5,879 matches
-
vorba de turneele întreprinse peste hotare, aș vrea să ne oprim puțin asupra lor. Mai exact spus,să vorbiți cititorilor despre viitoarele deplasări, pentru că succesele repurtate până acum se cunosc deja. Peste câteva zile voi pleca în Grecia, cu Ansamblul Folcloric al C.C. al U.T.C., iar între 1417 octombrie voi fi în Uniunea Sovietică, împreună cu Savoy. În ianuarie 1985 sunt invitată în Cuba, cu Privighetoarea, la „Șlagăre în studio”, aici urmând să participe soliști din alte opt țări invitate. Acest
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
după moartea autorului. Deși acesta era conștient de extraordinar de micile șanse de publicare, a muncit enorm asupra textului, fără să se abată, însă, de la convingerile sale artistice. Un alt aspect care scapă total atenției cercetătorilor este cel al creației folclorice - în acest sector al creației literare există valori care depășesc cu mult scrierile unor autori consacrați. Aptitudinile înnăscute, talentul literar rezultat din combinarea pe un plan superior a acestora, au dus la crearea unor capodopere valabile prin secole, proces care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice din Statele Unite, Germania și din mai multe localități din țară. La Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
motive ornamentale. Toate acestea pot fi regăsite în muzeul satului, constituit de învățătorul Dumitru Andrei. 4.2 Industriile reprezentative ale artei populare vasluiene SĂRBĂTOAREA LEMNULUI LA EPURENI Profunda legătură dintre român și codru a fost în permanență ilustrată de poezia folclorică și de cea datorată celor mai însemnați poeți. Alături de aspectele spirituale s-au impus, pe deplin și în permanență, și cele de ordin material, determinante în viața de zi cu zi. în zona actuală a județului Vaslui întâlnim, încă, mari
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a unor condiții istorice, sociale, politice, economice, religioase, chiar psihologice, este un mod diferit de trai, independent, liber, cu decizii proprii, cu prieteni, cu viață socială, fără izolare singurătate sau segregare și cuprinde patru elemente esențiale: limbă specifică, unele tradiții folclorice, norme și instituții speciale. Iată deci că, cultura surzilor reprezintă o moștenire care se transmite din generație în generație cu ajutorul codurilor de comunicație specifice cum sunt gesturile ori cuvintele, scrisul și artele, mass media (presa, radioul, televiziunea), media interactivă (telefonul
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
asupra căruia nu trebuie transferat modelul marii industrii turistice. De aceea, marketingul în turismul rural trebuie realizat astfel încât să atragă pe de o parte turiștii iubitori de tradițional și pe de altă parte să contribuie la dezvoltarea susținută a zonelor folclorice atât din punct de vedere economic, social, cât și ecologic. Creșterea vertiginoasă a numărului de turiști care își petrec vacanțele în unele regiuni a distrus uneori farmecul vechilor frumuseți naturale, a poluat în bună măsură apele litorale, a afectat monumente
APLICAREA MARKETINGULUI ?N TURISMUL RURAL by Nicoleta DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83097_a_84422]
-
inegalabilă a naturii. → Destindere Claude debussy: Sonata pentru flaut, alto și harfă; Nicolo Paganini: Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră în re minor; P.I. Ceaikovski: Prolog la Frumoasa din pădurea adormită; Saint-Preux: Credo. Se poate utiliza, de asemenea, muzică folclorică sau programe cu muzică de varietăți. → Insomnie Robert Schumann: Visare; Franz Schubert: Ave Maria; J.S. Bach: Primul și al doilea preludiu; Variațiunile Goldberg; W.A. Mozart: Concertul pentru pian și orchestră nr. 21; F. Haendel: Largo; Rimski-Korsakov: Cântec indian; L.
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
prezente elemente cu valoare turistică din domeniul istoric oferind condiții optime de odihnă și agrement; Spațiul rural al județului Neamț oferă pe lângă peisajele geografice similare celor din Munții Alpi și Balcani și posibilitatea vizitării unor monumente istorice și zone etno - folclorice. Pe lângă monumentele naturii de neasemuită frumusețe ( Ceahlăul, Cheile Bicazului ), zonele cu potențialul turistic ale județului Neamț, oferă condiții optime pentru practicarea drumeției montan - bike, snow - rolling, zborul cu parapanta; Resursele agroturistice sunt numeroase, dar insuficient puse în valoare. Aceasta se
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
marțiale) au devenit altceva decât în China, patria lor de origine, încât astăzi sunt greșit menționate ca fiind invențiile Japoniei. Se pare, totuși, că origami (arta împăturirii hârtiei), cha no yu (ceremonia ceaiului), ikebana (arta aranjării florale) și kabuki (teatrul folcloric) sunt proprii acestei țări, cu toate că unii istorici reclamă faptul că izvoarele scrise în acest sens sunt puține la număr. Cauza ar putea fi că japonezii, spre deosebire de chinezi și coreeni, nu au cunoscut scrisul decât în sec
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
fi surprinsă încă din debutul preludiului prin evitarea difuzării tonalității de bază (si major), configurația modal-pentatonică a afirmației introductive constituind, mai degrabă, o excepție ce se abate de la tradiționalul caracter diatonic și relațiile sale tonale, trăsături specifice creațiilor de natură folclorică. În pofida acestui „anunț” straniu al introducerii, întreg parcursul preludiului va transmite un climat de căldură estivală și intensă luminozitate prin valorificarea culorii strălucitoare deținute de si major. Același spațiu tonal, deși adesea îmbogățit de numeroase armonizări cu trepte alterate, se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
datorat investirii sale cu un caracter vesel și lejer (joyeux et léger), aspect ce se adaugă distincției de pregnanță melodică cu care acestea au fost atribuite în mod diferit. De asemenea, un detaliu de scriitură care vine să reconfirme sursa folclorică a acestor pagini se distinge în modalitatea de structurare a discursului pe două linii evolutive și proiectarea unei „derulări statice” - tremolo - în planul inferior, fapt ce relevă cu elocvență investirea acestuia din urmă cu o funcție de acompaniament. La nivel conceptual
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
limbaj este resimțită cu atât mai pregnant, cu cât acestea fuseseră practic neexplorate pe parcursul desfășurării premergătoare. Același „eveniment” tematic atrage atenția asupra coerenței de concepție ce rezultă din adaptarea parametrului agogic (oscilația liberă a acestuia - Cédez, a tempo) la caracterul folcloric al sursei de inspirație. Pedala de rezonanță va însoți traseul înlănțuirii de octave, secondată fiind de efectul surdinei care vine astfel să estompeze imaginea unei viziuni ce se dorește un cântec sentimental fredonat cu discreție. Același motiv tematic își va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
departe de semnificațiile romantice ce antrenează imaginația la audierea Furtunii din Anii de pelerinaj. Eroul lui Byron, în lupta sa cu forțele supranaturale, este înlocuit de această dată de personajul lui Zefir, Vântul de Vest, adesea întâlnit în basmele literaturii folclorice. Numeroși cercetători ai creației debussyiste susțin că la originea acestor pagini muzicale sar afla una dintre poveștile lui Hans Christian Andersen Grădina raiului. La nivel morfologic, se observă o remarcabilă corelare între tipologia discursului și dimensiunea cadrului agogic Animé et
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
autentice, subliniind deopotrivă forța evocatoare dictată de profeția spiritului de geniu. În plus, el confirmă lipsa utilizării unor „citate” provenite din folclorul spaniol, ceea ce 196 nu împiedică aceste impresii sonore să inspire cu elocvență ținuturile evocate. Cunoașterea spiritului acestei muzici folclorice (la care făcuse apel acel posibil stimul vizual) a putut fi asimilată de Debussy prin numeroase surse ce le reprezentau la acea vreme Expozițiile Universale de la Paris (1889, 1900), unde acesta avusese ocazia să asculte muzica flamenco, precum și admirabilele creații
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
chitară, atacate cu impulsul nestăvilit al sângelui ce clocotește de patima dansului. Impresia de puternică stabilitate creată de relația V-I afirmată în (planul inferior) este o opțiune de limbaj menită a sugera simplitatea cântecului popular (în melodiile de inspirație folclorică, cadențele perfecte marchează cu preponderență sfârșiturile de frază ale acestora). Suprapunerea acestui spațiu tonal cu cel al unui re natural (eventuala calitate minoră a acestuia fiind infirmată curând de prezența lui si în măsura 5) reînvie culoarea armonică duală a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
-lea. Basmele unor scriitori ca Andersen, frații Grimm, Lewis Carrol sau J.M.Barrie vor marca un amplu curent al culegerilor de povești și poezii inspirate de izvoarele literaturii populare, manifestat în întreaga Europă și menit să pună în valoare potențialul folcloric al spiritului național. Astfel, poveștile minunatei lumi însuflețite de împărați, elfi, sirene, zâne sau crai vor reprezenta adevărate manifeste ale mediilor intelectuale în demersul lor comun de identificare națională. Alături de La terrasse des audiences du clair de lune și Feux
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
adică a modului în care percep viața pământeană sau din Lumea de Dincolo. Problema esteticii folclorului a constituit subiectul a numeroase dispute teoretice. Ovidiu Bârlea, încercând să definească principalele orientări a concluzionat: „încercarea de a se apropia de jaloanele esteticii folclorice, adică de a urmări ecoul mesajului folcloric în emotivitatea destinatarului popular sau aceea, preconizata de mulțimea criticilor si istoricilor literari, de a se substitui fără nici o rezervă destinatarului folcloric. Este oare îndreptățită o atare substituire? Anticipăm răspunsul că ea e
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pământeană sau din Lumea de Dincolo. Problema esteticii folclorului a constituit subiectul a numeroase dispute teoretice. Ovidiu Bârlea, încercând să definească principalele orientări a concluzionat: „încercarea de a se apropia de jaloanele esteticii folclorice, adică de a urmări ecoul mesajului folcloric în emotivitatea destinatarului popular sau aceea, preconizata de mulțimea criticilor si istoricilor literari, de a se substitui fără nici o rezervă destinatarului folcloric. Este oare îndreptățită o atare substituire? Anticipăm răspunsul că ea e îngăduită numai pentru cel ce vrea să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
orientări a concluzionat: „încercarea de a se apropia de jaloanele esteticii folclorice, adică de a urmări ecoul mesajului folcloric în emotivitatea destinatarului popular sau aceea, preconizata de mulțimea criticilor si istoricilor literari, de a se substitui fără nici o rezervă destinatarului folcloric. Este oare îndreptățită o atare substituire? Anticipăm răspunsul că ea e îngăduită numai pentru cel ce vrea să aprecieze folclorul la fel ca pe orice creație cultă, după aceleași criterii fără nici o îngăduire sau alte circumstanțe atenuante”<ref id=”33
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o atare substituire? Anticipăm răspunsul că ea e îngăduită numai pentru cel ce vrea să aprecieze folclorul la fel ca pe orice creație cultă, după aceleași criterii fără nici o îngăduire sau alte circumstanțe atenuante”<ref id=”33”>Ovidiu Bârlea, Poetica folclorică, Editura Univers, București, 1979, p. 9</ref> Aceste aspecte au fost analizate în numeroase lucrări de specialitate. Astfel, Romulus Vulpescu, în lucrarea Dicționar de etnologie , semnalează existența etnoesteticii ca parte componentă a esteticii populare,ambele integrabile în estetica generală. Etnoesteticului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
el este judecat din perspectiva înfățișării și a etichetelor care i se pun. Conflictul dintre cei dintre pământeni și zmei pare fără sfârșit - intoleranța și prejudecățile creează un cerc vicios în interiorul căruia personajele sunt captive. <reflist> BIBLIOGRAFIE Bârlea, Ovidiu, Poetica folclorică, Editura Univers, București, 1979 Ciobotaru, Anca-Doina, Teatrul de animație între magie și artă, Editura Princeps, Iași, 2006 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura Rao Books, București, 2007 Jula, N.; Mănăstireanu, V., Tradiții și obiceiuri românești, Editura Pentru Literatură, București, 1968 Rosenkranz
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
criticul-folclorist, este de la metalul cel mai puțin nobil la cel mai de preț, s-ar zice o conversiune de la teluric la astral, după metoda spagirică. Dar și fără alchimie este învederată cinstea de care se bucură regnul mineral”. Afară de sintagmele folclorice transplantate direct („De treci codri de aramă...”) există în paginile de tinerețe eminesciene sugestii în care metalele enumerate devin alegorii, ca de exemplu, replica îngerului către Dionis, cercetător al cărții lui Zoroastru: „De ce vrei să scoți aramă sunetului aurului ? Nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
devin alegorii, ca de exemplu, replica îngerului către Dionis, cercetător al cărții lui Zoroastru: „De ce vrei să scoți aramă sunetului aurului ? Nu-i cu putință”. Aurul și argintul, metalele dominante în poetica eminesciană, au, pe lângă atributul nobleții și al atestărilor folclorice, pe acela esențial al luminiscenței. Se poate spune dealtfel că poetul național este un mare evocator al celor patru elemente inseparabile de viața secretă pe care o dă acestora lumina deseori nocturnă. O investigare statistică facută de Vladimir Streinu în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a pus la dispoziția organizației noastre. Mai mult, în spațiul de care dispune a fost inaugurată Librăria "Mihai Eminescu" și cafeneaua literară "București". La inaugurarea Centrului, pe 10 mai 2015, am organizat o paradă a portului popular, o adevărată sărbătoare folclorică la care au participat peste 2.500 de români îmbrăcați în frumoase costume populare, fanfare, colective de dansatori, ansambluri vocale, delegații din București, Iași, Suceava, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Chișinău, Vatra Dornei, Bistrița, Botoșani etc. Am primit mesaje de salut din partea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
jumătate din angajați». Cenzura Nu avem voie să dăm informații!, mă asigură Tamara Aramă, directoarea Școlii nr. 3 din Humulești. Forțați de șomaj, țăranii abia acum își revin. S-au întors la agricultură, ară cu vacile și cu caii. Tradițiile folclorice aproape că nu mai există. Avem costume naționale la școală... Nu-i mai tentează muzica, dansul popular. Portul popular a dispărut. Nu mai există ateliere de costume la Pipirig. Oamenii sunt demoralizați. Prosperitatea actuală provine de pe timpul când erau salariați
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]