4,125 matches
-
teoria relativității, rezultă că impulsul unui foton este proporțional cu numărul lui de undă. Ducele de Broglie avansează ipoteza că acest lucru este adevărat pentru toate particulele, indiferent că sunt electroni sau fotoni, și anume că, energia și impulsul unui electron sunt frecvența și numarul de undă ale unei unde. Presupunând că undele călătoresc cu aproximație de-a lungul traseelor clasice, a arătat că ele formează unde staționare numai pentru anumite frecvențe discrete, și anume, pentru nivele de energie discrete care
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
clasice, a arătat că ele formează unde staționare numai pentru anumite frecvențe discrete, și anume, pentru nivele de energie discrete care reproduc condițiile cuantice clasice. Urmând acestă idee, Schrödinger s-a decis să găsească o ecuație de undă corespunzătoare pentru electron. El s-a ghidat de analogia lui Hamilton dintre mecanică și optică, prin observația că limita zero a lungimii de undă din optică seamănă cu un sistem clasic; traiectoriile razelor de lumină devin unde purtătoare care se supun unui principiu
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
termeni matematici această presupunere; o versiune modernă a raționamentului său este reprodus în secțiunea următoare. Ecuația pe care a găsit-o, dată în unități naturale, este: Folosind această ecuație, Schrödinger calculează liniile spectrale ale hidrogenului, tratând ca o undă singurul electron încărcat negativ al atomul formula 13 mișcându-se într-o regiune cu un potențial inferior V, în comparație cu potențialul din jurul ei , creată de sarcina pozitivă a protonului. Acest calcul reproduce nivelele de energie ale modelului Bohr. Dar acest lucru nu a fost
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
ecuației lui Nernst Valoarea de potențial la care E= E se numște potențial de tranziție.Deoarece mulți indicatori sunt baze sau acizi slabi , domeniile de viraj sunt dependente și de valoarea pH-ului, cu alte cuvinet concomitent cu transferul de electroni are loc și un transfer de protoni, caracterizat prin constanta K : formula 1 formula 5 <1> formula 6 <2> [] reprezintă concentrațiile speciilor respective Din ecuațiile 1 și 2 rezultă formula 7 Valorile E ale diferiților indicatori funcție de pH:
Indicator redoxometric () [Corola-website/Science/306047_a_307376]
-
sub formă granulată utilizată din cauza densității mari a mineralului (4,65 bis 4,80 kg/dm) în betonurile grele și ca ziduri de protecție contra radiațiilor. Această utilizare în electronică se bazează pe teoria rotației în anumite structuri (configurații) a electronilor, sau atomilor (Spinpolarisation) ca ventile (Spinventile, ce folosesc efectul GMR (Giant Magneto Resistance), este un efect studiat în mecanica cuantică). [[Fișier:Magnetischesmoment magnetit.svg|thumb|200px|right|Figura 2: Antiferromagnetice legături a Momentelor din subgrupa rețelei A-B]] Timpul îndelungat
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
aceleași rețele slab pozitiv și negativ.Această determină o ordine antiparalelă a momentelor de forță magnetică.Temperatura [[Curie]] (când proprietățile magnetice dispar) este foarte ridicată cu valoarea T=850K. Conductibilitatea electrică a magnetitei care e în general influențată de numărul electronilor liberi: este influențat mult de temperatură, astfel la T=120K magnetita își schimbă abrupt proprietatea conductibilității electrice, de la un bun conductor electric (ca. 0.2 mΩm la T>120K) devine un izolator electric (40mΩm la T<120K).Această proprietate a
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
prin dezintegrare beta (β), iar cei care sunt mai grei tind să se dezintegreze prin β, cu unele excepții. Nb, Nb, si Nb au căi de dezintegrare prin emisie de protoni întârziate de β, Nb se dezintegrează prin captura de electroni și emisia de pozitroni, iar Nb se dezintegrează și prin dezintegrare β și β. Cel putin 25 de izomeri nucleari au fost descriși, masa lor atomică variind între 84 și 104. Între aceste mase, doar Nb, Nb, si Nb nu
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
ani. Cel mai puțin stabil izomer este Nb, cu un timp de înjumătățire de doar 103 ns. Toți izomerii niboiului se dezintegrează prin tranziție izomerica sau dezintegrare beta, excepție făcând Nb, care are un lanț de dezintegrare prin captura de electroni minor. Niobiul este un metal lucios, gri, ductil, paramagnetic în grupă 5 a tabelului periodic (vezi tabelul), deși are o configurație atipica în ultimul său nivel energetic în comparație cu restul membrilor grupei. Acest lucru poate fi observat în vecinătatea ruteniului (44
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
cu niobiului folosit în producerea oțelului. Feroniobiul conține între 60% și 70% niobiu. Fără adăugarea de oxid de fier, pentru producția niobiului e folosit procesul aluminotermic. Pentru a atinge marja aliajelor supraconductoare, este necesară purificarea ulterioară. Topirea cu fascicul de electroni în vid e metodă folosită de către cei doi principali distribuitori de niobiu. În 2013, compania braziliană Cia. Brasileira de Metalurgia & Mineracao „controla 85% din producția mondială de niobiu.” Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite estimează că producția a crescut de la
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
parte de Războiul Rece și de Cursa Spațială. Sensitivitatea niobiului la oxigen necesită procesarea să în vid sau într-o atmosferă inerta, care crește exponențial costul și dificultatea producției. Retopirea prin arc în vid (RAV) și topirea cu jet de electroni (TJE), tehnologii noi la acel timp, au permis dezvoltarea de metale reactive, cum ar fi niobiul. Proiectul aliajului C-103 a început în 1959 cu nu mai puțin de 256 de aliaje de niobiu experimentale în „seria C” (posibil de la
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
tine de fire de NbTi. Doar în 1992, firele de niobiu-titaniu au fost folosite pentru a construi aparate de imagistică cu rezonanță magnetică clinice în valoare cumulata de peste 1 miliard de dolari. Cavitățile frecvențelor radio supraconductoare folosite în laserele cu electroni liberi FLASH (rezultat al proiectului anulat aș acceleratorului linear TESLA) și XFEL sunt făcute din niobiu pur. Superconductori feroviari Sensibilitatea ridicată a bolometrilor nitrurii de niobiu supraconductori îi fac detectori ideali pentru radiația electromagnetică în bandă de frecvență THz. Acești
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Über quantentheoretische Umdeutung kinematischer und mechanischer Beziehungen" („Reinterpretare prin teoria cuantică a relațiilor cinematice și mecanice”) pentru a o revizui și a o transmite spre publicare. În lucrare, Heisenberg a formulat teoria cuantică, evitând reprezentările concrete, dar neobservabile ale orbitelor electronului utilizând parametri cum ar fi probabilități de tranziție ale salturilor cuantice, care impuneau folosirea a doi indici corespunzători stărilor inițială și finală. Când Born a citit lucrare, el a recunoscut formularea ca fiind una care ar putea fi transcrisă și
Max Born () [Corola-website/Science/304893_a_306222]
-
care Born a acceptat-o imediat, preluând postul în octombrie 1936. La Edinburgh, Born a promovat predarea fizicii matematice. El a avut doi asistenți germani, Walter E. Kellermann și Klaus Fuchs, și împreună au continuat să investigheze misteriosul comportament al electronilor. Born a devenit un membru al în 1937, și al Societății Regale din Londra, în martie 1939. De-a lungul lui 1939, a scos din țară pe cât mai mulți din prietenii și rudele sale din Germania, inclusiv pe sora lui
Max Born () [Corola-website/Science/304893_a_306222]
-
pe o suprafață aflată de obicei sub obiectul respectiv. Radiațiile X (numite mai târziu radiații sau raze Roentgen) au fost descoperite în anul 1895 de către fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen în mod întâmplător, în timp ce experimenta cu razele catodice (fascicul de electroni) provenite de la un tub de sticlă vidat cu 2 electrozi. (În germană litera ö se mai scrie și oe.) Ele sunt radiații electromagnetice ionizante, invizibile, cu lungimi de undă cuprinse între 0,1 și 100 Å (ångström). Datorită lungimii de
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
componentă a unei instalații generatoare de radiații X este tubul radiogen constituit dintr-o incintă vidată, de obicei de sticlă, în care sunt plasate o țintă de tungsten (wolfram), cupru sau molibden, și o spirală de tungsten menită să emită electroni în momentul încălzirii. Diferența de potențial (tensiune) creată cu ajutorul unui transformator de înaltă tensiune accelerează electronii emiși de spirală, izbindu-i astfel cu putere de ținta de tungsten (sau alt metal greu fuzibil, cu număr atomic mare). În urma ciocnirii unui
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
de obicei de sticlă, în care sunt plasate o țintă de tungsten (wolfram), cupru sau molibden, și o spirală de tungsten menită să emită electroni în momentul încălzirii. Diferența de potențial (tensiune) creată cu ajutorul unui transformator de înaltă tensiune accelerează electronii emiși de spirală, izbindu-i astfel cu putere de ținta de tungsten (sau alt metal greu fuzibil, cu număr atomic mare). În urma ciocnirii unui electron cu un atom de metal, electronul va intra într-unul din straturile superioare de electroni
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
în momentul încălzirii. Diferența de potențial (tensiune) creată cu ajutorul unui transformator de înaltă tensiune accelerează electronii emiși de spirală, izbindu-i astfel cu putere de ținta de tungsten (sau alt metal greu fuzibil, cu număr atomic mare). În urma ciocnirii unui electron cu un atom de metal, electronul va intra într-unul din straturile superioare de electroni ale atomului, unde va expulza pe alt electron. În urma acestui fenomen, va fi produs un foton de radiație X. Are rolul de a mări tensiunea
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
tensiune) creată cu ajutorul unui transformator de înaltă tensiune accelerează electronii emiși de spirală, izbindu-i astfel cu putere de ținta de tungsten (sau alt metal greu fuzibil, cu număr atomic mare). În urma ciocnirii unui electron cu un atom de metal, electronul va intra într-unul din straturile superioare de electroni ale atomului, unde va expulza pe alt electron. În urma acestui fenomen, va fi produs un foton de radiație X. Are rolul de a mări tensiunea rețelei de alimentare peste 10 kilovolți
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
electronii emiși de spirală, izbindu-i astfel cu putere de ținta de tungsten (sau alt metal greu fuzibil, cu număr atomic mare). În urma ciocnirii unui electron cu un atom de metal, electronul va intra într-unul din straturile superioare de electroni ale atomului, unde va expulza pe alt electron. În urma acestui fenomen, va fi produs un foton de radiație X. Are rolul de a mări tensiunea rețelei de alimentare peste 10 kilovolți, pentru ca radiațiile produse de tub să poată pătrunde prin
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
putere de ținta de tungsten (sau alt metal greu fuzibil, cu număr atomic mare). În urma ciocnirii unui electron cu un atom de metal, electronul va intra într-unul din straturile superioare de electroni ale atomului, unde va expulza pe alt electron. În urma acestui fenomen, va fi produs un foton de radiație X. Are rolul de a mări tensiunea rețelei de alimentare peste 10 kilovolți, pentru ca radiațiile produse de tub să poată pătrunde prin învelișul de sticlă al tubului. Are rolul de
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
rolul de a mări tensiunea rețelei de alimentare peste 10 kilovolți, pentru ca radiațiile produse de tub să poată pătrunde prin învelișul de sticlă al tubului. Are rolul de a încălzi filamentul de tungsten al tubului, pentru ca acesta să poată emite electroni (vezi emisia termoelectrică). Sunt prevăzute cu tuburi cu anod rotativ. Ținta de tungsten este de forma unui con și este fixată de o tijă, ce se continuă cu un rotor de cupru asemenea cu cel al unui motor electric asincron
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
în tub, în momentul aplicării unui curent electric statorului. Anodul rotativ permite folosirea tubului la curenți ridicați (de ordinul 2000 mA) fără a se uza sau supraîncălzi. Aceasta se datorează suprafeței mari a anodului ce urmează a fi bombardată cu electroni care vor lovi anodul într-un punct foarte fin și mic (focar). Focarele tuburilor cu anod rotativ sunt cele mai fine și deci mai utile pentru obținerea unei imagini de calitate ireproșabilă. Componentele instalației ce urmează a fi supuse înaltei
Aparat Röntgen () [Corola-website/Science/305639_a_306968]
-
13 iunie 1911, Sân Francisco, California; † 1 septembrie 1988, Berkeley, California) a fost un fizician american. Alvarez a primit în anul 1968 Premiul Nobel pentru Fizică pentru contribuția sa în domeniul fizicii particulelor. Alvarez a dovedit în anul 1937 captura electronilor, prezisa de Hideki Yukava în anul 1935. În 1939 a găsit împreună cu Felix Bloch momentul magnetic al neutronului. Pe timpul celui de-al doilea război mondial a lucrat la dezvoltarea bombei nucleare și a radarului. Din 1945 a fost profesor la
Luis Walter Alvarez () [Corola-website/Science/305895_a_307224]
-
produs în catități mici. Nu are o utilizare cunoscută în afara laboratoarelor.Cel mai stabil izotop este No cu o durată de înjumătățire de 58 de minute și se transformă în Fm prin înjumătățirea alfa sau în Md prin captură de electroni. Au fost caracterizați 13 izotopi radioactivi, cei mai stabili fiind No, cu o rată de înjumătățire de 58 de minute, No cu 3,1 minute, No cu 1,7 minute. Toți ceilalți izotopi rămași au durata de înjumătățire mai mică
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
a Pământului, orice urmă de curiu primordial existent în momentul formării planetei a dispărut de mult. Totuși, este posibil ca unele cantități infinitezimale de curiu să existe în zăcămintele naturale de uraniu, ca urmare a unei succesiuni de capturi de electroni și dezintegrări beta susținute de fluxul de neutroni foarte scăzut din minereurile de uraniu. Până în prezent însă, prezența curiului natural nu a putut fi demonstrată practic. Proprietățile curiului au putut fi determinate pentru Cm și Cm, izotopi care au fost
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]