3,956 matches
-
fași și tăt în chișioare cade, ca mâța", asta-i o vorbă ce mult umblă prin popor. Maria încearcă să zâmbească: Să te audă Dumnezeu. Mă... mă mai roade un gând, spune ea după un timp, șovăind, Alexandru... Săndrel... Coconul... "feciorul ibovnicei"... Maria! protestează el cu reproș. Bine! Na, "feciorul din flori"... din... din "floricele"! E bine? Ce-i cu Alexandru? Ce-l tot miglisește și-l tot dăscălește despre "meșteșugul armelor și al domniei"?! se dezlănțuie ea. Că doar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i o vorbă ce mult umblă prin popor. Maria încearcă să zâmbească: Să te audă Dumnezeu. Mă... mă mai roade un gând, spune ea după un timp, șovăind, Alexandru... Săndrel... Coconul... "feciorul ibovnicei"... Maria! protestează el cu reproș. Bine! Na, "feciorul din flori"... din... din "floricele"! E bine? Ce-i cu Alexandru? Ce-l tot miglisește și-l tot dăscălește despre "meșteșugul armelor și al domniei"?! se dezlănțuie ea. Că doar nu l-a bate gândul să și-l lase urmaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu mai puteam fi uns domn... Și nu eram decât de-o șchioapă... Dihonia a început cu fiul cel mare al Voievodului, Iliaș-Vodă. Doamna Stanca, mama fratelui său vitreg Ștefan, a uneltit să-l otrăvească pe Iliaș, ca să-și vadă feciorul încoronat. Iliaș-Vodă a înșfăcat-o de păr și a înecat-o în hârdăul cu apă de ploaie din curtea Cetății... Ștefan, fiul Stancăi, cu ajutor leșesc îl înfrânge pe Iliaș și-și răzbună mama, arzându-i lumina ochilor cu fierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vedere vreo zece ani. Din zi în zi se mișca mai puțin și era mai nesigur în gesturi. S-a aflat că la Galați ar fi un doctor care face operații la ochi de-și capătă oamenii vederea. Unul din feciorii bunicului, (unchiul Cristea) s-a dus la Galați și a stat de vorbă cu doctorul, apoi l-a adus pe bunicul. Doctorul l-a consultat și a declarat că are cataractă și că se poate opera cu succes. Au trecut
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și a stat de vorbă cu doctorul, apoi l-a adus pe bunicul. Doctorul l-a consultat și a declarat că are cataractă și că se poate opera cu succes. Au trecut cam doi ani și nici bunicul și nici feciorii lui n-au putut să adune atâția bani cât cerea doctorul pentru operație. În cele din urmă bunicul a vândut un hectar de pământ arabil. În anul 1931 bunicu și-a recăpătat vederea. Pentru noi, reușita operației a fost o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a duce viața mai departe. Așa am simțit atunci că trebuie să fie. Cred că această scrisoare a fost redactată și expediată în anul 1958. Suntem în anul 1997 și mama Ileana, fără vedere, trăiește și se bucură de viața feciorilor ei care vin de departe ca să se bucure cu mama lor. UNCHIUL CRISTEA Un alt frate al tatălui meu este „nenea Cristea”, om isteț și harnic, cu multă ironie în vorbire. A fost și a rămas toată viața un țăran
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu o fată din Gradiștea. Și-a făcut casă și gospodărie peste drum de casa părinților noștri, deci tot „La trei vânturi”. Când a fost obligat tata să se mute, a fost obligat și Dinu. Din două gospodării, tata și feciorul au realizat una singură, cu o casă socotită a avea două apartamente, în Râmnicelu. La Gospodăria Agricolă din Râmnicelu, numită „Ștefan Pavlăț” era președinte un fost coleg de-al meu, Bumbac Vasile, care era atât de slab de minte, în timpul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mă duc de multe ori, seara, la un restaurant-grădină de vară a unui evreu, grădină intrată în obișnuința lumii "La Abrumcic". Alături de cei câțiva copaci vii mai erau și câțiva de natură statică pictați pe copertine. Abrumcic bătrânul avea un fecior, Ițic, care învârtea toată afacerea și două fete care serveau la masă. Fripturi de tot felul, mici, cârnați cu usturoi, fudulii, în fine, tot ce-ți dorea suflețelul dacă te ținea portofelul. Aici veneam de obște sâmbăta. și iată că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
deveneau seara obiectivul de atac al țânțarilor. La baltă ne distram cu chefalii. Se adunau în jurul unei bucăți de pâine parcă invitându-te să-i culegi cu mâna. și așa și făceam. De aici poate că i s-a tras feciorului mai mare pasiunea de totdeauna pentru pescuit. La mijlocul lui august tabăra și-a încetat activitatea. La Marineanca totul era bine. Plouase și câmpul, grădina arătau minunat. Singura undă de tristețe era inevitabila plecare la Sofian. Ne gândeam la cele realizate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Iași mesaje de la Beghieți și Novi Sad afirmându-se ca epigramist după cum se arată Într-o dedicație de pe un volum măgulind pe moldoveni: Și Banatul și Moldova Ele-s "fruncea" și de soi ... Și-i normal așa să fie Cu feciori cum suntem noi" la care un mucalit de moldovean continuă: Că sunt două "frunci" măi frate Nu e mare noutate Important ce știu și pruncii: Aurul din dosul "fruncii". Pe parcursul publicisticei sale am descoperit un poet apăsat de teama Înstrăinării
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a stins din viață bătrânul protopop Ion Moța , în casa părintească din Orăștie, ce răsunase pe vremuri de glasul cristalin al copilăriei lui Ionel. A murit senin, dacă nu împăcat, mulțumit în orice caz că ideea pentru care se sacrificase feciorul lui neprețuit, izbândise după ani de luptă. Murind atunci a avut cel puțin fericirea să nu mai vadă o nouă prigoană, ducând astfel cu el imaginea unui început de Românie Legionară, despre care de atâtea ori îi doinise glasul înaripat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau nopțile pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se trăgea din trei frați bucovineni care, fugind din Stupca, trecuseră peste „cordun” din cauza cătăniei. Împroprietărit la 1864, diaconul și-a făcut casă lângă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la Bacău. Una dintre nepoate, Biluța Madolciu, a emigrat în Argentina, căsătorită cu industriașul Tălășescu. Doar ramura Stupcanilor din Probota a rămas pe loc. Nepotul lui popa Petrea, cantorul Petruț, avea doi frați, pe învățătorul Ion și pe Mișu, contabil. Feciorul lui Petruț, profesor, a fost directorul școlii din Probota iar fata lui Mișu, studentă la canto, a murit din păcate într-un accident. SOFIA STUPCANU Chiar dacă era mai în vârstă decât mama, sora cea mică a părintelui Teoctist a fost
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
numele bătrânului se stingea. De la Dolhasca unde am cercetat, la Probota, mănăstirea lui Petru Rareș, am luat trenul spre Fălticeni. Pitrocisem ulița vestită a Rădășenilor cu amintiri literare, Dumbrava Minunată și Oprișenii Vechi, unde părintele Elisei ni se plângea că feciorul lui, Grigore, care termina liceul, nu putea să încapă la facultate din pricina „originii nesănătoase”. În cele din urmă ne-am oprit la monumentul viu al târgului, profesorul de naturale Vasile Ciurea. Mai întâi domnia sa fusese colecționar de mostre geologice și
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care îi făcea în parte istoricul fiecărei piese au pus lucrurile la punct. Veche sămânță de boieri, Vasile Ciurea se trăgea dintr-un nobil ereditar din Maramureș pe nume Ion Cozma. Unul dintre urmașii acestuia, Gavril Cozma, îl avu drept fecior pe paharnicul Vasile Cozma (Ciure) din Tâmpești-Fălticeni (mort în 1828), adoptat de Teodor Ciure. Paharnicul Vasile Cozma (Ciure) era căsătorit cu Maria Ursache Davidel, descendentă a familiei domnitoare Movilă. Cu Maria, Teodor Ciure l-a avut pe căminarul Tudorache Ciure
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
intrat cu coasele câțiva flăcăi. Își limpezește fața devale, la pârâu. E învățătorul ce apoi se îndreaptă către școala în care, într-o cămăruță, dorm nevinovat trei prunci care supun la grele încercări inima părinților. Un rictus sceptic față de veleitățile feciorului mai mare, de care se simte totuși mândru, s-a așternut pe obrazul bărbatului. Mama doar, sfânta mamă, privește cu o uimire blândă la copilul încă adormit. Tabloul idilic nu ține mult. Cu trăsnete, pâclă și viituri, munții își varsă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini pe care nimeni nu-i mai recunoștea. Din astfel de pricină flăcăii treceau munții și se însurau în satele moldovenești. Fecior de hainal din Palanca, popa Toader a avut trei copii: pe Neculai, pe Alexandru și Ruxanda. Pe toți i-a purtat în școli, Neculai ajungând preot la Brusturoasa iar Alexandru și Ruxanda stabilindu-se în Iași. Ruxanda a ajuns soția
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
trei copii: pe Neculai, pe Alexandru și Ruxanda. Pe toți i-a purtat în școli, Neculai ajungând preot la Brusturoasa iar Alexandru și Ruxanda stabilindu-se în Iași. Ruxanda a ajuns soția colonelului Adam, comandantul Regimentului 13. Alexandru, căruia, ca fecior al unui Toader, în școală i sa zis Teodoreanu, a fost tatăl lui Osvald Teodoreanu, adică bunicul scriitorilor Păstorel și Ionel Teodoreanu. Deși ieșenii păstrau legătura cu rudele din Palanca (ca fecior al lui Neculai Popovici, preotul din Brusturoasa, bătrânul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
colonelului Adam, comandantul Regimentului 13. Alexandru, căruia, ca fecior al unui Toader, în școală i sa zis Teodoreanu, a fost tatăl lui Osvald Teodoreanu, adică bunicul scriitorilor Păstorel și Ionel Teodoreanu. Deși ieșenii păstrau legătura cu rudele din Palanca (ca fecior al lui Neculai Popovici, preotul din Brusturoasa, bătrânul Niculiță Cojocaru era văr drept cu Osvald Teodoreanu), totuși componenta ardelenească a familiei Teodoreanu n-a fost, din câte știu, consemnată în istoria literară. Mai deținem mărturia directorului școlii din Palanca că
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
era Vera, și care nu suporta farsele băieților, îl beștelea pe Andi ori de câte ori trebuia să-și astâmpere setea cu apa parfumată și plină de clăbuci. După pățanie, toți l-au poreclit pe Andi „dezinfector teritorial”. Fiind inginer, tatăl hotărâse ca feciorul să urmeze politehnica. O atracție probabil ancestrală l-a îndreptat însă pe Andi către Archeos și către facultatea de istorie. El a studiat ce îi plăcea mai tare: heraldica și genealogia. Azi e un bun documentarist. ȘOIMULEȚ Deși în familia
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de la părinți, fiul lui Nectarie Cotlarciuc, Dragoș, ajunge să fie un om de nădejde al țării sale, și cum dorul și dragul de învățătură pe care le-a avut mitropolitul, le-a transmis și copilului său și, la rândul lui, „feciorul” a moștenit de la părintele său dragostea pentru studiu. Despre soția Aurora nu mai avem alte informații. Știm doar că din nefericire, „blânda preoteasă și mamă bună” a trecut la cele veșnice în anul 1918, în urma unei gripe spaniole, „lăsând în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de patrimoniu împotriva agenților biodeterioratori. Cu sprijinul soției am putut înființa o secție de master - Conservarea bunurilor de patrimoniu, care a funcționat o bună perioadă de timp și care a atras absolvenți de la Biologie, Teologie-Patrimoniu Cultural și Universitatea de Arte. Feciorul nostru, Georgian-Tiberiu, a urmat Liceul Internat „C. Negruzzi” din Iași, apoi Facultatea de Medicină Generală de la Universitatea de Medicină „Gr.T.Popa” din Iași. După absolvire a devenit asistent la Catedra de Fiziopatologie a Facultății de Medicină Generală. În 1999 a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de căutat pe teren alimentar. Cînd a sosit înghețata cu fistic, am lăsat-o în farfurie, fără a mă atinge de ea. "Nu vă place înghețata? a întrebat Gramont. Dimpotrivă, dar ați uitat furculițele! Curajos, ducele i-a făcut semn feciorului. Într-o clipă au apărut 70 de furculițe, iar Sagan a trebuit să se declare învins". În concluzie, prințesa Metternich i-a spus ducelui de Avarna: "Să ni se aducă lingurițe. Destul cu moda mea care îi obligă pe tinerii
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
răsunătoare. Efectul asupra tineretului, copiilor, era formidabil. Mai văd și acum acea scenă solemnă petrecută în Piazza del Popolo, cînd depuneau jurămîntul "Ballila" (tinerele cămăși negre). Pe o ploaie cruntă, rece, unui servitor ce căuta printre șirurile de copii pe feciorul stăpînilor săi, ca să-i dea să bea ceva cald, acesta, un puști de șapte ani, îi răspunse: "Cum îndrăznești să mă chemi cînd mă înrolez? Du-te și spune-le alor mei că mă aflu aici pentru a suferi!". Se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Căsătoria fiicei lui Mussolini cu contele Galeazzo Ciano a prilejuit o mare recepție la vila Torlonia, unde ne-a fost dat să-l vedem pe Duce alături de soție, Dona Rachele, care de obicei nu se arăta, și a numeroșilor ei feciori. Era un tablou de familie care avea în el ceva simplu și liniștit, în contrast cu atmosfera obișnuită, polițienească și teatrală, în care se mișca Ducele atunci cînd apărea în lume. Invitații la ceremonia nupțială au avut ocazia să constate de visu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]