KorAP: Find »[drukola/base=dominație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...139 140 141 ...262 >

6,536 matches

Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468

pe listele de deportare; existau și voluntari. Ducînd o mare lipsă de forță umană pentru apărarea frontierelor mult mai întinse, autoritățile Axei căutau să obțină sprijinul elementelor locale de nădejde pentru menținerea ordinii în țară și anihilarea oricărei rezistențe față de dominația lor. Am menționat deja că îndatoririle de garnizoană erau îndeplinite de armata bulgară în Macedonia, Tracia și în cele din urmă și într-o parte a Serbiei. Comandamentul german era deci interesat în întărirea brațului înarmat al statului croat, Garda

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
instalat în același timp regimuri servile atît la București cît și la Sofia. Aranjamentul de 50-50 % în legătură cu Iugoslavia nu a fost niciodată transpus în viață, în primul rînd din cauză că Tito și-a exprimat curînd hotărîrea fermă de a nu accepta dominația nici unei puteri străine. În februarie 1945 a avut loc întîlnirea de la Yalta dintre Roosevelt, Churchill și Stalin. Principalele subiecte de discuție au fost viitorul Germaniei, războiul împotriva Japoniei, organizarea Națiunilor Unite și componența guvernului polonez, chestiunea aceasta provocînd multe fricțiuni

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
INSTALAREA REGIMURILOR COMUNISTE Pe măsură ce războiul se apropia de sfîrșit, guvernele gen front popular în cadrul cărora comuniștii dețineau pozițiile-cheie ajunseseră la putere în toate capitalele balcanice, cu excepția Atenei. Comuniștii au triumfat însă deplin pe tot cuprinsul acestor țări abia în 1948. Dominația lor totală a fost stabilită mai întîi în Iugoslavia și Albania, asupra cărora forțele partizanilor dobîndiseră controlul militar în timpul războiului. În România și Bulgaria, partidele respective s-au concentrat la început asupra preluării ministerelor vitale de Interne și Justiție, după

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
elaborată în momentul acesta semăna foarte mult cu cele ale Iugoslaviei și Uniunii Sovietice. Chiar dacă obținuse victoria, guvernul era într-o poziție dificilă, mai ales în privința relațiilor lui cu lumea din afară. Regimul nu era recunoscut de marile puteri, iar dominația iugoslavă constituia încă o realitate a vieții politice a țării. La fel de periculoase erau și amenințările la adresa teritoriilor naționale. Exista o mare îngrijorare asupra faptului că britanicii, care controlau guvernul de la Atena, vor sprijini revendicările grecilor privind sudul Albaniei; în iulie

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
a fost reocupată. Au fost luate măsuri de represiune împotriva populației albaneze și au izbucnit lupte crîncene. Zona a fost ulterior anexată la Serbia ca regiune autonomă, iar albaneza a fost recunoscută ca limbă oficială. Practic însă, a fost restabilită dominația sîrbilor. În Albania propriu-zisă, reprezentanții iugoslavi au preluat pur și simplu vechiul rol al italienilor. Era exercitată o puternică influență politică; au fost trimiși în țară experți și consilieri și au fost elaborate planuri de exploatare a resurselor economice locale

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
acestora și nu instalaseră un adevărat guvern de tip front popular după război, ceea ce contravenea dorinței guvernelor sovietic, britanic și american. Amestecul în războiul civil din Grecia și negocierile dintre Iugoslavia și Bulgaria în privința federației constituiseră o inițiativă pur iugoslavă. Dominația Iugoslaviei în Albania, ceea ce Stalin numea "înghițirea" acestei țări, era rezultatul unilateral al deciziei Belgradului, chiar dacă dictatorul sovietic nu o dezaprobase. În ciuda semnelor de fricțiune manifestate frecvent după încheierea războiului, o criză a relațiilor sovieto-iugoslave s-a declanșat abia în

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
sovieticilor efectul poziției lui Tito asupra întregului bloc comunist. Conceptul comunismului național și al căilor diferite de atingere a țelurilor socialiste avea să prezinte o atracție enormă pentru liderii altor state est-europene, iar succesul iugoslavilor în rezistența opusă de ei dominației sovietice avea să încurajeze alte guverne să încerce să inițieze acțiuni similare. Asemenea politici urmau însă să fie adoptate abia peste cîțiva ani. Cît timp a trăit Stalin, celelalte regimuri comuniste au rămas sub controlul ferm al sovieticilor. REPERCUSIUNILE ÎNFIINȚĂRII

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
și mai mult atunci cînd Marea Britanie și Statele Unite s-au opus admiterii Albaniei în Organizația Națiunilor Unite, iar Senatul american a sprijinit revendicările grecilor asupra teritoriului din sudul acesteia. Date fiind relațiile proaste cu statele occidentale și consimțămîntul sovieticilor în privința dominației iugoslave, conducerea albaneză nu avea altă soluție decît cooperarea cu Belgradul. Țară extrem de săracă, Albania avea nevoie disperată de ajutor extern. Cele 26 de milioane de dolari primite de la UNRRA (Administrația de Ajutorare și Reabilitare a Națiunilor Unite) fuseseră de

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
anexare ale acesteia și o reînviere a vechilor planuri imperialiste. Stalin a devenit eroul Albaniei, iar Hodja s-a înveșmîntat în mantia liderului național care își apără națiunea împotriva agresiunii străine. Astfel, în timp ce Tito învinuia Uniunea Sovietică de amestec și dominație, premierul albanez profera aceleași acuzații la adresa Iugoslaviei. Modificarea politicii externe a dus bineînțeles la schimbări în conducerea albaneză. Xoxe și-a pierdut în octombrie postul de ministru de interne, iar Shehu a fost reabilitat, reluîndu-și locul în ierarhia partidului și

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
În anii '60 s-a produs o schimbare în România, manifestîndu-se unele tentative de afirmare a independenței față de orientarea sovietică. Ca și în trecut, cele cinci state din Balcani aveau să se dovedească incapabile să se unească pentru a rezista dominației marilor puteri. Fiecare din ele își urma propria cale și căuta mijloace de adaptare la o situație internațională dominată de cele două mari puteri militare, Uniunea Sovietică și Statele Unite. 9 Guvernele comuniste, 1950-1980 Deși blocul statelor comuniste a început să

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
comitet. Dat fiind că toți cei care candidează pentru un loc în adunări și delegații la congresele partidului sunt numiți de conducerea partidului, este limpede că statele se află în mîinile unor oligarhii restrînse. Autoritatea funcționează de sus în jos. Dominația aceasta este și mai eficientă prin faptul că figurile majore din rîndul comuniștilor dețin de obicei cele mai înalte poziții atît în stat, cît și în ierarhia partidului. Aceste "directorate cuplate" întăresc poziția partidului și asigură faptul ca exercitarea controlului

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
care poate fi comparat favorabil cu domnia monarhilor ereditari; atît Tito cît și Hodja dețin fără întrerupere puterea din 1944, din primele zile ale instalării regimurilor comuniste în țările lor. În 1980, moartea lui Tito a pus capăt îndelungatei lui dominații; în acel an, Hodja se bucura încă de ea. Odată cu concentrarea puterii în mîinile cîtorva oameni, a căror activitate nu era controlată nici prin alegerile electorale, nici de alte instituții ale statului, se pune firesc problema rolului individului în viața

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
din cadrul blocului Deși marxism-leninismul oferea anumite teorii relativ la conflictele dintre sistemul comunist și cel capitalist, el nu constituia un ghid clar asupra relațiilor dintre statele socialiste. Guvernul sovietic prefera firește principiul "internaționalismului proletar" adică acceptarea de către toate statele socialiste a dominației sovietice. Acest aspect a fost criticat nu numai de Iugoslavia, ci și de alte regimuri comuniste. După cum am văzut, în cele trei decenii de după sfîrșitul celui de-al doilea război mondial, China, Cuba, Coreea de nord și Vietnamul (plus Mongolia

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
cele două state, ale căror detalii au fost discutate în cadrul diferitelor conferințe de partid. A devenit treptat evident că Uniunea Sovietică avea o rivală la conducerea lumii socialiste. Ca și Tito mai înainte, liderii chinezi nu se limitau la contestarea dominației sovietice în lagărul comunist, ci ofereau totodată doctrine pe care le considerau superioare oricăreia dintre cele echivalente ale sovieticilor. În 1958 a fost inaugurat Marele Salt Înainte, obiectiv care urma să ducă China direct în comunism, fără a mai trece

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
atitudinii față de statele occidentale, în special față de Statele Unite. În 1972, președintele Nixon a făcut o vizită în China, care a marcat un punct culminant al încercării chinezilor de a fi mai flexibili în politica lor externă. Spre sfîrșitul anilor '60, dominația sovietică în rîndul statelor socialiste fusese pusă la îndoială de China, de Iugoslavia și într-o manieră mai puțin periculoasă de Albania și de România. Cu toate acestea, în ciuda criticării politicii sovietice, ideologic, toate statele acestea aveau convingeri comuniste ferme

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Comecon (CAER). Toate statele semnatare doreau să participe la planurile militare comune, dar erau în același timp deosebit de preocupate de apărarea suveranității lor. Conducătorii acestora erau deci îngrijorați de existența autorităților supranaționale și de prezența trupelor străine pe pămîntul lor. Dominația sovietică a fost evidentă încă de la început. Comandantul șef al forțelor comune și șeful Statului Major General erau întotdeauna ruși; erau atașați ofițeri de legătură sovietici pe lîngă armatele blocului și ministerele lor de apărare, dar nu și reprezentanți similari

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
organizării alianței. Rezistența cea mai îndîrjită față de o mai strînsă cooperare militară, ca și împotriva integrării economice, era opusă de România, a cărei atitudine a devenit și mai fermă după invazia din Cehoslovacia. Celelalte state din tratat criticau și ele dominația sovietică și povara cheltuielilor pentru apărare suportate de economiile lor. Ele nu aveau însă altă alternativă decît să rămînă în cadrul lui. Unul dintre cele mai importante motive ale intervenției sovietice în Cehoslovacia fusese teama că aceasta ar fi putut dezerta

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
a României era strîns legată de aceea a Moscovei, ea sprijinind intervenția din Ungaria. În ciuda lipsei de simpatie față de măsurile de destalinizare, conducătorii români și-au dat seama de avantajele noii politici sovietice. Mai puțin interesat de afirmarea deplinei sale dominații, guvernul sovietic a vîndut României prin 1954 majoritatea companiilor mixte, cu excepția celor care aveau drept obiect de activitate petrolul și uraniul. Deși presiunea economică a scăzut, trupele sovietice au fost retrase total din țară abia în 1958. Pe tot parcursul

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
în fața presiunii sovietice să fie mult mai populară în România decît, de pildă, în Bulgaria. România nu avea nici o tradiție în privința atitudinii filoruse sau pro-slave. De fapt, după cum menționam mai sus, mișcarea națională românească fusese îndreptată în egală măsură împotriva dominației rusești și a suveranității otomane. Evenimentele din ultimele două decenii nu duseseră în nici un caz la îmbunătățirea relațiilor. Anexarea în 1940 a Basarabiei și a nordului Bucovinei de către sovietici era încă profund resimțită. Comportamentul armatelor sovietice de ocupație și exploatarea

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
În ianuarie 1967 au fost stabilite relații diplomatice oficiale cu Republica Federală a Germaniei, acțiune importantă pentru comerțul exterior român. Chiar dacă România se opunea unora dintre politicile acesteia, trebuia să se procedeze cu mare atenție în tratamentul aplicat Uniunii Sovietice. Dominația militară sovietică era copleșitoare. Cu toate disputele privind Comecon-ul (CAER), cel mai mare procentaj al comerțului românilor era alcătuit de relațiile cu blocul socialist. Uniunea Sovietică era încă unicul partener comercial major și sursa unor materii prime esențiale, în special

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
milioane de locuitori ai Iugoslaviei și, ca și în trecut, ei stîrneau și acum gelozia celorlalte naționalități. Din cauza faptului că Belgradul era atît capitala Serbiei cît și a națiunii, se manifesta o tendință puternică de identificare a centralizării guvernului cu dominația sîrbească. Nu numai croații, ci și albanezii, musulmanii bosniaci, macedonenii și slovenii priveau cu suspiciune acțiunile sîrbilor. Exista o oarecare justificare a atitudinii lor: armata, poliția și forțele de securitate erau într-adevăr formate în cea mai mare parte din

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
fabricilor politice și și-au exprimat temerile relativ la numărul mare de emigranți care plecau să lucreze în străinătate. La celălalt capăt al scării economice, locuitorii Muntenegrului erau relativ mulțumiți. Considerîndu-se în general ca fiind sîrbi, ei nu se temeau de dominația sîrbă. În plus, dat fiind că regiunea fusese în timpul războiului un centru al activității partizanilor, muntenegrenii au primit ulterior un număr disproporționat de mare de posturi în stat. Zona s-a bucurat de asemenea de o atenție destul de mare în cadrul

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Akritas, a devenit figura de frunte. Detașamentele lui inițiau acțiuni violente nu numai împotriva ocupanților englezi, ci și a populației turcești. Așa cum era de așteptat, evenimentele acestea au provocat o reacție violentă din partea Turciei, care era dispusă să accepte continuarea dominației britanice, dar nu și trecerea insulei sub controlul Greciei. Disputa care s-a iscat în legătură cu Ciprul a produs o animozitate foarte mare între aceste două partenere ale NATO, complicînd astfel politica Statelor Unite în estul Mediteranei. Ulterior, în mare parte datorită

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
descendența lui din familia Papandreou ca să facă din el un lider firesc al tinerilor, al celor extrem de dezorientați din clasa managerială și profesională crescută după război cu banii și posibilitățile oferite de americani și care ajunseseră să fie nemulțumiți de dominația americană. Pentru toți aceștia, el era mai mult decît pur și simplu unul de-al lor ci un om "nou" care poseda atît capacitatea intelectuală, cît și legăturile politice ca să modeleze "noua" Grecie; și căutau să pună mîna prin el

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
mai este nevoie să spunem că procentajul acesta a fost realizat prin metodele tradiționale folosite de orice guvern dictatorial. Deși Constituția a intrat în vigoare în noiembrie 1968, șapte din prevederile ei au fost suspendate, iar țara a rămas sub dominația legii marțiale. În 1969, cînd Papadopoulos a decis că monarhia trebuia abolită, a fost organizat un al doilea plebiscit, cu rezultate previzibile. Grecia a devenit astfel republică; Papadopoulos a fost ales președinte pe o perioadă de opt ani. Programul dictaturii

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]