13,637 matches
-
o stare de echilibru social perfect, am putea zice -, sau, cel puțin, unei stări de echilibru temporar, observabil numai în momentul accederii unei clase conducătoare la putere. Numeroasele derive în raport cu modelul ne aduc la cea de-a doua definiție a elitei și fac obiectul teoriei paretiene a circulației elitelor care va fi tratată într-unul dintre capitolele următoare. Distincția operată de Pareto dintre elită guvernamentală și elită neguvernamentală pare să indice un interes mai marcat pentru elita politică decât pentru celelalte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
zice -, sau, cel puțin, unei stări de echilibru temporar, observabil numai în momentul accederii unei clase conducătoare la putere. Numeroasele derive în raport cu modelul ne aduc la cea de-a doua definiție a elitei și fac obiectul teoriei paretiene a circulației elitelor care va fi tratată într-unul dintre capitolele următoare. Distincția operată de Pareto dintre elită guvernamentală și elită neguvernamentală pare să indice un interes mai marcat pentru elita politică decât pentru celelalte. Vom regăsi prioritatea acordată astfel elitei politice și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
clase conducătoare la putere. Numeroasele derive în raport cu modelul ne aduc la cea de-a doua definiție a elitei și fac obiectul teoriei paretiene a circulației elitelor care va fi tratată într-unul dintre capitolele următoare. Distincția operată de Pareto dintre elită guvernamentală și elită neguvernamentală pare să indice un interes mai marcat pentru elita politică decât pentru celelalte. Vom regăsi prioritatea acordată astfel elitei politice și la numeroși teoreticieni de mai târziu. Această atenție particulară nu pare să derive dintr-o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
putere. Numeroasele derive în raport cu modelul ne aduc la cea de-a doua definiție a elitei și fac obiectul teoriei paretiene a circulației elitelor care va fi tratată într-unul dintre capitolele următoare. Distincția operată de Pareto dintre elită guvernamentală și elită neguvernamentală pare să indice un interes mai marcat pentru elita politică decât pentru celelalte. Vom regăsi prioritatea acordată astfel elitei politice și la numeroși teoreticieni de mai târziu. Această atenție particulară nu pare să derive dintr-o supravalorizare a politicului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a doua definiție a elitei și fac obiectul teoriei paretiene a circulației elitelor care va fi tratată într-unul dintre capitolele următoare. Distincția operată de Pareto dintre elită guvernamentală și elită neguvernamentală pare să indice un interes mai marcat pentru elita politică decât pentru celelalte. Vom regăsi prioritatea acordată astfel elitei politice și la numeroși teoreticieni de mai târziu. Această atenție particulară nu pare să derive dintr-o supravalorizare a politicului, ci din ideea că elita politică este cea care dispune
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a circulației elitelor care va fi tratată într-unul dintre capitolele următoare. Distincția operată de Pareto dintre elită guvernamentală și elită neguvernamentală pare să indice un interes mai marcat pentru elita politică decât pentru celelalte. Vom regăsi prioritatea acordată astfel elitei politice și la numeroși teoreticieni de mai târziu. Această atenție particulară nu pare să derive dintr-o supravalorizare a politicului, ci din ideea că elita politică este cea care dispune de un maximum de putere în societate (Clifford-Vaughan, 1960, p.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un interes mai marcat pentru elita politică decât pentru celelalte. Vom regăsi prioritatea acordată astfel elitei politice și la numeroși teoreticieni de mai târziu. Această atenție particulară nu pare să derive dintr-o supravalorizare a politicului, ci din ideea că elita politică este cea care dispune de un maximum de putere în societate (Clifford-Vaughan, 1960, p. 320). Aceasta a fost obiectul unor controverse care nu s-au încheiat încă. Într-adevăr, putem susține această idee bazându-ne pe noțiunea weberiană de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1960, p. 320). Aceasta a fost obiectul unor controverse care nu s-au încheiat încă. Într-adevăr, putem susține această idee bazându-ne pe noțiunea weberiană de monopol al violenței legitime. Dar putem, de asemenea, să sugerăm faptul că alte elite - începând cu cea economică - n-au nevoie de recurgerea la forță, pentru că au la dispoziție alte mijloace de influență. În această perspectivă, puterea clasei politice ar fi una de fațadă, în spatele ei ascunzându-se alte forme de putere. Opoziția elită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elite - începând cu cea economică - n-au nevoie de recurgerea la forță, pentru că au la dispoziție alte mijloace de influență. În această perspectivă, puterea clasei politice ar fi una de fațadă, în spatele ei ascunzându-se alte forme de putere. Opoziția elită/mase Opoziția dintre elită și mase rezidă în ideea că orice societate este ierarhizată și că existența unei societăți strict egalitare este imposibilă empiric. De fapt, aceasta înseamnă că, în orice grupare socială mai mult sau mai puțin organizată, anumite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
economică - n-au nevoie de recurgerea la forță, pentru că au la dispoziție alte mijloace de influență. În această perspectivă, puterea clasei politice ar fi una de fațadă, în spatele ei ascunzându-se alte forme de putere. Opoziția elită/mase Opoziția dintre elită și mase rezidă în ideea că orice societate este ierarhizată și că existența unei societăți strict egalitare este imposibilă empiric. De fapt, aceasta înseamnă că, în orice grupare socială mai mult sau mai puțin organizată, anumite persoane au mai multă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
zilele noastre, s-a convenit asupra unui caracter mult mai general al ierarhizărilor. Împărțirea inegală a puterii tinde să fie considerată ca „axiomatică” (Putnam, 1976, p. 8), deși contravine dorinței contemporane de egalitate. Aceasta suscită reticențe privind noțiunea însăși de elită. Totuși, nu există a priori o opoziție între elite și democrație, așa cum vom avea ocazia să vedem mai departe. După cum notează Heinz Eulau, problema-cheie a acestui subiect este cea a responsabilității (accountability) față de ce va și față de cine va. Odată ce
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai general al ierarhizărilor. Împărțirea inegală a puterii tinde să fie considerată ca „axiomatică” (Putnam, 1976, p. 8), deși contravine dorinței contemporane de egalitate. Aceasta suscită reticențe privind noțiunea însăși de elită. Totuși, nu există a priori o opoziție între elite și democrație, așa cum vom avea ocazia să vedem mai departe. După cum notează Heinz Eulau, problema-cheie a acestui subiect este cea a responsabilității (accountability) față de ce va și față de cine va. Odată ce noțiunea de responsabilitate este luată în considerație, elita și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
între elite și democrație, așa cum vom avea ocazia să vedem mai departe. După cum notează Heinz Eulau, problema-cheie a acestui subiect este cea a responsabilității (accountability) față de ce va și față de cine va. Odată ce noțiunea de responsabilitate este luată în considerație, elita și masele pot fi concepute ca niște parteneri de roluri (Eulau, 1976, p. 21). Aplicată în cazul domeniului politic, noțiunea de elită nu presupune nicidecum că gestionarea problemelor publice ar fi mai puțin treaba unei minorități desprinse de marea masă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a responsabilității (accountability) față de ce va și față de cine va. Odată ce noțiunea de responsabilitate este luată în considerație, elita și masele pot fi concepute ca niște parteneri de roluri (Eulau, 1976, p. 21). Aplicată în cazul domeniului politic, noțiunea de elită nu presupune nicidecum că gestionarea problemelor publice ar fi mai puțin treaba unei minorități desprinse de marea masă a populației. Gaetano Mosca (1858-1941), considerat, în general, drept un clasic în materie, scrie cu privire la aceasta: În toate societățile în mod reglulat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de persoane care nu participă niciodată în mod real și în nici un fel la guvernare și nu fac decât s-o suporte (1884, p. 19). În felul acesta, se impune o distincție între guvernanți și guvernați, care se suprapune opoziției elită/mase. Dincolo de această diviziune fundamentală, apare la Mosca noțiunea de clasă politică, mai mult sau mai puțin comparabilă cu elita guvernamentală a lui Pareto. Oricare ar fi regimul sau țara, e nevoie de „o mașinărie guvernamentală, o organizație compusă, firește
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o suporte (1884, p. 19). În felul acesta, se impune o distincție între guvernanți și guvernați, care se suprapune opoziției elită/mase. Dincolo de această diviziune fundamentală, apare la Mosca noțiunea de clasă politică, mai mult sau mai puțin comparabilă cu elita guvernamentală a lui Pareto. Oricare ar fi regimul sau țara, e nevoie de „o mașinărie guvernamentală, o organizație compusă, firește, dintr-o minoritate numerică, prin care se desfășoară întreaga activitate guvernamentală” (ibidem, p. 22). În acest caz, ne aflăm la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o mașinărie guvernamentală, o organizație compusă, firește, dintr-o minoritate numerică, prin care se desfășoară întreaga activitate guvernamentală” (ibidem, p. 22). În acest caz, ne aflăm la frontierele științei politice cu ideologia, fapt care antrenează o confuzie frecventă între teoriile elitelor și doctrinele elitiste. Nu este întotdeauna clară distincția între constatarea axiologic neutră conform căreia „dominația minorității asupra majorității este un fapt consubstanțial vieții oamenilor ce trăiesc în societate” (Busino, 1992, p. 7) și pledoaria antidemocratică. Bineînțeles, așa cum a fost adesea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
astfel asupra societății nu putea decât să-i șocheze pe unii gânditori adepți ai idealurilor democratice ale participării populare. Așa cum remarca Raymond Aron în prefața la ediția Droz a Tratatului lui Pareto... ...este suficient [...] să considerăm eterogenitatea socială (sau distincția elitei de mase) ca o trăsătură structurală a oricărei societăți cunoscute [...], pentru a ajunge nu la fascism sau la democrație, ci, indiferent de împrejurări sau de toanele discipolului, la una sau la alta dintre ele. (p. XXIV). De fapt, timp de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Lezioni di storia delle instituzioni e delle dottrine politiche (1933, 1937, traducere în limba franceză de Gaston Bouthoul cu titlul Histoire des doctrines politiques depuis l’Antiquité jusqu’à nos jours,1937, 1955). O postură metodologică nouă Teoreticienii moderni ai elitelor, Gaetano Mosca și Vilfredo Pareto, dar și Robert Michels (1876-1936), vor fi calificați drept „machiavellieni” de către James Burnham și apoi de alții, pentru a fi marcată astfel datoria intelectuală pe care o au față de un gânditor considerat ca fiind precursorul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vedere strict științific, orientarea lor este net pozitivistă. Ei încearcă să pună în evidență legi ale comportamentului ființei umane în societate. Tendința generală spre oligarhizare, caracterul universal al distincției dintre dominatori și dominați, emergența, oriunde și oricând, a unei minorități - elita - care se impune față de o majoritate dezorganizată - masele - sunt considerate de ei tot atâtea legi ale comportamentului uman. Dar evidențierea a ceea ce ei consideră că sunt niște constante istorice de o importanță universală îi face să combată aceste visuri egalitare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Edmund Burke, Joseph de Maistre, Louis de Bonald, dar și Alexis de Tocqueville), care „își pun întrebări în privința consecințelor intrării maselor pe scena istoriei” și care... ...opun masele, ca vaste ansambluri de indivizi nediferențiați, fără coeziune sau organizare, liderilor, minorităților, elitelor, singurele elemente în stare să garanteze libertățile împotriva egalitarismului (Busino, 1992, pp. 4-5). O denunțare deosebit de violentă a „societății de masă” o întâlnim la José Ortega y Gasset (1937). După cum observă Georges Gurvitch cu duritatea sa obișnuită, acest autor „acumulează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ne face să ne dăm seama ce înțelege el prin masă, fără a reuși, de altfel, așa ceva” (1963, vol. 1, p. 154). Acest lucru nu trebuie să ne surprindă, întrucât Ortega y Gasset elaborează, de fapt, o concepție morală despre elită și despre mase care scapă oricărei tentative de definire a acestor entități în termeni structurali și categoriali. Pentru el... ...împărțirea societății în mase și minorități ale elitelor nu e, așadar, o împărțire în clase sociale, ci, mai degrabă, în clase
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ne surprindă, întrucât Ortega y Gasset elaborează, de fapt, o concepție morală despre elită și despre mase care scapă oricărei tentative de definire a acestor entități în termeni structurali și categoriali. Pentru el... ...împărțirea societății în mase și minorități ale elitelor nu e, așadar, o împărțire în clase sociale, ci, mai degrabă, în clase de oameni, iar această împărțire nu poate să coincidă cu un tabel ierarhic cuprinzând clase superioare și clase inferioare (1937, p. 7). El consideră că opoziția elită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitelor nu e, așadar, o împărțire în clase sociale, ci, mai degrabă, în clase de oameni, iar această împărțire nu poate să coincidă cu un tabel ierarhic cuprinzând clase superioare și clase inferioare (1937, p. 7). El consideră că opoziția elită/mase, concepută ca opoziția dintre două tipuri de oameni, este totuși primordială: Diviziunea cea mai radicală ce se poate face în rândurile omenirii este această sciziune între două categorii de indivizi: cei care cer mult de la ei înșiși acumulând în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
demni de ele (Tocqueville, 1964, pp. 30-39; Coenen-Huther, 1997, cap. 1). „Noblețea”, adaogă Ortega y Gasset, se definește prin exigență, prin obligații, și nu prin drepturi” (1937, pp. 60-61). Formele de sociabilitate În cazul oricărui raționament bazat pe opoziția dintre elită și mase, în general, se încearcă mai întâi definirea elitei, în funcție de unul sau mai multe criterii; masele nu apar decât ca o contrapondere, conotate negativ, ca o non-elită. La Georges Gurvitch, dimpotrivă, găsim o definiție a maselor rezultată nu din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]