care nu știam că sunt dezlegate. Fapte dezlegate necunoscute. Ea se încruntă. Producătorul părea și el tulburat. - Asistentul lui Weir, Loesser... Nu a evadat, nu? - Nu. E încă închis. Se auzi soneria. Thom dispăru și după o clipă Kara intră pe ușă în cameră. Privi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ți se dea ceva. Sosi o asistentă. — Veniți, vă duc în patul dumneavoastră. — Du-te, am șoptit, du-te. Și m-am uitat cum se îndepărta pe coridorul în penumbră, fără să-și întoarcă privirea. Acasă, fără să-mi mai dezleg șireturile, mi-am scos pantofii și i-am aruncat cât colo. Apoi m-am întins pe pat așa cum eram. M-am cufundat într-o groapă de bitum și m-am trezit dimineața confuz, obosit deja. Am intrat sub duș. Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
în timp ce stă acolo în picioare, îi spun. Îi povestesc totul cu obrajii atârnând, pentru că îmi țin capul aplecat peste cănița goală și mă joc cu lingurița. Acolo, în barul aeroportului, cu lumea care mănâncă sandvișuri trăgând cu ochii la bagaje, dezleg sacul emoțiilor, al dorințelor, ca un bătrân adolescent înecat într-o poveste de dragoste. Nu-mi pasă că Manhlio este persoana cea mai puțin potrivită, simt nevoia să spun cuiva, iar el este lângă mine cu ochii lui de porc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vorba. Nu voiam să pomenesc despre asta în fața fetelor. Vor observa bandajul, dar, odată ce el va dispărea, vor uita că a fost vreodată un număr acolo. Copiii au memoria scurtă. Și unii adulți, din fericire. — Am fost la doctor. Îmi dezlegam șireturile și îmi țineam privirea în jos în timp ce vorbeam. Asta era o afirmație, nu o invitație la discuție. —Ești bine? Vocea ei alarmată urcă o jumătate de octavă. —Sunt bine. Este o operație pe care mi-am dorit-o. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
singur cu David, dacă aș fi avut un comportament dubios. Nu aș fi lăsat-o, dacă aș fi crezut că o să îi fac rău. David dormea sus. Eu stăteam la masa din bucătărie cu o cafea rece, după prânz, și dezlegam cuvinte încrucișate. Oamenii cu simptome de Verfolgungsbedingt nu fac nici asta. Mă apucasem de curând, deși nu mai făcusem din anexa secretă, unde pierdeam ore întregi cu ele. Fără îndoială că vechiul meu prieten Gabor ar scoate ceva din asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
copil amărât și neiubit, rătăcind pierdut prin junglele și deșerturile Africii. Nu găsi răspunsul. Dar se Întrebă dacă și cei ce vor veni după noi, Yoezer și contemporanii săi, cei ce vor popula Ierusalimul peste o sută de ani, vor dezlega la rândul lor cuvinte Încrucișate? Vor suferi și ei umilința iubirilor neîmpărtășite? Se vor Încheia greșit la cămăși? Vor fi condamnați la Împuținarea estrogenului? Iar copiii părăsiți vor continua oare să rătăcească În jurul Ecuatorului și peste o sută de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ghidonul bicicletei. E caraghioasă în ghetele ei cu vârful lat și talpa dublă și cu pălărioara, cărămizie, de vânător. - Dacă rămâneai lângă mine, nu ai fi răcit, zise ea în graiul ei de țărancă mucalită. Încerc din nou să-mi dezleg limba. „Nu te cunosc” vreau să repet. Și sufăr când înțeleg că Matilda a venit să mă compromită față de martori, povestind fără ocol, cum am chinuit-o cu disprețul și nepăsarea mea de canalie. - Mă duc să deschid prăvălia, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
simt însă limba și renunț de bunăvoie la scandal. - Dă fuga jos la șofer și adu manivela, zice gura intendentului. Omul pleacă și noi așteptămă Zitta mă lasă singur și neputincios între ei. Ea crede, poate, că mai știu să dezleg probleme și să găsesc soluții de ultimă oră. Dar omul cu manivela mă izbește de două ori cu fierul peste genunchii țapeni. Nu simt nimic când de astă dată, împins de la tălpi, picioarele cedează îndoindu-se din încheieturi. O spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în cap un adevăr atât de trăznitor, încât am amuțit. Spune „A”, îmi porunci medicul chemat în grabă. „Aaaa...” făcui căscând gura ca o știucă trasă pe uscat, și fără să mă solicite cineva, spusei dintr-odată „abece”. Problema era dezlegată. Se vede treaba, că ochii îmi erau prea sticloși și dădeau de bănuit, căci maica mea, răcnind ca o leoaică lângă puiul nimerit în plin, mi-a descleștat fălcile cu toate cele zece degete ca să mi se uite în gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prea mare și căpățânos, din pricina căruia vita era pe ce să-și dea sufletul. „Fără să-ți dai seama, în cartea despre carne se amestecă și sufletul, ca o lighioană strecurată fără motiv și de care, totuși, nu mă pot dezlega. Zadarnice îmi sunt străduințele, de atâția ani încoace”, - recunoscu Ferdinand Sinidis, răsucindu-și o țigară. ...Ca să-mi ucid sufletul, trec călcând peste cadavre pe drumul sterp și fără orizont al oamenilor de duzină. Pornesc cu gloata spre abator, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
că se trage din profeți. E foarte probabil însă, că dacă bunica lui ar fi fost siluită, la timpul ei de vreun gardist, moșul Isidor ar fi trecut prin lume cu sângele albastru primenit, cu altoiul prins, și poate astfel dezlegat de blestemul beției. Marți, miercuri, joi și vineri, el cosea și călca șase perechi de pantaloni cu spor la lucru și cu o incomparabilă bună dispoziție. Sâmbăta nu lucra, oprit de legea lui și duminica era duminică. Luni spre ziuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
străzii și mă urmărește În mare secret pă peste tot. Știu că matale nu vă lăsați prins În plasa nici la caralii, nici la nime. Salvați-mă, don Isidro, io sunt desperat! — Eu nu-s nici vrăjitor, nici postitor, ca să dezleg ghicitori. Dar n-o să refuz să-ți Întind mâna. Desigur, cu o condiție. Promite-mi că vei ține seama de tot. Cum spuneți matale, don Isidro. — Foarte bine. Începem pe loc. Spune zodiile din almanah de la cap la coadă. — Berbecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
căci vă voi vorbi sincer ca motocicleta. Mă aflu aici la sugestia lui Gervasio Montenegro. Și vreau ca lucrul acesta să se știe. Nu cred și nu voi crede niciodată, că un pușcăriaș e persoana cea mai indicată pentru a dezlega enigme polițiste. Chestiunea În sine nu-i complexă. Locuiesc, după cum prea bine se știe, pe strada Vicente López. În odaia mea de lucru, uzina metaforelor mele, am o casă de bani; În prisma ei este (mai bine zis era) zăvorât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ocupat de asta, pentru că planul presupunea ca toată lumea să-l umilească. El Însuși s-a insultat singur: s-a pus la mintea domnului aici prezent și s-a tratat singur ca pe-un câine. În seara aia, băutura i-a dezlegat limba și-a zis că adusese revolverul ca să facă moarte de om. Un bârfitor le-a povestit proprietarilor hanului; ai vrut să-l alungi din nou, dar Limardo te-a Înfruntat și ți-a dat de Înțeles că era invulnerabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
letere mari, care ciripea: s-a Îngroșat gluma cu pornografistul. La mijloc e o escrocherie. Mi s-au topit zgaibaracele În fotol și mi s-a făcut beznă În față la vizuali. Am cetit știrica pân la sfârșit, fără să dezleg o iotă, da ce m-a durut mai tare dân toate ie tonu fără respectuozitate care să vorbea cu iel dă jupân Zalduendo. După doi ani, don Wenceslao a ieșit dă la pârnaie. Fără să-și dea talente, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu aveau să atingă naturalețea și spontaneitatea primei serii. Dar, o dată puse pe colțul mesei, aveau să devină parte a realității și să reclame un tratament analog. Ce formidabil corp la corp Între etică și estetică! Nodul gordian l-a dezlegat apariția distribuitorului de la brutărie, un tânăr demn de toată Încrederea, deși nepoliticos. Zanichelli, mitocanul În chestiune, a fost pentru mine, cum se zice În popor, un deus ex machina. Propria-i opacitate Îl făcea apt pentru țelurile mele. Cu sfioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
semplitatea aia care-i monopolu la grubări. A rugat-o să-i puie o vorbă bună la donșoara Locarno, pântr-o comisie care o să-l Întereseze. Nici nu și-a tras suflengăru. A făcut vira la nouăjde grade și s-a dezlegat la limbă cu Monsenioru De Gubernatis. Și-a dat drumu la gingii și i-a esplicat șozu, l-a trimis În vezetă la Locarno, cu aucatu lui, doctoru Kuno Fingermann, și i-a zis că, de să lăsa cu nuntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am un foc al tăcerii, La tine să țip, să mă auzi ca un FULGER DURUT. Dar las’ ca noaptea să mă alinte Pe o distanță dintre lumile albe Vei veni poate într-un târziu ca un fior să-mi dezlege Sufletul meu din sufletul viu de înalturi. Și ca o melodie să-mi depăn furtuni Înghețate în zările arse de somnuri De ce nu ești, de ce nu vrei să mă iubești în GENUNI Să fii tu PRINȚUL MEU, din MIANDRE DE
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Motto: (Francesco Orestano, filozof italian) VISUL Oricât de interesante ar fi orele de curs în care domnul sau doamna învățătoare te poartă prin locuri în care ți-ai dori să ajungi, îți dezleagă taine ce par de nepătruns pentru mintea ta de copil, pauzele ți se par clipe ce parcă vin greu iar când clopoțelul, cu sunetul lui cristalin, dă semnal, deja gândul îți zboară și nimic nu-l mai poate reține în
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
nervoasă. S-a ridicat cu greu în picioare și a privit buimac. „Ce face acolo”, s-a întrebat el. „De ce stă nemișcată și doar dă din coadă?”. I-a răspuns vocea aceea care-i mai vorbise: Vino! Ești lângă mine. Dezleagă-mă de aici! Da! Iată-mă că vin! a șoptit el, neputincios în încercarea de a striga tare. S-a deplasat cu greu. Nu putea privi în altă parte. Fixa încordat doar coada care alunga prin mișcarea ei continuă o
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
ar putea de exemplu Învăța de la noi principiul motorului de Dacie. Romanii-ar rămîne muți de Încîntare În fața unui simplu ștecăr. Nefericiții azteci ar deprinde arta de a conduce-un tab. Spaniolii ne-ar admira bauxita. Japonezii premedievali, cum se dezleagă un rebus. Romeo, cum să stai În balcon chiar atunci cînd se trage-n tine. Edison ar Învăța să vorbească la celular. Africanii n-ar Învăța nimic. În cvsidecedata Săptămîna, Oana Micu propune domnilor Paler și Ștefan Augustin Doinaș următoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
apar și MÎnă Mare și Varză. Textul ne scîrțîie infernal pe creier pînă la pagina 11, cînd, În sfîrșit, vine MA-YA-SA-NA-TA. Care moare. Din sumarul acestei reviste pentru cinefili, Mini play-boy, mai amintim „Misterul exploziei de la Tunguska” (?), care nu se dezleagă, o rubrică de curiozități pentru arierați, o alta de unde aflăm ce-și doresc femeile-n pat, „să mănînce gogoși, să bea ceai, să joace scrabble”, numai ce trebuie nu, și că Linda spune rugăciuni și ascultă păsările. Lecturăm și-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]