130,470 matches
-
această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 340 și 341 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului. Referitor la presupusa atingere adusă prevederilor art. 16 din Constituție de către dispozițiile criticate, Curtea a reținut că nu este contrară principiului egalității în drepturi instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
vot ale acționarilor sau ale asociaților unei alte întreprinderi; o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi; o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia; o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi și
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257010]
-
drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi; [ ] o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere al celeilalte întreprinderi; [ ] o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia; [ ] o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257010]
-
strategie vizează educația rutieră desfășurată la nivelul unităților de învățământ și reconsiderarea condițiilor de acces la profesie și/sau ocupații, precum și de menținere în funcție - specifice entităților supuse autorizării din partea ministerului transporturilor și infrastructurii și respectiv a persoanelor care exercită ocupații cu responsabilități în domeniul siguranței rutiere. Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră pentru perioada 2022-2030 vizează inclusiv perspectiva reglementării cursurilor de conducere responsabilă și a programelor de reabilitare pentru conducătorii auto care au săvârșit abateri
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
20. Se mai arată, în esență, că prin prevederile criticate se creează o discriminare cu privire la exercitarea căii de atac a recursului în materie civilă între justițiabili, în raport cu valoarea pretențiilor. Justițiabilii sunt lipsiți de dreptul de a exercita o cale extraordinară de atac în vederea apărării drepturilor, a libertăților și intereselor lor legitime, fără ca legiuitorul să fi avut în vedere vreun criteriu obiectiv. ... 21. Se mai susține că se impune a fi analizată constituționalitatea art. 718 din
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
se impune a fi analizată constituționalitatea art. 718 din Codul de procedură civilă, în sensul dacă acesta respectă și este în concordanță cu dispozițiile art. 129 din Constituție, care prevede că împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. ... 22. Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă apreciază în Dosarul nr. 1.715D/2018 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 23. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). ... 35. În aceste condiții, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un singur grad de jurisdicție. Totodată, s-a statuat că art. 21 din Constituție nu precizează in terminis că accesul liber la justiție implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și cea a recursului, situație în care exercitarea cumulativă a ambelor căi de atac împotriva unei hotărâri nu constituie un criteriu de neconstituționalitate. Pentru aceleași rațiuni, Curtea a apreciat că nu sunt încălcate
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
din 3 ianuarie 2018). ... 40. Raportat la critica de neconstituționalitate conform căreia legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului, Curtea a reținut că, în noul Cod de procedură civilă, recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. ... 48. În același timp, instanța de la Strasbourg, prin Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragrafele 37-38, a statuat, cu privire la art. 6 paragraful 1 din Convenția
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, în forma participației penale a instigării, întrucât acesta, în cursul lunii septembrie 2013, l-a determinat pe inculpatul H.V. să își exercite influența și autoritatea deținute asupra inculpatei G.L. în scopul de a obține, prin forțarea dispozițiilor și regulamentelor interne ale C.N.A., revenirea asupra Deciziei din data de 17 septembrie 2013 de retragere a licenței postului GIGA Tv, controlat de Ș.G. Dosarul
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
din 1969. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, printre alții, Direcția Națională Anticorupție și inculpatul Ș.G., Curtea de Apel București - Secția I penală dispunând, prin Decizia penală nr. 943/A din 14 septembrie 2021, ca urmare a admiterii căii de atac exercitate de parchet, desființarea, în parte, a hotărârii atacate și, rejudecând, a majorat cuantumul pedepsei rezultante aplicate inculpatului Ș.G. de la 3 ani și 9 luni închisoare la 4 ani și 6 luni închisoare. Prin Sentința penală nr. 1.135 din 29
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
fiind disciplinat și recompensat de 4 ori. La data de 3 noiembrie 2021, persoana condamnată Ș.G. a fost pusă în libertate, ca urmare a expirării termenului de contestație, în condițiile în care împotriva sentinței de liberare condiționată nu a fost exercitată nicio cale de atac de intimat și Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș, unitate de parchet căreia îi fusese comunicată hotărârea. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș, la
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
atribuție a respectivei unități de parchet „participarea la ședințele de judecată, cu excepția fazei de executare a pedepsei, în cauzele pentru care procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au sesizat instanțele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în alte situații în care participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracțiunile date de prezenta ordonanță de urgență în competența direcției“ . Reprezentantul Ministerului Public a arătat, în esență, că dispozițiile art. 5 alin. (3) din
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
efectuată de Direcția Națională Anticorupție potrivit legii vechi, precum și a celor care au rămas în competența acesteia în condițiile alin. (1), participă procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată Articolul 63 Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuții: (...) e) participă, în condițiile legii, la ședințele de judecată; (...) ... Articolul 67 (1) Procurorul participă la ședințele de judecată, în condițiile legii, și are rol activ în aflarea adevărului. (...) (3) În procesele penale, la ședința de judecată
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
înțeleasă decât în sensul că soluția legislativă constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, în particular, a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum și a motivelor pentru care poate fi formulată. În acest sens sunt, de altfel, dispozițiile art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și cele ale art. 129
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
sunt, de altfel, dispozițiile art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și cele ale art. 129, care prevăd că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, norme constituționale care atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. ... 19. Pentru toate aceste motive, prin jurisprudența precitată, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
atac a recursului. ... 13. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă principiul egalității în fața legii. Astfel, există anumite diferențieri, în ceea ce privește căile de atac, între materiile în care justițiabili își exercită drepturile în fața instanțelor judecătorești sau autorităților publice - drept societar, drept penal, drept civil, fără să existe o justificare obiectivă și rezonabilă. ... 14. Scopul introducerii unei căi unice de atac în cazul acțiunilor promovate în temeiul art. 132 din Legea
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un singur grad de jurisdicție. Totodată, s-a statuat că art. 21 din Constituție nu precizează in terminis că accesul liber la justiție implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și a recursului, situație în care exercitarea cumulativă a ambelor căi de atac împotriva unei hotărâri nu constituie un criteriu de constituționalitate. Pentru aceleași rațiuni, Curtea a apreciat că nu sunt încălcate nici
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
1.122 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010). ... 25. Curtea a reținut că în noul Cod de procedură civilă recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiție al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime, precum și dreptul tuturor părților interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. ... 32. În același timp, instanța de la Strasbourg, prin Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragrafele 37-38, a statuat, cu privire la art. 6 paragraful 1 din Convenția
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
manifestarea de voință din partea persoanei în cauză, care se concretizează în acțiunile efective ale acesteia și care are ca scop ducerea la bun sfârșit/realizarea obligației prescrise. Realizarea acestui demers se raportează atât la un standard subiectiv/intern al persoanei care exercită atribuția de serviciu, cât și la un standard obiectiv. Standardul subiectiv ține de forul intern al persoanei respective, iar măsura în care acesta este atins ține de autoevaluarea acțiunilor întreprinse. Standardul obiectiv are ca element de referință principal normativul actului
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]
-
a unor prescripții implicite, nedeterminabile la nivel normativ (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful 51). Astfel, Curtea a apreciat că, în primul rând, legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii. Pe de altă parte, organelor judiciare, în misiunea de interpretare și aplicare a legii și de stabilire a „defectuozității“ îndeplinirii atribuției de serviciu
DECIZIA nr. 107 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255970]