5,147 matches
-
acesta este giganticul pas făcut de cetățeanul Genevei: el a înțeles că educația, ca și alte discipline aplicate, trebuie să fie bazată pe cunoaștere, că preceptele sale trebuie să fie deduse din legile la care conduce studiul copilului. Înainte de a educa pe copil trebuie să-l observăm. Sistemul educativ gravitînd în jurul copilului și nu copilul culcat fără voia lui în patul lui Procust, iată marele principiu de metodă care face din Rousseau un Copernic al pedagogiei"101. CAPITOLUL 4 CONCEPTE FUNDAMENTALE
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a pierde imaginea și memoria crimelor contemporanilor voștri și nu vă temeți deloc că veți degrada speța voastră renunțînd la luminile sale pentru a renunța la viciile sale". Pentru a se evita influența dăunătoare a societății, Émile urma să fie educat în afara orașului, considerat ca un mediu viciant. Nu este vorba de o educație complet izolată de societate, ci de o întrerupere temporară, pînă la vîrsta de 15 ani, a contactului cu aspectele negative ale societății din acel timp. Pentru a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
puțin potrivită atît pentru el, cît și pentru societate."118 Înțelegînd poziția pe care se situează Rousseau în această problemă controversată, înțelegem și alte idei care par contradictorii în gîndirea sa pedagogică. De ce, de pildă, alegîndu-și un copil bogat, îl educă departe de societate, izolîndu-l în sînul naturii (de fapt și al societății, dar al aceleia "necivilizate"), la un loc cu grădinarii, meseriașii? De ce nu-l educă în familie, ci îi dă un guvernor special? Este limpede faptul că el nu
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
par contradictorii în gîndirea sa pedagogică. De ce, de pildă, alegîndu-și un copil bogat, îl educă departe de societate, izolîndu-l în sînul naturii (de fapt și al societății, dar al aceleia "necivilizate"), la un loc cu grădinarii, meseriașii? De ce nu-l educă în familie, ci îi dă un guvernor special? Este limpede faptul că el nu vrea să izoleze orice copil, ci doar pe fiul omului bogat. Acestuia vrea să-i dea o educație conformă cu natura umană necoruptă, pe el vrea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pedagogi de după el, pînă în zilele noastre, să vadă și să studieze copilăria. El a înțeles că educația trebuie să se bazeze pe cunoașterea copilului și a copilăriei, că preceptele sale trebuie deduse din legile la care copilului. Înainte de a educa copilul, e necesar să-l observăm. conduce studiul E Educația negativă " Cea dintîi educație trebuie să fie, așadar, pur negativă. Ea constă nu în a transmite virtutea sau adevărul, ci în a păzi inima de viciu și spiritul de eroare
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
singur. Emil este bărbat; i-am promis o tovarășă; trebuie să i-o dăm. Această tovarășă este Sofia."153 În privința educației în familie, atitudinea negativă pe care o are Rousseau trebuie raportată numai la familia aristocrată, nu generalizat. Țăranii își educă singuri copiii, pentru că la țară atmosfera este mai puțin viciantă decît cea de la oraș. Apoi, odată ce Émile este educat conform preceptelor sale, cînd își va întemeia o familie, Rousseau nu mai vede necesară izolarea de societate și a copiilor săi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
În privința educației în familie, atitudinea negativă pe care o are Rousseau trebuie raportată numai la familia aristocrată, nu generalizat. Țăranii își educă singuri copiii, pentru că la țară atmosfera este mai puțin viciantă decît cea de la oraș. Apoi, odată ce Émile este educat conform preceptelor sale, cînd își va întemeia o familie, Rousseau nu mai vede necesară izolarea de societate și a copiilor săi. Aceștia și copiii celorlalți Emili vor fi crescuți în familie. Și în Émile, dar și în alte lucrări ale
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
părerea că omul nu ar fi deloc liber, că ceea ce numim noi libertate e o pură iluzie, totul în lume fiind determinare"168. Rousseau consideră că "omul s-a născut liber, dar pretutindeni e în lanțuri"169. Voind să-l educe pe Émile ca pe un om al naturii, dorește, de fapt, să-i redea libertatea pe care ar pierde-o, odată pătruns în societate: "voind să-l formezi pe omul naturii, nu e vorba să faci din el un sălbatic
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
obiceiul vremii, fără o pregătire specială prea adîncită putea fi militar tot atît de bine ca și episcop. Grija lui Rousseau de a-i da o bună cultură generală ne apare cu atît mai salutară."214 El vrea să-și educe elevul tocmai invers decît erau educați majoritatea tinerilor bogați din vremea sa, crescuți ca și cum n-ar fi trebuit să iasă niciodată din camera lor, și ca și cum ar fi trebuit să fie mereu înconjurați de servitori. Chiar dacă nu va reuși să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
să aplice principiile lui Rousseau. Mulți autori au numit "Philantropinum"-ul "școală experimentală" pentru că era o instituție de încercare, în care educatorii își propuneau să reînnoiască învățămîntul și educația în lumina ideilor lui Rousseau și ale enciclopediștilor: copiii să fie educați pentru o viață fericită, să se bucure de educație fizică și trai în mijlocul naturii, instruirea să se facă pe bază intuitivă și să fie combinată cu munci practice în agricultură și în meserii, instaurarea unei discipline blînde în locul celei aspre
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
poate utiliza bine forțele. Construirea proprie, la început de felurite lucruri de joc și în urmă de instrumente și obiecte în adevăr utile, e o ocupație, încît o consider ca o trebuință indispensabilă pentru toate institutele unde au să se educe copiii în mod rațional și să li se arate și să li se ofere ocazia de a construi ei înșiși." (Chr. Salzmann, "Cărticica furnicilor", p. 79) Friederich Froebel considera educația ca un ajutor dat copiilor pentru a-i lega de
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
astfel această instituție, pornind de la ideea că natura este o mare grădină, în care copiii sînt florile, iar educatorii, grădinarii. Una din principalele activități din grădiniță o constituia jocul. Acesta oglindă a vieții "deschide copilului perspectiva universului, spre care îl educăm și pentru care el se dezvoltă". Ca și Rousseau, el atribuia jocului numeroase virtuți, printre care se pot enumera: dezvăluirea celor mai intime trăsături ale copilului, contribuția la dezvoltarea armonioasă a ființei umane, fiind un propulsor al predispozițiilor naturale, "igienic
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
o încadrare în condițiile ei concrete dintr-un anumit loc și timp. Conformitatea educației cu natura este limitată de cerințele conformității cu spiritul și cultura timpului. Acest principiu al pedagogiei sale duce la necesitatea ca tineretul unui popor să fie educat ținînd seama de treapta de cultură la care s-a ridicat poporul respectiv. Dezvoltarea copilului nu se produce în mod spontan, arată Diesterweg; pentru dezvoltarea aptitudinilor sale sînt necesare anumite condiții favorabile și îndrumare pedagogică. Educația are rolul de a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
adevărul. Aceasta înseamnă că idealul spre care aspiră umanitatea omul armonios dezvoltat se află în vîrsta copilăriei. De aceea apare absurdă pretenția adultului de a forma el copilul, după propria-i voință. Iată de ce Tolstoi neagă dreptul adultului de a educa. Educația este considerată ca un abuz, ca o operă a bunului plac, expresie a violenței la care este supus copilul și care are drept consecință coruperea sa. "Educația deformează, și nu-i corijează pe oameni. Cu cît un copil este
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a bunului plac, expresie a violenței la care este supus copilul și care are drept consecință coruperea sa. "Educația deformează, și nu-i corijează pe oameni. Cu cît un copil este mai pervertit, cu atît mai puțin trebuie să-l educăm, cu atît mai multă libertate trebuie să-i acordăm. A învăța și educa copilul este tot atît de inadmisibil, pe cît de absurd, pentru simplul motiv că el stă mai aproape decît mine, mai aproape decît oricare adult de acel
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
are drept consecință coruperea sa. "Educația deformează, și nu-i corijează pe oameni. Cu cît un copil este mai pervertit, cu atît mai puțin trebuie să-l educăm, cu atît mai multă libertate trebuie să-i acordăm. A învăța și educa copilul este tot atît de inadmisibil, pe cît de absurd, pentru simplul motiv că el stă mai aproape decît mine, mai aproape decît oricare adult de acel ideal de armonie, adevăr, frumos și bine, pînă la care eu, în trufia
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
educația să lucreze liniștit și încet, a veghea numai ca lucrul naturii să fie susținut de condițiile înconjurătoare: iată ce este educația", și cînd afirmă că "cel mai mare secret al educației constă tocmai în aceea că nu trebuie să educăm", lasă impresia că are în vedere o educație "liberă", în sensul unei libertăți nelimitate a copilului. În schimb, atunci cînd precizează că trebuie să lăsăm copilul să se miște liber pînă cînd se lovește de dreptul celorlalți și că trebuie
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
instituțiile."284 Aici, Heliade se apropie foarte mult de concepția lui Rousseau care considera că toți cei educați asemenea lui Emil se vor întoarce în sînul societății, formînd o societate mult mai bună decît cea din vremea lui. Dacă Rousseau educă omul pentru societate în afara societății, Heliade, în schimb, critică această concepție a educației solitare a lui Emil: Fiindcă omul este fixat pentru societate, trebuie dar încă de mici copiii să fie obișnuiți cu dînsa; de aceea părinții sînt datori să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de randament atît pentru dînsul, cît și pentru toți. Educația preconizată de Bolyai viza deopotrivă latura fizică sau trupească (în care el încorpora și munca manuală), cît și pe cea intelectuală și morală. Omul educat este acela care e deopotrivă educat pe toate cele trei laturi ale ființei sale. Primii români care s-au ocupat de Rousseau mai pe larg au fost Simion Bărnuțiu și I. P. Eliade. Amîndoi au fost profesori de pedagogie și vorbesc în această calitate. Simion Bărnuțiu îi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și armonios dezvoltat din punct de vedere fizic (și nu numai), activ, care știe să pună în practică toate cunoștințele teoretice dobîndite la școală, dotat cu o cultură generală solidă, dobîndită prin propriul efort, bun profesionist, creativ, autodidact. Acesta trebuie educat în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al toleranței, al respectului pentru natură. Este exact portretul lui Émile! Psihologia și pedagogia actuale, departe de a scădea ceva din valoarea doctrinei educaționale rousseauiste, o ridică mai sus decît ar
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ridică mai sus decît ar fi putut să se ridice pînă acum, deoarece niciodată mai mult decît acum nu am fost în măsură să-i înțelegem semnificația profundă și vitală. Educația este opera copilului. Acesta nu are nevoie să fie educat, nici măcar să se educe singur. Nu are altceva de făcut decît să trăiască. Acesta este sensul mesajului lui Rousseau. Despre Rousseau s-au scris și se vor mai scrie mii de pagini de acum înainte. În această lucrare ne-am
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ar fi putut să se ridice pînă acum, deoarece niciodată mai mult decît acum nu am fost în măsură să-i înțelegem semnificația profundă și vitală. Educația este opera copilului. Acesta nu are nevoie să fie educat, nici măcar să se educe singur. Nu are altceva de făcut decît să trăiască. Acesta este sensul mesajului lui Rousseau. Despre Rousseau s-au scris și se vor mai scrie mii de pagini de acum înainte. În această lucrare ne-am propus să reliefăm actualitatea
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
are și azi, după mii de ani de istorie și evoluție. Frica de a nu găsi frunze de smochin s-a transformat în frica de a nu avea bani să ne plătim facturile, să alimentăm mașina cu benzină, să ne educăm copiii. O lume complexă în care simbolul frunzei de smochin ne domină și ne subjugă. Blestemul lui Dumnezeu a funcționat și funcționează: "Iar lui Adam i-a zis: Pentru că ai ascultat de vorba femeii tale și ai mâncat din pomul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
la Baia Mare. Tata lucra la uzinele „Phoenix”. Era o navetă zilnică de 25 de kilometri. Cum era totuși foarte obositoare, m-au dat la internatul Liceului „Gheorghe Șincai”. După o vreme, tot mama a ajuns la concluzia că nu sunt educat conform ideii ei despre educație, așa că m-a dus în gazdă la o doamnă, o fostă coproprietăreasă a minelor de aur, doamna Pușcașu. Doamna Pușcașu avea bărbatul la Canal, așa că din 1948 până în 1956 ea n-a mai ieșit din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
început - ca un învățător care trebuie să o ia mereu de la capăt, cu fiecare elev care citește -, fac gazetărie. În textele mele apar o mulțime de repetiții. C.Ș.: Am observat. Insistența pe rostirea adevărului ca un mod de a educa. A.B.: Ei bine, o fac cu bună știință, o fac pentru că, în momentul în care am scris textul, știu că le este util celor care îl vor citi. Vreau să le fie util. Și de aceea revin obsedant: adevăr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]