8,806 matches
-
social (the welfare state), intervenția statului în economie la nivel macroeconomic (idei Keynesiene ce au caracterizat așa-zisa perioadă postbelică numită the golden age of controlled capitalism, ce a durat până la începutul anilor șaptezeci) și o economie mixtă. Unul dintre economiștii de marcă ai aceste epoci de aur a fost Kenneth Galbraith, intelectual de orientare liberală, un continuator al viziunii lui Keynes. Implicat și în politică în mod direct, a colaborat cu patru administrații democrate (F.D. Roosevelt, Harry Truman, J.F. Kennedy
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de catifea de pe pumnul de fier, vezi cartea cu același nume (Velvet on Iron: The Diplomacy of Theodore Roosevelt) a lui Frederick W. Marks, III (bibliografie). ROSTOW, WALT WHITMAN (1916 2003) Unul dintre cei mai fervenți apărători ai valorilor americane, economist și specialist în probleme de securitate națională, susținător al intervenției militare în Vietnam, s-a născut în familia unor imigranți ruși, militanți socialiști (unul din frații săi a primit la naștere numele de Eugene V. Debs, după candidatul Partidului Socialist
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și implicit a opțiunilor individuale. În esență aglomerările urbane sunt motorul dezvoltării socioeconomice a unei țări. Dezvoltarea așezărilor umane se află În legătură directă cu inițierea și extinderea activităților comerciale. Din cele mai vechi timpuri, specialiști diverși, precum istorici, juriști, economiști etc., au analizat evoluția societății, Încercând să descifreze din perspective diferite, specifice domeniului lor de interes, cauzele și efectele structurării raportului dintre oraș și comerț. În mod similar, urbaniștii au conturat și analizat regulile localizărilor comerciale și consecințele amplasării lor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
urbanism comercial. Acesta reprezintă un aspect particular care se preocupă În esență să răspundă nevoilor comerciale ale populației, prin localizarea și crearea rețelei de magazine. Prin urbanism comercial se Înțelege ansamblul eforturilor și mijloacelor puse În lucru de arhitecți, urbaniști, economiști pentru a adapta comerțul noilor condiții de locuit, noilor concentrări de populație. Urbanismul comercial s-a născut În principal din două fenomene cu multiple implicații: ▪ unul de ordin social-economic, care constă În urbanizarea continuă și crescândă a societății, concomitentă cu
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de cele mai multe ori rezultă o evoluție nefavorabilă În extrasezon a raportului dintre veniturile obținute din Închiriere și suma cheltuielilor totale. Invers, În sezon dinamica veniturilor (cifrei de afaceri) este superioară dinamicii cheltuielilor, ceea ce conduce la o rentabilitate sporită. Fluctuațiile ciclice. Economiștii sunt În general concentrați asupra fluctuațiilor ciclice ale economiei generale. Ciclul afacerilor este definit ca o succesiune de momente de creștere sau descreștere a prosperității economice: Faza de expansiune este caracterizată prin: creșterea producției, venitului național, gradului de ocupare a
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
Român de Conjunctură, înființat în anul 1932 și transformat în anul 1936 în Asociația românească pentru studiul conjuncturii economice, s-a ocupat de unele probleme privind nivelul de trai. Cu toate că preocupări în domeniul cercetării nivelului de trai au avut numeroși economiști și sociologi (D. Gusti, N. Cornățeanu, Gh. Ciulei, H. Lupan, D. Titulescu, M. Banu, I.C. Vasiliu și alții), totuși, putem vorbi de o cercetare sistematică a bugetelor de familie în țara noastră, începând cu anul 1948, când au fost cuprinse
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
cu modelul de la Uppsala, este un suedez care arată mai degrabă a muschetar la vârsta a doua; Narula este indian la origine, cu un cap mai scund decât mine (și asta nu e ușor). Cu toții sunt însă mari profesori, mari economiști, personalități care te pot inspira. Când vorbește Dunning la o conferință, cei din sală se fac și mai mici decât sunt; puterea lui de sinteză și de conceptualizare este absolut remarcabilă. Din 2003 încoace, particip în fiecare an la conferința
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporație transnațională să mai poată fi întrevăzute în prezent și alte diferențe decât cele de ordin lingvistic 6. Despre „corporația transnațională” scriu rapoartele Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on Trade and Development - UNCTAD), precum și toți economiștii agreați de această organizație. Viziunea UNCTAD asupra corporației transnaționale este una foarte largă, ea definindu-se ca o entitate economică formată dintr-o companie-mamă și filialele ei în străinătate. Firește, sintagma „corporație transnațională” are o anumită savoare și o putere
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
foarte largă, ea definindu-se ca o entitate economică formată dintr-o companie-mamă și filialele ei în străinătate. Firește, sintagma „corporație transnațională” are o anumită savoare și o putere de sugestie mult mai mare decât banala „întreprindere multinațională”. De aceea, economiștii radicali vor folosi cu precădere corporația transnațională ca țintă a discursurilor lor antiglobaliste, ba chiar o vor înlocui cu noțiunea de concern transnațional (Martin, Schumann, 1999) dacă li se va părea că puterea reprezintă o definiție prin ea însăși. Mult
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
strategice (vezi capitolul 4), implică un risc mai mic decât investiția directă (Root, 1994). 2.2. Modelul de la Uppsalatc "2.2. Modelul de la Uppsala" Modelul de la Uppsala, apărut la mijlocul deceniului 8 al secolului XX ca urmare a contribuției mai multor economiști suedezi (Carlson, Forsgren, Johanson, Vahlne), a susținut două teze fundamentale, și anume: - internaționalizarea firmelor trebuie înțeleasă ca proces; - acest proces va crește în intensitate pe măsura creșterii gradului de implicare a firmelor pe piețele externe, ca urmare a acumulării de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sensul restrâns de schimbare a locației unui proces manufacturier la sensul lărgit al investițiilor în căutare de eficiență care se deplasează către țări cu salarii mai mici și cu o legislație a muncii mai permisivă (Van der Berghe, 2001). Unii economiști (Pennings, Sleuwaegen, 2000) consideră că determinanții relocării sunt mai restrânși decât cei ai expansiunii (transnaționalizării); alții (Cordella, Grilo, 2001) chiar percep relocarea ca pe un act de dumping social, din moment ce ea este atractivă atunci când diferența dintre salariul din țara de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
neoclasică" Teoria neoclasică salută declinul puterii statelor-națiune, prin contrast cu raționalitatea globală a corporațiilor transnaționale. Creșterea CTN-urilor este percepută ca o contribuție la o alocare globală mai rațională a resurselor, împotriva căreia statele-națiune tind să ridice obstacole (Jenkins, 1987). Economiștii neoclasici pleacă de la premisa că guvernele statelor-gazdă încearcă să maximizeze venitul național, în detrimentul bunăstării globale (Caves, 1982). De cealaltă parte, corporațiile transnaționale urmăresc maximizarea profitului global și este firesc să reacționeze în consecință atunci când statele-gazdă iau măsuri de natură să
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fi condusă cu mitraliera. Cu siguranță însă că piața mondială poate fi influențată de conflicte armate - vezi efectul războaielor recente din Golf asupra prețului țițeiului. Pe lângă consensul privitor la slăbirea funcțiilor statului (opinie parțial discutabilă, după cum am văzut anterior), între economiștii neoclasici am sesizat un dezacord subtil referitor la natura specifică a relațiilor dintre CTN și statul-gazdă. Vernon (1971) susține că raportul dintre filiala unei CTN și statul-gazdă în care activează nu este un joc cu sumă zero: câștigul unei părți
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
este modalitatea optimă de a profita de imperfecțiunile diferitelor piețe naționale și de diferențele dintre ele). Făcând presupunerea crucială conform căreia imperfecțiunile pieței sunt exogene corporațiilor transnaționale (prin urmare, ele sunt provocate fie de cauze naturale, fie de acțiunile guvernelor), economiștii neoclasici conferă implicit statelor-gazdă puterea de a influența piața. Rezultatele acestei influențe sunt considerate în general negative, cu excepția unor situații speciale. Deși CTN-urile s-ar putea simți în largul lor într-un mediu mai degrabă neprotecționist decât protecționist (date
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
general însă, înțelegerile politice, grupurile de presiune și mediul de afaceri determină o lipsă a politicilor efective la care pot apela statele-gazdă. O trăsătură interesantă a abordării neoclasice este caracterul ei oportunist. Pe măsură ce crește puterea corporațiilor, se radicalizează și vocile economiștilor neoclasici care neagă abilitatea statelor-națiune de a reglementa activitatea piețelor. Situația nu este deloc surprinzătoare, din moment ce teoria neoclasică este, în definitiv, una pro-corporatistă, iar Caves (1982) admite faptul că însăși corporația profită de propriul caracter oportunist. 5.4. Teoria instituționalistă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
intervenții pentru protejarea interesului național. În afară de politicile adoptate de țările industrializate, țările mai puțin dezvoltate pot fi tentate să adopte reglementări mai dure. Forma extremă pe care asemenea reglementări o pot lua constă din naționalizarea filialelor corporațiilor transnaționale (Kobrin, 1980). Economiștii instituționaliști au tendința de a evidenția avantajele naționalizării, cum ar fi: atragerea către stat a profiturilor care altfel ar fi fost obținute de investitorii străini, evitarea scoaterii din țară a acestor profituri, dezvoltarea coerentă și integrată a industriei naționale, creșterea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
avantajele sale de locație sunt cel puțin la fel de atractive ca avantajele altor state. Ajunși în acest punct al discuției, este util să ne reamintim că, după cum susțin neoinstituționaliștii, corporațiile transnaționale nu pot vota la alegerile naționale, dar că, după cum avertizează economiștii neoclasici, pot vota pe piețele internaționale, alegând unele state în detrimentul altora 16; • cu cât sunt mai atractive resursele sau piețele de desfacere ale unui stat-gazdă și cu cât este mai mare competiția între CTN-uri pentru acele resurse sau piețe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
realitatea crizei asiatice, prima criză financiară majoră de după criza mexicană și de același tip cu aceea, determinată deci de un deficit prea mare al contului curent. În China, efectul asupra balanței de plăți a fost pozitiv (conform unui studiu al Economist Intelligence Unit din 1996), lucru datorat volumului masiv de investiții străine. Efectul comercial net al corporațiilor transnaționale a fost substanțial negativ, dar se înregistrează o tendință de creștere a aportului furnizorilor locali. Se așteaptă o creștere a deficitului balanței de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
activității, preferându-se subcontractarea, fie prin divizarea structurilor anterioare, fie prin facilitarea apariției de noi operatori; • recapitalizarea pentru a finanța investițiile necesare modernizării și extinderii. Impactul corporațiilor transnaționale asupra mediului competițional al statului-gazdă nu este neapărat nociv, după cum susțin mulți economiști radicali. Pătrunderea unei CTN pe o piață națională cu un număr limitat de concurenți raportat la capacitatea pieței poate mări gradul de competiție pe piața respectivă. Aportul corporației la procesul competițional include reducerea prețurilor (în cazul în care corporația este
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Chișinău-București, 2004, cu o postfață de Mihai Cimpoi; *Mitul Eminescu, Editura Junimea, Iași, 2004, col. "Eminesciana"; *Eminescu martor al adevărului, Editura Scara, București, 2004 ; *60 de oglinzi, Editura Sfera, Bârlad, 2005; *Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești, Editura AGER Economistul, București, 2005. Redactor: Cezar Ivănescu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Daniel Corbu, Postmodernismul pe înțelesul tuturor, Princeps Edit, Iași, 2004
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ocupa și de împerecherea responsabilă. Împerecherea este sărbătoarea vieții. În anul 2012, există analfabeți. S-ar putea organiza cursuri de alfabetizare. Predarea lecțiilor la clasele de alfabetizare, ar putea fi efectuate de către pensionari voluntari, foști profesori, sau alți intelectuali (ingineri, economiști, etc.). Am constatat un fapt foarte grav: unii absolvenți de facultate nu știu să se exprime în limba română, nu știu să formuleze propoziții sau fraze. Nu gândesc, nu știu ce vor să spună și cum să spună. Aceștia au trecut prin
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
merge în acel loc nu ajut] cu nimic; cum putem decide ce trebuie f]cut? Multe chestiuni, incluzând conservarea resurselor și a mediului, controlul demografic și prevenirea r]zboiului nuclear par a avea o structur] similar]. Filosofii morali împreun] cu economiști, matematicieni și alți specialiști sunt din ce in ce mai preocupați de ele. Astfel de probleme care afecteaz] grupuri sau comunit]ți de indivizi autonome se pot dovedi a avea mai mult] important] pentru filosofia moral] modern] decât demersul istoric central de a explica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egoismului înțeles că ideal practic, cel puțin în domeniul economiei. A invocat libertatea întreprinz]torilor de a-și promova propriile interese (obținerea de profit) prin mijloace adecvate de producție, prin utilizarea forței de munc], prin vânz]ri etc.; în opinia economistului englez, o astfel de organizare avea s] promoveze bun]starea întregii comunit]ți, tocmai pentru c] întreprinz]torul se bucură de o deplin] libertate de acțiune, nefiind constrâns de restricții legale sau morale în favoarea celorlalți. În concepția lui Smith, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acele condiții în care un grup de persoane egoiste, lipsite de orice constrângeri, ar putea s] se bucure de binele colectiv. Cu sigurant], nici condiția cea mai promit]toare - posibilă existent] a unei piețe perfect concurențiale, dup] cum o definesc economiștii neoclasici - nu ar fi capabil] s] asigure realizarea binelui colectiv nici m]car în economie. Puțin plauzibile sunt și premisele egoismului etic, deoarece acestea presupun renunțarea fie la moral] (că justițiar în conflictele de interese), fie la convingerea c] asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atunci când vorbim despre „imposibilitatea de a compara utilitatea interpersonal]”. În momentul în care refuz]m s] ne angaj]m în realizarea acestei comparații, consecințele practice pot fi dezastruoase. Am fi copleșiți de mulțimea unor alternative de genul celor propuse de economistul Pareto și de adepții s]i; tot ceea ce am putea afirmă ar fi c] o variant] este mai bun] decât altă în condițiile în care toți oamenii ar fi înst]riți într-un anume grad, iar unul ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]