5,763 matches
-
le-a făcut nici un rău acestora și că nu înțelege de ce nu-l lasă în pace să compună. Succesul i-a venit prea tîrziu, datorită îndeosebi lui Wilhelm Furtwängler. Acesta considera muzica bruckneriană ca foarte potrivită cu dispozițiile sale de dirijor: o muzică a profunzimilor, a exprimării intensităților sufletești. Finalul Simfoniei a V-a e - după părerea multora - „cel mai monumental din toată muzica simfonică”. Bruckner se aseamănă - s-a spus în film - cu Beethoven, și nu numai prin faptul că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
săi privilegiați. Vrei o judecată de ansamblu? L-am considerat mereu omul unui moment. A strălucit cît a fost la Bacău, pe bolta locală. În București, e supraviețuitorul onorabil al faimei anterioare. Acolo a pierdut prim-planurile; nu mai e dirijor, ci executant. Acolo poetul n-a mai adăugat mult în substanță, ci numai în meșteșug. Incontestabil, e un rafinat și un virtuoz. Important e că rezistă și în mediul actual. S-a „aranjat”, îi activ editorial, călătorește. Cînd mă gîndesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care cei tineri de atunci subscriau la tradițiile noastre aviatice, tot ce se cheamă că are legătură cu Fălticenii. Sunt curios să știu dacă am făcut bine că l-am scos de la „naftalină”. 7 Oscar Pursch, șeful muzicii militare, compozitor, dirijor, scriitor, traducător. 8 Doina Bucur, poetă și violonistă. 514 Lăsându-vă acum să respirați după ce v-am obosit cu descifrarea unor rânduri scrise la o oră târzie și tot În mare viteză, vă rog să transmiteți D-nei Dimitriu respectuoase sărutări
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îmi pare că D-na Pursch a fost nepoata D-lui Ciurea, iar eu prietenă cu Florica. Nu mai știu nimic despre această familie - Îmi pare rău, mai cu seamă că nu știu ce am 111 Poeta și violonista Doina Pursch, fiica dirijorului și literatului Oscar Pursch. Căsătorită Ionescu. Au locuit la Început de veac În Fălticeni. 592 făcut cu un volum de poezii scrise de ea, cu dedicație mie, pe care v-aș fi trimes-o Dvs. pentru Muzeu. Probabil am Împrumutat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
I 2 (Iași, nedatată, aprox. 1986) Stimate Domnule Dimitriu, Referitor la materialele necesare publicării unui microportret 251 E vorba de un foarte bogat set de partituri (muzică ușoară) tipărite la sfârșitul veacului trecut și Începutul acestui secol, care au aparținut dirijorului și compozitorului Dimitrie Buiuc, șeful fanfarei militare a Reg. 16 Dorobanți din Fălticeni. Erau În posesia fiicei sale, prof. Alexandrina Buiuc (căsătorită Ionescu), colegă de liceu cu sculptorul Ion Irimescu. L-am invitat pe prof. George Pascu de la Conservatorul din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Anatol Vieru către Norman Manea Roosvelt Island New York, 16.11.1992 Main Street 555 - # 502 NY 10044 - New York Dragă Domnule Norman Manea, A fost o surpriză la sfârșitul concertului New American Orchestra (În jurul expoziției Magritte), atunci când l-am felicitat pe dirijorul Botstein, să aflu că sunteți prieteni. Surprizele În legătură cu Dvs. au fost multe și plăcute În ultimul an. La Chicago, În luna martie, cineva mi-a dat să citesc În New Republic eseul Dvs. „Happy Guilt”. Vara, În România, Nina Cassian
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
timp mai Îndelungat. Am plecat din București În iulie și locuiesc În prezent la Cité Internationale des Arts. Îmi face plăcere să aud de Leon Botstein, pe care l-am apreciat În concertele sale cu New American Orchestra atât ca dirijor, cât și În viziunea sa cultural-muzicală care Îi permite să conceapă programe interesante. Am Înțeles că e un om cu larg orizont; de aceea i-am și dăruit discul cu muzica mea. Mi-ar face plăcere să pot sta de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dovedi stupiditatea și reaua-credință cerea o prea mare energie a iluziilor; lehamitea și chiar autismul care mă copleșiseră păreau protectoare. Șederea la București fusese, de altfel, supraîncărcată de obligațiile pe care mi le impunea rolul de „gazdă”, ca Însoțitor al dirijorului american Leon Botstein, președintele Colegiului Bard, unde predam de aproape un deceniu. Pe Zigu l-am sunat totuși cu puțin Înainte de plecare. Nu fuseserăm prieteni, ci, mai curând, prieteni ai unor prieteni. Astfel de implicită asociere asigura simpatie și solidaritate
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și o serie de gazetari străini, toți procomuniști. Publicul format din muncitori aduși anume pentru spectacol și aleși dintre cei mai fideli de la toate marile întreprinderi din București. Erau organizați să reacționeze comandat contra inculpaților, de o serie de mici dirijori, care comandau strigarea lozincilor. Astfel la introducerea acuzațiilor lozinca cea mai dură a fost: Moarte! Moarte lor! Moarte trădătorilor! într-o notă informativă, din 30 octombrie 1948 semnată Bucur 4, se dau ecouri din redacțiile ziarelor, precum și păreri ale diferitelor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din oțel inoxidabil, asemenea celui cu care lovise bătrânul craniile de pe rafturile din laboratorul lui. L-am cântărit în mâini și l-am privit cu mare atenție. Era mai greu decât craniul. Îmi amintea de bagheta de fildeș a unui dirijor al Orchestrei Filarmonice din Berlin. M-au trecut fiori. M-am postat în fața televizorului și am lovit fruntea craniului cu cleștele. A scos un sunet ce semăna cu scâncetul unui câine mare. Mă așteptasem la un sunet mult mai dur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aibă o mare putere de impunere, ceea ce ar crea un precedent pentru reglementări foarte detaliate, pe care grupurile industriale nu le doresc. După cum am arătat În paragraful anterior, reglementările necesare formării pieței interne au dus la construirea unei imagini de „dirijor” a Comunității (În special a Comisiei) și a unei imagini de „victimă” a statelor membre. Istoria formării pieței interne, așa cum relatează Streeck și Schmitter, ne dă Însă o altă imagine asupra acestui proiect. În prima jumătate a anilor ’80, guvernele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Încălzească numai mințile: muzica, pictura și arhitectura fac același lucru: alături de romane impersonale, de teorii de ansamblu, cresc În jurul orașelor „marile ansamble” de blocuri, care dau depresii specifice, mobilierul e cubist, simplu, minimalist. Muzica devine tehnicistă, muzicienii teoretizează - vezi cazul dirijorului și compozitorului Pierre Boulez. Există, la sfîrșitul anilor 1970 - dincolo de mari scriitori neînregimentați ca Marguerite Yourcenar, Michel Tournier, Julien Gracq sau Romain Gary, apoi Patrick Modiano și Jean-Marie Gustave Le Clézio - semne că tranziția palinodică și ablutivă a literaturii franceze
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
codat stimulii modelatori în termeni verbali concreți prin descrierea elementelor de răspuns specifice și a mișcărilor lor; al treilea grup a generat etichete concise ce au încorporat „ingredientele” esențiale ale răspunsurilor. De exemplu, un răspuns poate fi etichetat ca un dirijor care își mișcă bagheta în finalul unui concert. Subiecții desemnați grupului de control au făcut calcule mentale ca să împiedice codarea simbolică a stimulilor modelatori. Subiecții au reprodus răspunsurile modelate imediat după sesiunea de codare și, în următoarele 15 minute, aceștia
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să se mențină la putere. Bănuiesc că modelul lui a fost glasnosti și perestroica, pentru asta cred că se pregătise, nu pentru democrație pluralistă și stat de drept. S. Ț.: Păi, cât a fost prim secretar Iași, Ion Iliescu era dirijorul corului morții, cel care dirija trimiterea sau netrimiterea la moarte. De ce? Pentru că cei mai mulți nu știu că Securitatea nu ridica un deget fără știrea și acceptul primului secretar de partid din județ. Atunci mă întreb din nou despre miopia poporului român
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Radu Gabrea, pe artiștii plastici Dragoș Pătrașcu și Liviu Suhar, pe scriitorii Emil Brumaru, Mariana Codruț și Norman Manea; acestora li se alătură alți câțiva muzicieni recunoscuți și prețuiți în țară și în lume: soprana de coloratură dramatică Nelly Miricioiu, dirijorul și managerul Ovidiu Bălan, celebrul manager de operă Ioan Hollender, pianiștii Adriana Bera și Vlad Iftinca, solistele Ruxandra Donose, Leontina Văduva și Teodora Gheorghiu, precum și actorul de teatru și film Dorel Vișan. Volumul acesta e alcătuit de autorul său ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o carieră. Dar pasiunea, cultura și pregătirea pe care am avut-o din Iași, de care am fost totdeauna foarte, foarte mândră... Trebuie să vă spun o poveste drăguță, fac o paranteză. Eu cam aveam probleme cu orchestrele și cu dirijorii. Și nu înțelegeam, era din cauza temperamentului, din cauză că aveam anumite angoase din copilărie... A.V. Paranteză: ce zodie sunteți? N.M. Paranteză berbec. (Râde) A.V. O, se explică... N.M. Și credeam că numai din cauza asta am probleme cu orchestrele. Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
repetiție cu orchestra. Atunci se ajungea la o îmbinare de muzică nemaipomenită. De aceea, în ultima vreme, cânt mai mult în concerte, nu în spectacole. Pentru că legătura directă pe care pot să o am cu oamenii din orchestră și cu dirijorul, pentru mine este unică. A.V. În concertele în aer liber organizate la Arenele din Verona, spre exemplu, probabil că orchestrele își mai reduc din acest handicap. N.M. Aer liber... Îmi amintesc, Mirella Fregni 2 a spus că nu va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Delavrancea (Interviu difuzat în anul 2005) David Ohanesian Nicolae Herlea Ocazia unui colocviu cu interpreții de operă David Ohanesian și Nicolae Herlea a fost unică. Am mai avut privilegiul unor convorbiri cu David Ohanesian în timpul realizării primului documentar tv despre dirijorul Ion Baciu (1996) și pe parcursul înregistrării serialului "Opera din Iași la aniversare" (1996 1997). În casa domniei sale din București, subiectele de discuție legate de lumea teatrului liric, în general de muzică, se înlănțuiau fără oprire. David Ohanesian era genul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
multe. Informație inhibantă, bineînțeles. Dar atmosfera destinsă, ajutorul discret al maestrului Ohanesian, care și-a îndemnat de câteva ori prietenul la vorbă, au avut efectul așteptat. Toți admiratorii lui Nicolae Herlea au ascultat o mărturisire despre anii de studiu, despre dirijori și parteneri de scenă care i-au marcat evoluția, despre legile și exigențele profesiei de cântăreț și actor de teatru liric. Cunoscând relația de prietenie autentică dintre David Ohasesian și Nicolae Herlea, am difuzat în acea emisiune Prologul din opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dintre fondatorii Operei Române din București. Ni s-a spus, când eram tineri, că era cel mai bun interpret al personajului Scarpia din opera "Tosca". D.O. Clujul avea un teatru de operă extraordinar de bine pus la punct, cu dirijori foarte buni. Trebuie să-l numesc pe maestrul Anatol Chisadji, pe care îl salut dacă ne vede acum! Îi mai amintesc pe Eugen Lazăr, pe Anton Ronai, acolo a fost o pleiadă de mari artiști. A.V. În tinerețe erați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Depinde, vine concepția, vin toate lucrurile împreună, și după aceea vine totalul. A.V. Sunteți un om maleabil în mâna regizorului? N.H. Sunt cazuri în care trebuie să fim maleabili, chiar dacă nu vrem. Pentru că într-un anumit moment, regizorul și dirijorul sunt cei care te admit sau nu te admit. Sigur, dacă ai și darul de la Dumnezeu, atunci creezi rolul din punct de vedere artistic. A.V. Dumneavoastră, maestre Ohanesian, cu ce ochi priviți regizorul? D.O. Eu mulțumesc lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ai cum. Trebuie să ai această măiestrie ca să înlocuiești partea mare, zbuciumul. A.V. Apropo de felul în care interpretezi un rol în fiecare seară: ce importanță are partenerul în timpul spectacolului? N.H. Mulți factori contribuie la reușita unui spectacol. De la dirijor, regizor, și partener. Este extraordinar să cânți lângă un tenor ca Mario del Monaco, în "Othelo". Este extraordinar! Pentru că în momentul acela se produce fuziunea, atunci se crează momentul de trăire artistică. Iar del Monaco avea un temperament extraordinar.12
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cu el la Metropolitan în "Don Carlos", spectacol transmis și la radio. Emoțiile se creează între parteneri. Emoțiile! Raina Kabaivanska în "Tosca". Superbă. Sublimă! N.H. Sigur, partenerul este foarte important, așa cum a spus maestrul Herlea. Nu vă mai vorbesc de dirijor. Dirijorul te poate distruge total! De două ori, am refuzat să cânt cu dirijorii. Am spus "cu dumneavoastră nu mai cânt în viața mea!". Și am comunicat directorilor din acele teatre, "dacă vreți să dirijeze el, puneți pe altul în locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
el la Metropolitan în "Don Carlos", spectacol transmis și la radio. Emoțiile se creează între parteneri. Emoțiile! Raina Kabaivanska în "Tosca". Superbă. Sublimă! N.H. Sigur, partenerul este foarte important, așa cum a spus maestrul Herlea. Nu vă mai vorbesc de dirijor. Dirijorul te poate distruge total! De două ori, am refuzat să cânt cu dirijorii. Am spus "cu dumneavoastră nu mai cânt în viața mea!". Și am comunicat directorilor din acele teatre, "dacă vreți să dirijeze el, puneți pe altul în locul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
creează între parteneri. Emoțiile! Raina Kabaivanska în "Tosca". Superbă. Sublimă! N.H. Sigur, partenerul este foarte important, așa cum a spus maestrul Herlea. Nu vă mai vorbesc de dirijor. Dirijorul te poate distruge total! De două ori, am refuzat să cânt cu dirijorii. Am spus "cu dumneavoastră nu mai cânt în viața mea!". Și am comunicat directorilor din acele teatre, "dacă vreți să dirijeze el, puneți pe altul în locul meu, și dacă vreți să cânt eu, să fie alt dirijor". Până acolo am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]