12,214 matches
-
de romantismele Franței și Germaniei constă în a-și crea un public inocent care justifică o muncă, un rol de mentor și de pedagog, pentru ca dezvăluirea ființei poporului subestimat să se conformeze categoriilor de gîndire și de limbaj ale acestor filosofi. Dacă problema adaptării modelelor culturale străine reflectă atîta acuitate, este pentru că pătrunderea în forță a acestor modele pune probleme. Două tradiții se întîlnesc într-o nouă conjunctură pentru a explica șocul pe care-1 reprezintă asimilarea romantismului de către tinerimea moldo-valahă. Una
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
traduse în greacă la Iași, în 1794. Scrisorile persane ale lui Montesquieu apar în greacă în 1817; Spiritul legilor nu va fi de găsit decît în 1830. Este tradus și Voltaire, însă alegerea vizează Istoria lui Carol al XII-lea, filosoful fiind înțeles ca un cronicar. Opera sa circulă în mediile francmasoneriei din Iași, aflate în legătură cu lojele din Moscova și Sankt-Petersburg. Andrei Pippidi insistă asupra specificității mediului socio-cultural care orientează modurile de relație cu operele și diferențiază deschiderea influenței lor în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
biruie. În consecință, neînțelegerile franco-române sînt, în ciuda relațiilor intelectuale călduroase și a contactelor politice legate cu grupurile republicane, profunde. Armonia esențială a întîlnirii este reprezentată de lectura împărtășită a lui Herder. Uimind învățătura lui Quinet, traducătorul și semnatarul prefeței lucrării filosofului german, Filosofia istoriei umanității (în 1827 și 1828), tinerii moldo-valahi trec de la o istorie în căutarea izvoarelor și a unei narațiuni continue împotriva lacunelor memoriei, la o povestire care demonstrează împlinirea unui plan divin prestabilit. Logica Ideii conduce spre acumularea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de istorie a umanității, parcursul românesc, dialogul franco-român. Textele lui Bălcescu de după 1848 dovedesc prezența amprentei herderiene. Cînd publică, în septembrie 1850, Mersul revoluției în istoria românilor, Bălcescu se exprimă ca un participant la evenimentele de la 1848, dar și ca filosof al istoriei: "Revoluția română de la 1848 n-a fost un fenomen greșit, efemer, fără trecut și fără viitor, fără altă cauzalitate decît voința conjuncturală a unei minorități sau a unei mișcări generale europene. Revoluția generală fu ocazia iar nu cauza
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Horea, este aureolată de prestigiul pe care îl conferă în ochii țăranilor revolta împotriva privilegiilor nobiliare. El se bate pentru o națiune nerecunoscută, națiunea română, împotriva unei națiuni nobiliare, ungurii. lancu va intra în legendarul românesc datorită poetului și filosofului Lucian Blaga și a dramei sale, pusă în scenă în 1934, va fi apoi consacrat de istoriografia epocii comuniste ca patriot și ca participant la răscoalele antifeudale. La începutul dramei sale, Blaga îl prezintă apărînd și rostind aceste simple cuvinte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Transilvania și Basarabia, aceea a minorităților naționale, a căror doleanțe sînt luate la cunoștință de Occident imediat după război, nu sînt rezolvate. În 1930, ardelenii se plîng că Maniu, care este reprezentantul lor, nu și-a ținut promisiunile făcute electoratului. Filosoful Nae lonescu îl crede incapabil să creeze o unitate spirituală între Ardeal și Vechiul Regat în vederea depășirii diferențelor pe care acesta le consideră a fi de natură structurală. Revendicările minorității maghiare se fac auzite la Societatea Națiunilor. Dialogul între București
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de relațiile stabilite cu un stat pervertit de laicism, care ar conduce-o pe un drum nefast pentru ea. El condamnă "statul actual ca nefiind aliatul natural al Bisericii, pentru că el a încetat să fie un stat creștin" (mai 1936). Filosoful se îndreaptă spre o mistică după care: "Credo quia absurdum, adică fiecare creștin trebuie să împlinească, în liniște, sacrificiul dureros al intelectualului". Căile urmate de discipolii lui Nae lonescu au fost dintre cele mai diverse. Astfel, Emil Cioran, cunoscut publicului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la unele izvoare ale spiritualității naționale ortodoxe. Gîndirea reprezintă locul de întîlnire al conservatorismelor tradiționale cu formele unei reînnoiri culturale. Astfel, la sfirșitul anilor '30, revista se va angaja în epopeea unei "noi Europe". Din 1926, publicația este condusă de filosoful Nichifor Crainic, care îi succede romancierului Cezar Petrescu și care va rămîne la conducerea acesteia vreme de aproape douăzeci de ani. La un moment, Gîndirea are dificultăți financiare; lorga îl prezintă pe Crainic regelui Carol de la care obține sprijinul dorit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
axă a filosofiei gîndiriste pe care el nu o ia în seamă, anume aceea a respingerii umanismului și a liberalismului occidental considerate decadente. La Gîndirea, Spengler și-a găsit cîțiva epigoni. La această revistă colaborează poeții Vasile Voiculescu, Ion Pillat, filosoful, poetul și dramaturgul Blaga, criticii Pamfil Șeicaru și Tudor Vianu. Încă din 1930, orientarea antioccidentală este clar afirmată, atunci cînd Nichifor Crainic arată într-un articol intitulat " Pacifism" ceea ce trebuie să constituie fundamentele unei politici externe autentic românească: Pentru noi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se regenereze decît plecînd de la izvoarele ființei sale care sînt izvoarele etnice. Etnicitatea nu este un concept pur biologic, ci specific antropologic". El reia, în 1938, aceeași referință la fundamentul etnic și spiritual într-un articol intitulat " Spiritul autohton". Filosoful declară: "Statul este expresia politică a conștiinței autohtone". Dușmanii denunțați sînt Roma unii colaboratori ai Gîndirii regretă formarea Bisericii uniate în Transilvania -, democrația și sistemul partidelor care distruge organicitatea națională -, bolșevismul bazîndu-se pe antagonismul social, care nu este decît o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Șeicaru. În 1933, Crainic este primit de Mussolini. În 1939, teologul D. Stăniloaie face sinteza între ortodoxie și latinitate pe care le prezintă ca specifice identității românești. BLAGA SAU SALVAREA PRIN STIL. ARHAISM ȘI ORTODOXIE Gîndirea își deschide paginile pentru filosoful și dramaturgul Lucian Blaga, a cărui operă se impune definitiv în perioada dintre cele două războaie. Ca poet, Blaga este apreciat încă de la apariția, în 1919, a primului său volum de versuri. Poemele luminii. Piesele sale de teatru, scrise începînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
caută să se definească, raportîndu-se la teologie, la religie și la națiune. În 1932, Crainic publică un articol de fond consacrat sensului teologic al frumosului, punînd în lumină importanța, în acest punct al gîndirii ortodoxe, a Sofiei și a scrierilor filosofilor ruși, de la Soloviov la Florenski, în privința interpretării Sofiei. Blaga impune Ideea care surprinde globalitatea culturii românești în propriul său spațiu, în modulațiile peisajului său, în ritmul cîntecului popular. Opera sa, inspirată în același timp din Spengler și din referințele la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
manifestări erau conduse, în majoritate, de legionari. Mișcarea legionară își are originile în șocul produs de război și de revoluția bolșevică și exprimă, încă din 1918-1919, dorința de revitalizare a speranței naționale, apărătoare și cuceritoare totodată. Unul dintre analiștii momentului, filosoful N. Crainic evocă, în cîteva rînduri din Memoriile sale publicate în 1991, la București, portretul legionarilor și prezența șefului mișcării, Codreanu: "Preferințele mele se îndreptau spre legionari. Erau tineri, iar eu îmi puneam speranța în ei, ca promotori ai noului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autoritară și de a crea continuitate în efort, ea pune omul politic în imposibilitatea de a-și face datoria față de națiune și se află în serviciul înaltelor finanțe. Mesajul este naționalist, antisemit și anticomunist: schematic, dirijat spre acțiune, alimentîndu-se cu filosofii politice de dreapta, cărora le oferă un ecou militant. Violența legionarilor este cînd tolerată, cînd reprimată. Confruntările dintre ei și democrații de stînga se desfășoară în stradă, în jurul chioșcurilor de ziare, legionarii împiedicînd distribuirea ziarului Dimineața, comuniștii clandestini protejînd-o... Legionarii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
parlamentară și se prezintă la alegerile din 1932 și 1937. Ei se apără în fața acuzațiilor de terorism și stigmatizează terorismul de stat care este practicat asupra militanților lor. Asasinarea lui Duca, în 1933, atrage după sine arestarea mai multor legionari. Filosoful Crainic este acuzat de incitare la moarte, iar legionarii sînt judecați de tribunalul de război. Procesul ucigașilor se desfășoară într-o atmosferă incandescentă. Garda de Fier, înscrisă oficial ca organizație politică, se consideră înșelată și evoluează spre un climat de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și noi. Dușmanii noștri milenari căzuseră la cel mai de jos nivel și începeau să devină odioși Berlinului. Mi s-a făcut cunoscut, în diverse locuri, că singurul om pe care Hitler îl asculta era Antonescu". La revenirea în București, filosoful împărtășește impresiile sale Conducătorului, apoi se lansează într-un turneu de conferințe în Ardeal, Banat, Basarabia, Bucovina și Moldova. La București, se pun bazele Asociației germano-române în vederea întăririi legăturilor dintre cele două țări. Crainic este vicepreședintele acesteia, împreună cu Rădulescu-Motra și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
direct cu Pătrașcu, intermediarul lui Sima. Este deci un amestec de covingeri și de "scapă cine poate" în aceste adeziuni la partid între 1945 și 1948. Convingerile de stînga sînt reale și vor genera adesea deziluzii amare. Mărturiile profesorului Toth, filosof și matematician, tînăr comunist în 1945, clarifică acest entuziasm militant și rezervele provocate de prăpastia dintre utopie și realitatea puterii: "Eram total conștient de faptul că, fără comuniștii ruși, comuniștii români n-ar fi cîștigat nicicînd puterea. Dar mijloacele de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cultura, nevoia de a găsi un loc care să nu fie exilul spre care conducea adeziunea la valorile politice liberale și democratice, a fost aceea care a îndemnat pe unii intelectuali spre o retragere filosofică lîngă unul din maeștrii gîndirii, filosoful Constantin Noica. Era obligatoriu să se pătrundă pe o cale contrarie unui discurs ideologic care ținea loc de știință și a unei ritualizări a puterii, în timp ce constatarea zilnică făcea să izbucnească neputința oamenilor de a schimba lumea. Filosoful frămîntat de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
maeștrii gîndirii, filosoful Constantin Noica. Era obligatoriu să se pătrundă pe o cale contrarie unui discurs ideologic care ținea loc de știință și a unei ritualizări a puterii, în timp ce constatarea zilnică făcea să izbucnească neputința oamenilor de a schimba lumea. Filosoful frămîntat de reflecția asupra filosofici grecești, C. Noica, vine din grupul de intelectuali apropiați de Nae lonescu. Născut în 1909, el s-a format în Franța și Germania, între anii 1931 și 1940. Adeziunile lui ideologice, trecerea lui rapidă în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pozitiviste și tehnocratice. Retragerea și marginalizarea sa fac din el simbolul revoltei, polul unei rupturi aristocratice cu activismul cultural al administratorilor culturii din epoca Ceaușescu. Noica întruchipează un stil, o metodă de interogație, propunînd un crez cultural refondat: discipolii săi filosofi caută împreună cu el un catharsis axat pe problema timpului, a tradiției și a modernității. Există o nevoie de a regăsi rădăcina limbajului, adevărul tradiției, de a se dezaliena de fatalitatea constrîngătoare a modernității. Mai mulți factori explică succesul fenomenului Noica
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și de antioccidentalism. El redă existență filosofică specificului românesc compromis de activiști și propune o ontologie a României raportîndu-se la limbajul său, la particularitățile acestei limbi în felul ei de a formula existența, ființa. Noica ar fi în acești ani filosoful națiunii, promotorul unui nou model, al unei noi viziuni a lumii, purtătoare de romanitate. Noica scrie în Jurnal filosofic: "Toată problema României nu este doar de a fi, de a fi în eternitate, ci de a deveni. Dar cum se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și aliații lor cît și pentru moderni, partizani ai relațiilor României cu Vestul". Noica cere explicații Vestului în prefața lucrării sale Modelul cultural european, publicată în 1986-1987 sub formă de eseuri apărute în revistele Ramuri, România literară și Viața Românească. Filosoful român se teme că occidentalii favorizează "o societate în care surîsul searbăd, politețea și salutul amabil cu mîna vor fi singura măsură a civilizației noastre o civilizație a bye-bye-ului (the Bye-Bye society)". Noica putea să nu deranjeze, ba mai mult
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
regimului "Prometeului Carpaților". Sub titlul "Solidari", se poate citi: "Una din primele observații politice făcute în numele grupului România liberă vede în Ungaria un aliat natural, curajos, al poporului român, implicat profund în suferințele vecinilor din Est". Aceeași revistă dă cuvîntul filosofului ungur Attila Ara-Kovacs, transilvănean ungur instalat la Budapesta pe la începuturile anilor '80. Ara-Kovacs s-a ocupat în România de jurnalul samizdat Ellenpontok, fapt care 1-a adus în atenția unei anchete a Securității. Ara-Kovacs subliniază că Ungaria, spre deosebire de România, a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
România, toată lumea vrea să plece. De patru ani, Bucureștiul nu mai poate pretinde loialitate de la nimeni deoarece chiar românii pleacă. Evreii au plecat, la fel jumătate din germani". Reflecția asupra liberalismului, democrația, fondarea unei noi ideologii, este condusă de cîțiva filosofi originari din Transilvania, apropiați ai grupului de la România liberă. Poetul Geza Szöcs fusese unul din animatorii publicației Ellenpontok, ca și compatriotul său, Gabor Miklos Tamas. Intervievat de Radio Europa Liberă în octombrie 1988, un membru al opoziției democratice ungare își
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pământ?" (Memento mori) de "punere în operă" a adevărului ecclesiastic: pământ suntem și în pământ ne vom întoarce. (Facerea, Cap. 3, 3,19). În termeni heideggerieni opera de artă "pro-pune pământul" și "expune o lume", iar rolul predominant, în accepțiunea filosofului, trebuie să-i revină operei: "în simultana susținere și tăgăduire" a disputei.41 M. Eminescu gândea de timpuriu la această dispută-ruptură: "e oarecum conștiința adevărului trist și sceptic ... [...] ... e ruptura dintre lumea bulgărului și lumea ideii." (Scrisoare către I. Negruzzi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]