11,414 matches
-
principal prin crearea de numeroase întreprinderi economice, în special în sectoarele industrial și comercial. Ritmul scăzut înregistrat de orașele Iași și Botoșani are drept cauze principale „lenta dezvoltare economică, reducerea treptată a imigrărilor și intensificarea fenomenului emigraționist în rândul populației evreiești, precum și plecarea multor ieșeni la București”. După gradul de ocupare a mediului urban, Moldova se situa pe locul al treilea, cu un procent de 20,2% din totalul de 1.848.122 locuitori (mediile întrunite), după Dobrogea și Muntenia, dar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
7.850), aproximativ 43% sunt români, iar 9% reprezintă procentul de locuitori aparținând altor etnii, incluzând aici și locuitorii aflați sub protecțiune străină. Comparativ cu situația din anul 1890, cifrele de mai sus ne indică o stagnare a ponderii populației evreiești și o creștere a procentelor etnicilor români. Imaginea demografiei românești de la 1899 capătă un contur și mai exact odată cu introducerea în procesul de recenzare a unui nou criteriu: cel al cetățeniei. Din totalul de 5.956.690 locuitori, s-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mobility”). Statutul juridic precar al evreilor, menținut și după Conferința de Pace de la Berlin (1878), a stimulat primul val al acestor plecări. Spre exemplu, în județul Bacău, în intervalul ianuarie august 1882 au fost înregistrate plecările a 20 de familii evreiești de mici negustori și meseriași - în total, 131 persoane. În intervalul 1900-1901, din orașul Bacău au emigrat circa 400 de evrei, atrași de acțiunea de colonizare în Argentina a baronului Hirsch. Este cunoscut faptul că, până la sfârșitul Primului Război Mondial, statul român
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a cetățeniei române pentru locuitorii străini. Prevederile legale stabileau împământenirea pentru fiecare caz în parte, după dezbateri ce aveau loc în cadrul ședințelor parlamentare, procedurile fiind extrem de complicate. Grupul etnic cel mai afectat de această politică a fost, fără îndoială, cel evreiesc. Spre exemplu, până în anul 1900, în orașul Bacău au primit cetățenia română numai cinci evrei: comercianții Abr. N. Focșaner, Tule Welt și Adolf Meisels, avocatul Herman Grimberg și proprietarul Leib H. Focșaner. Pentru același an, la nivel național, datele statistice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
că au venit din regiunile limitrofe ale Rusiei și Austriei (Galiția), atrași de resursele economice ale Moldovei sau alungați de mișcările antisemite din țările din care au imigrat. Privind datele oferite de recensămintele oficiale, vom constata faptul că ritmul imigrărilor evreiești în Moldova a fost unul deosebit de intens, în special în deceniile 3-6 ale secolului al XIX-lea: 1820 - aproximativ 19.000 de suflete (urban și rurală, 1859 - 118.922 (în 39 de ani o creștere de 526%), 1899 - 193.282
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comunității evreilor băcăuani, majoritatea istoricilor sunt de părere că aceasta este anterioară anului 1700. Ipoteza, vehiculată în special de istoricii evrei, are la bază dou) surse. Prima dintre acestea face referire la piatra de mormânt (datată 1703) din vechiul cimitir evreiesc aflat pe fosta stradă Cremenei - „(...) cel mai vechiu în acest gen din tot cuprinsul României, după vechiul cimitir evreiesc din Iași și după cel din strada Sevastopol din București”. În prezent piatra de mormânt este expusă în cadrul Muzeului de Istorie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
istoricii evrei, are la bază dou) surse. Prima dintre acestea face referire la piatra de mormânt (datată 1703) din vechiul cimitir evreiesc aflat pe fosta stradă Cremenei - „(...) cel mai vechiu în acest gen din tot cuprinsul României, după vechiul cimitir evreiesc din Iași și după cel din strada Sevastopol din București”. În prezent piatra de mormânt este expusă în cadrul Muzeului de Istorie a Comunităților Evreilor din România - București. Cea de-a doua sursă - o informație orală, nevalidată științific până în prezent -, este
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
strada Sevastopol din București”. În prezent piatra de mormânt este expusă în cadrul Muzeului de Istorie a Comunităților Evreilor din România - București. Cea de-a doua sursă - o informație orală, nevalidată științific până în prezent -, este cea referitoare la existența unui cimitir evreiesc mai vechi decât cel de pe fosta stradă a Cremenei, abandonat din cauza ciumei (1848). Locația acestui din urmă cimitir este una ambigu): fie sub dealul Bisericii Precista, fie sub dealul Izvoarele. În pofida faptului că domnii fanarioți au încurajat imigrarea israeliților în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
stradă a Cremenei, abandonat din cauza ciumei (1848). Locația acestui din urmă cimitir este una ambigu): fie sub dealul Bisericii Precista, fie sub dealul Izvoarele. În pofida faptului că domnii fanarioți au încurajat imigrarea israeliților în mediul urban românesc, numărul membrilor comunității evreiești din Bacău s-a menținut, de-a lungul secolului al XVIII-lea, la cote scăzute. Pentru finalul acestui secol, cele mai optimiste estimări sunt plasate în jurul cifrei de 200 de persoane (condica liuzilor din 1803 menționa pentru târgul Bacău un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de 519 (18%), 1838 - 3.132/1.740 (55,5%; creștere de 235,3% față de anul 1832), 1854 - un număr de 3.812 evrei (creștere de 119% față de anul 1838). După cum putem observa, în numai 22 de ani (1832-1854), populația evreiască a orașului Bacău a crescut de la 519 la 3.812 locuitori, ceea ce reprezintă un salt procentual de 634,5%! Considerăm că această creștere s-a fundamentat, în principal, pe cale imigraționistă, creșterile bazate pe excedentul natural jucând un rol minor în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
între izvoarele utilizate. Nu în ultimul rând, pentru ineditul informațiilor, cercetarea noastră va fi completată cu unele date statistice extrase din fondurile arhivistice locale. Minoritățile etnice au avut un rol important în dezvoltarea de ansamblu a orașului Bacău. Pe lângă comunitatea evreiască, despre care vom mai avea ocazia să detaliem în cadrul lucrării, Bacăul a avut și o restrânsă, dar extrem de activă, comunitate armenească. Conform unei statistici realizată în martie 1920 de Grigori Lazarovici - parohul bisericii armenești din localitate -, la începutul perioadei interbelice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
etnică a orașului Bacău era similară tuturor centrelor urbane din jumătatea de nord a Moldovei, după cum ne arată datele din tabelul de mai jos: În orașele moldovenești, procentul populației românești scade din zona sudică spre cea nordică, în timp ce procentul populației evreiești crește. Spre exemplu, din cei 100.611 locuitori ai orașului Galați, 68.656 erau etnici români (68,23%), iar 19.252 erau etnici evrei (19,13%). În Bacău, așa cum am văzut, procentul populației românești era de 62,49%, iar cel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
exemplu, din cei 100.611 locuitori ai orașului Galați, 68.656 erau etnici români (68,23%), iar 19.252 erau etnici evrei (19,13%). În Bacău, așa cum am văzut, procentul populației românești era de 62,49%, iar cel al populației evreiești de 30,26%. În Iași evreimea deținea 33,69% din total, iar locuitorii români 61,40%. Datele din tabelul de mai jos ilustrează mult mai clar acest fenomen: Un aspect interesant, vizibil în special în mediul citadin al vechiului Regat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oficial de etnici români. În cazul Bacăului, de pildă, cele dou) criterii au generat următoarele rezultate: 19.461 etnici români și 24.598 vorbitori ai limbii române, ca limbă maternă. Diferența de 5.137 provine cu precădere din rândul populației evreiești: din totalul de 9.424 etnici evrei ai Bacăului, doar 4.870 (51,67%) au declarat idișul, ca limbă maternă. Situația înregistrată în orașul Iași era similară cu cea a Bacăului. Aici, din totalul de 34.662 etnici evrei, numai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locuitori. Dintre aceștia, 3.297.502 (24,3%) trăiau în mediul urban și 10.238.255 în mediul rural (75,7%). Scăderea numărului de locuitori a fost influențată și de politica antisemită a guvernului condus de Ion Antonescu, de emigrările evreiești spre Palestina și U.R.S.S., precum și de acțiunile de repatriere a etnicilor germani. Pentru regiunea Moldovei, datele statistice ne indică următoarea situație: totalul populației - 2.769.380 locuitori (rural și urbană, numărul locuitorilor din mediul urban - 617.875 (22,3
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
răsărit de Carpați, în anul 1899 Bacăul (16.378 locuitori) ajunge pe poziția a șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești din prima jumătate a secolului al XIXlea, dublat, în intervalul 1859-1899, de procesul exodului rural generat de industrializarea localității. Odată cu trecerea în secolul al XX-lea, orașul de pe malul drept al Bistriței a cunoscut o evoluție demografică spectaculoasă, fapt demonstrat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului erau născuți în Bacău. Plecând de la această ultimă constatare, nu putem să nu remarcăm faptul că mediul citadin moldovenesc a fost martorul - în unele cazuri, chiar, creația - unor fluxuri etnoculturale deosebit de intense. Relevantă, în acest sens, este evoluția comunității evreiești din orașele din jumătatea de nord a Moldovei, care a deținut, până la sfârșitul secolului al XIX lea, o incontestabilă preponderență demografică. Recensămintele populației dovedesc cu claritate acest fapt. Bacăul, de pildă, avea în anul 1890 o pondere a mozaicilor de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
construcția propriei sale citadinități - ce coincide, în mare, cu zona centrală a actualului oraș - a avut dimensiuni extrem de reduse. Ilustrativ este următorul detaliu: până în anul 1821 terenul din partea dreaptă a Bistriței, de la podul spre Șerbănești și până în dreptul vechiului cimitir evreiesc, a fost nelocuit. În mijlocul acestei suprafețe, descrisă de Costache Radu ca fiind „un câmp pustiu”, se aflau biserica Precista și ruinele fostei curți domnești, martori tăcuți ai legăturii cu trecutul. Planul realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestuia. Prefacerile ce au avut loc în acest spațiu, dominat, cândva, de „câmpiile pustii”, sunt inimaginabile. La începutul secolului al XXlea tot malul drept al Bistriței este înțesat de fabrici moderne, mori sistematice, depozite de cherestea, în marea lor majoritate evreiești. Mai mult decât atât, nucleul comercial al orașului - strada Mare - devine o veritabilă stradă a negustorilor și meseriașilor evrei. În mod paradoxal, calamitățile naturale (inundații, cutremure) și cele antropogene (incendii) au stimulat procesul de expansiune urbană. Spre exemplu, în urma inundațiilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
zi, pe când fumul caselor incendiate încă mai urca, icicolo, spre cer, bilanțul tragediei s-a dovedit a fi mai dramatic decât incendiul în sine. Au fost mistuite de flăcări peste 400 de case (marea lor majoritate situate în vechiul cartier evreiesc), zeci de bordeie aparținând rromilor ce trăiau aproape de râul Bistrița, depozitele de cherestea, depozitul de untură al măcelarului Costandache, toate depozitele de cereale, „între care cel mai mare, al firmei <<Istric>>” - deținută de H. Mayersohn, moara H. Calmanovici - „în care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mijloacele necesare”. La cererea reginei, ședințele de lucru ale acestui Comitet urmau să se desfășoare la Palatul Cotroceni. Un „comandament” similar avea să ia ființă la inițiativa Comunității Evreilor din București, ce a reușit să aducă în cadrul „unui Comitet Central Evreiesc toate marile organizațiuni evreiești din Capitală, ca lojile <<Bnei-Brith>>, <<Uniunea Evreilor Români>>”ș.a. Mediatizarea excesivă a incendiului din 16 mai a produs la nivelul întregii țări sentimente de profundă compasiune față de situația locuitorilor năpăstuiți. Prin intermediul trimișilor speciali, principalele ziare naționale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
reginei, ședințele de lucru ale acestui Comitet urmau să se desfășoare la Palatul Cotroceni. Un „comandament” similar avea să ia ființă la inițiativa Comunității Evreilor din București, ce a reușit să aducă în cadrul „unui Comitet Central Evreiesc toate marile organizațiuni evreiești din Capitală, ca lojile <<Bnei-Brith>>, <<Uniunea Evreilor Români>>”ș.a. Mediatizarea excesivă a incendiului din 16 mai a produs la nivelul întregii țări sentimente de profundă compasiune față de situația locuitorilor năpăstuiți. Prin intermediul trimișilor speciali, principalele ziare naționale au relatat cu lux
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin intermediul podului de lemn din susul Bistriței), spre Sud, drumul Bacău-Focșani și spre Est, drumul ce făcea legătura cu Letea Veche prin intermediul celui de-al doilea pod de lemn de peste Bistrița. Treptat, odată cu popularea malului drept al Bistriței (viitorul cartier evreiescă, dar și a zonei de Nord-Vest a orașului, pe nucleul stradal mai sus amintit a fost creată, în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu toții”, solicitau consilierilor comunali să fie „contra pentru totdeauna la un asemenea tramvai”. Evident, cereri similare au fost adresate și din partea birjarilor din localitate. Cele 27 de semnături, ce apar pe solicitarea din 9 iulie 1904, scot în relief dimensiunea evreiască a acestei bresle: în afară de patru nume românești (Vasile și Dumitru Rusu, Dumitru Ionescu și Dumitru Covalea), în rest, toate celelate nume aparțin reprezentanților cultului mozaic. Neîmplinirea proiectului tramvaiul lui Porumbaru a făcut ca, până în vara anului 1930 - atunci când au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
porțile spitalului la 1 decembrie a.c., datorită bolnavilor lipsiți de mijloace, dar și din cauza numărului mare de bolnavi de scarlatină” (în acel an, la nivelul orașului, cele mai multe cazuri s-au înregistrat în rândul locuitorilor evrei; n.n.). La acea dată, spitalul evreiesc din localitate era singurul care dispunea de camere speciale pentru internarea și izolarea persoanelor cantagiate. Trebuie spus faptul că epidemia de scarlatină de la sfârșitul anului 1903 s-a manifestat puternic la nivelul întregului teritoriu al vechiului Regat. Un buletin întocmit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]