4,454 matches
-
preiau cazul». Deși locotenentul Cristea se ocupa de asemenea cazuri. «Tu nu trebuie să te bagi la violuri, tu ești la criminalistică!» «Du-te puțin afară că am de discutat ceva cu domnul Cristea», mi-a zis dl. Zainea. Cu fustă? Fără fustă! Mai târziu, m-a chemat domnul Zainea înăuntru. Am scris ce-a zis el. Nu m-a lăsat să spun că m-a bătut, că m-a amenințat cu cuțitul. Mi-a rupt declarația. «Lasă că facem alta
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Deși locotenentul Cristea se ocupa de asemenea cazuri. «Tu nu trebuie să te bagi la violuri, tu ești la criminalistică!» «Du-te puțin afară că am de discutat ceva cu domnul Cristea», mi-a zis dl. Zainea. Cu fustă? Fără fustă! Mai târziu, m-a chemat domnul Zainea înăuntru. Am scris ce-a zis el. Nu m-a lăsat să spun că m-a bătut, că m-a amenințat cu cuțitul. Mi-a rupt declarația. «Lasă că facem alta!» Mi-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mult?» El considera că vorbește de la om la om. «Domnu’ Zainea, eu n-am fost la turci, nu am pașaport. De ce vorbiți așa?» «Uită-te la tine! Cum ai vrea să se poarte bărbații cu tine dacă te îmbraci cu fustă scurtă? Te-mpaci cu băiatu’?» Obraz și prestigiu de Făurei Mi-a cerut o declarație că mă împac pentru trei milioane. Pe de altă parte, i-a spus lui Dan Enescu să-mi dea banii că-l bag în pușcărie
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
afli pe o saltea care a fost expusă în partea din față a magazinului, de unde silueta ta relaxată se poate vedea foarte bine din stradă. Dacă ești femeie și se mai întâmplă să fii îmbrăcată cu o rochie sau cu fustă, modestia ta poate fi pusă serios la încercare. Poate fi ceva mai jenant decât această postură? Iar dacă nu este așternut pe pat, nu vei ști niciodată cum va fi la atingere, dacă sau când vei duce patul acasă. Neavând
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ea. Auzi jucând dinapoia lui tuspatru copitele cerbului, apoi tropotul care-l ajungea din urmă, apoi fuga-i ușoară alături de el. Cerbul își azvârlise capul pe spate, își răsfrânsese buza; râdea și vântul îi șuiera printre dinții verzi. Fata avea fusta largă. Alerga iute, cu zdravenele-i picioare desculțe. Sui pe malul șanțului de udat, coborî de cealaltă parte și se făcu nevăzută. Bobi ajunse drept în vârf. Dar înaintea lui nu mai era decât platoul pustiu, cu două-trei fumegări de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un dulap cu uși masive și coloane, un scrin cu marmură albă, încercuit cu o bară metalică, o oglindă înaltă, monumentală, un fotoliu cu picioarele groase, scaune cu spătarul tare în formă de liră. Dar o cuvertură confecționată dintr-o fustă veche de mătase stil Ludovic al XV-lea înveselea patul masiv, așezat la mijlocul peretelui, în fața ferestrelor; o grămadă de perne dădeau moliciune fotoliului țeapăn; mai erau în odaie două etajere și o masă, împodobite de asemenea cu mătăsuri vechi, țesute
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
barbă albă și cu ișlicul ca o boltă, modă greoaie introdusă de grecii Fanarului. Pe capra trăsurii șade grav când un vizitiu îmbrăcat rusește strâns în lungul lui caftan, când un turc cu un larg turban sau un arnăut cu fusta albă și fluturândă.“ Numărul mărturiilor de acest fel poate fi lesne sporit, ele reluându-se până în pragul Unirii sub forme prea puțin schimbate. Și pentru consulul francez Eugène Poujade, care sosește la noi în 1849, capitala Valahiei este un oraș
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
la serate veneau în superbe „robes de chambre“ și încălțate cu papuci. Tot pe atunci, într-o suită de imagini bucureștene desenată de Cezar Bolliac își afla locul „o damă parată de bal în orele dimineței, strângându-și și ardicându-și fustele în toate părțile spre a nu se împle de noroiul de pe scară“ (Mozaicul social). Așadar, în răstimpul a trei decenii, privilegiul de a îmbrăca rochii de bal înainte de amiază, rezervat inițial doamnelor de la curte, trecuse la cele din clasa de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Dacă m-aș fi aflat prin anii ’30, în vreun oraș al Moldovei natale, aș fi zis negreșit că a răposat conul Iordăchel ori Costăchel, mare proprietar, senator etc. Dar mă găseam în București, în anul de grație 1985, iar fustele evazate, de o veselă policromie, ale femeilor din cortegiu îmi impuneau o altă ipoteză... Protocolul funebru al unei clase de mult dispărute nu accepta să dispară el însuși înainte de a fi parcurs toate treptele ierarhiei și nici înainte de a fi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pentru moment, arhaismul rolului ritual al grotelor. Vom reveni asupra persistenței acestui rol, căci el ilustrează admirabil continuitatea anumitor idei religioase și scenarii inițiatice, din preistorie și până în vremile moderne (§ 42). Figurinele feminine se multiplică în timpul neoliticului: ele au specific fusta în formă de clopot, lăsând sânii goi, și brațele ridicate într-un gest de adorare. Fie că reprezintă ex-voto-un ori "idoli", aceste figurine indică preeminența religioasă a femeii și, mai ales, primatul Zeiței. Documentele ulterioare confirmă și precizează acest primat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
muncitorii, nevoia de pâine, de dreptate, de o viață nouă, conducătorii (Gheorghiu-Dej), sirena. Apar câteodată însă și secvențe de o ironie amară, de un anumit tragism, astfel poliția arestează "câte-o anarhistă primejdioasă/ cu doi dușmani ai poporului agățați de fuste". Un alt caz este cel al poetului Victor Tulbure care inițial oscilează între o poezie mesianică anunțând vremurile noi (Vioara roșie - ce poartă cu ea un "cântec care nu mai poate fi sugrumat": "Aștept zorile. Aștept zorile roșii/ Să pornesc
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se reflectă într-o bună parte din produsele literare ale celor două epoci, mai pregnant în cele ale începutului de secol. Prima dovadă semnificativă o constituie numărul mare de publicații umoristice, unele de lungă durată: „Zeflemeaua”, „Furnica”, „Țivil-Cazon”, „Belgia Orientului”, „Fusta”, „Krik-krak”, „Praștia”, „Rîsul”, „Epigrama” (București), „Șandramaua” (Iași), „Tiriplici”, „Bufonul” (Craiova), „Praftorița și pișcătura” (Ploiești), „Răcnetul Constanței”, „Bomba Brăilei”, „Tifla” (Galați), „Caraghiosul” (Tulcea), „Gurița Bîrladului”, „Taci și rabdă” (Huși), „Pacostea amorezaților” (Turnu Severin) etc. A doua dovadă o reprezintă lista, mult
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dacă dansatorul îmi dă un șirag de clopoței, mă încumet să străbat o milă de una singură. M-am uitat la ea și am văzut veselie în ochii ei, îndrăzneală în vorbe și am văzut-o gata să-și ridice fusta roșiatică. I-am dat să-și prindă clopoțeii, pe care i-a luat veselă, i-a prins de picioarele ei scurte și groase și i-a făcut semn toboșarului cu o plecăciune lină să înceapă. Toboșarul a lovit iar eu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este cea în care prezintă un membru mai tânăr al familiei, o fetiță, și nu prin prisma foamei, ci a viselor ei, sau mai precis a ambiției foarte scăzute ce îi caracterizează visele: Fata ce stătea pe vatră, ridicându-și fusta din rafie în așa fel încât căldura focului să îi poată încălzi corpul, spuse că nu este greu să găsești ceva de mâncare dacă știi unde să cauți. Surorile ei se uitară la ea fără să spună nimic. Atunci fata
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să compenseze asprimea universului sau sentimental. Pariziana nu poartă haine pentru a se acoperi, ci pentru a se descoperi avantajos: Rougon observa că toaletă doamnei Bouchard este sumara cu bună știință, pentru a pune în valoare ceea ce se pierde sub fustele largi și rămâne de obicei neobservat: "Elle était habillée sans l'être. Sur șes bras, sur să gorge, l'étoffe souple vivait; tandis que, dans la mollesse de la jupe, de larges plis marquaient la rondeur de șes jambes. Îl y
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
relațiilor strânse cu Uniunea Sovietică și a tratatelor care s-au semnat între cele două țări. Un alt aspect al vieții cotidiene care îi atrage atenția este vestimentația localnicilor pe care o găsește extrem de colorată, femeile purtând adesea pantaloni, în defavoarea fustelor și a rochiilor. Cât despre bărbați, remarcă faptul că sunt interesați de vestimentația din filmele americane, despre care nu ezită să spună că "influența acestora asupra tineretului este destul de primejdioasă"262. Referitor la constituția lor, remarcăm două tipuri fizice: "baltic
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
experți au rezerve referitoare la acest subiect"698. Referitor la celelalte minorități etnice, romii din Finlanda reprezintă unul dintre cele mai vechi grupuri minoritare de pe acest teritoriu, "ale căror femei sunt ușor de recunoscut după bluzele dantelate, bogat brodate și fustele voluminase"699. Paginile care urmează sunt dedicate designului finlandez și artelor în general. Sunt prezentate numeroase imagini care ilustrează acest concept de design finlandez 700. Muzica și cinematografia completează lista, la care se mai adaugă și prezentarea succintă a unor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
așteptând să vină profu’ de mate, deodată m-a izbit un miros dulceag, ca de floare, dar nu chiar, la început nu mi-am dat seama de unde vine, dar apoi, uitându-mă la Iza, am văzut că tocmai își aranjează fusta, vârându-și cămașa albă de pionier pe sub cordon, i s-a dezgolit o porțiune din talie și mi s-a părut că văd o vânătaie acolo, dar poate că era doar urma lăsată de elasticul de la ciorapii-pantalon, și am simțit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
înmulțirii, dar privirile îmi tot alunecau spre Iza și aș fi vrut să știu dacă într-adevăr sunt îndrăgostit, pentru că nu fusesem încă îndrăgostit de-adevăratelea, Iza și-a întins un picior, și atunci am văzut cum i se ridică fusta albastră a uniformei, dezvelindu-i genunchii și o parte din coapse, și atunci iarăși mi-am adus aminte de ceea ce povestea Feri despre păsărici, că văzuse el odată o negresă în pielea goală, care avea părul de la păsărică alb complet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
timp, Iza a început să strângă gunoiul împrăștiat pe jos, iar eu m-am ridicat și m-am dus la catedră, fiindcă voiam s-o întreb dacă-i place pâinea cu marmeladă. Iza stătea pe vine, adunând gunoiul pe făraș, fusta i se ridicase, parcă i-am văzut și chiloții pentru o clipă, și atunci am simțit cum mi se usucă gura și m-am gândit că poate ar trebui să-i dau toată felia, apoi mi-am spus că-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
și n-am mai spus nimic, și atunci, trăgând spre ea gunoiul cu mătura, Iza a alunecat și era să cadă, și încercând să-și țină echilibrul, s-a lăsat pe spate și i s-au văzut genunchii ridicați și fusta trasă-n sus, și atunci am putut să-i trag o ocheadă între picioare, îi fugise un fir de la ciorap, pe toată lungimea coapsei, pe partea dinăuntru, și am văzut limpede vânătăile lunguiețe, în zigzag, de pe coapse, și i-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
cameră ocupată de o femeie singură, cu mulți musafiri nocturni, liniștită și politicoasă de altfel, o brunetă focoasă, între 30-40 de ani, bine făcută, solidă, cu craci deosebit de albi (știu asta fiindcă veșnic sta, ziua, pe un scăunel, într-o fustă scurtă, întizindu-și picioarele ușor depărtate la soare!Ă. Zâmbea permanent și mă întreba ce mai fac ori de câte ori treceam prin fața ei. Pe urmă, student fiind, m-a și invitat să-i văd odaia și să-i admir și folosesc farmecele... până ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
ani, băi, de ziua ta!“. La care brunetul cu simțul umorului se miră. „Păi, ce? Nu-i ziua ta? E ziua ta internațională, băi! Tocmai i-am văzut pe confrații tăi cu mustăcioară pana-corbului și pe surorile tale cu fuste largi. Defilează pe-afară. Fugi, poate-i prinzi.“ Râsete, hăhăieli. Ironie acidă, fără doar și poate. Ce poate fi mai umilitor decât să sugerezi, într-un mod atât de subtil, că amicul brunet ar fi rom? Noroc că amicul are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
foarte mult pentru a contrabalansa picioarele, femeile își mișcă șoldurile destul de mult, deoarece șoldurile lor sunt mai late din punct de vedere anatomic și, prin urmare, sunt învățate să pășească grațios așezând un picior în fața celuilalt. Pe de altă parte, fustele strâmpte, pantalonii mulați și pantofii cu toc înalt pun în evidență șoldurile feminine care se leagănă în mers, oferind o notă de atractivitate pentru cei din jur. Dacă realizăm o analiză comparativă între repertoriul gestual masculin și feminin, constatăm tendința
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vremea lor, am să le strig în gura mare, să le audă și morții din morminte. Uneori parcă mi-e frică să nu-nebunesc de câtă revoltă se îngrămădește zilnic în mine”. Era, crede C.D. Zeletin, perioada când Vlahuță scria satira „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, tipărită în Calendarul nostru pe 1918, al cărei manuscris îl văzuse arătat lui de G. Tutoveanu („Bârladul odinioară și astăzi”, 1984, p.551). Momentul când Voiculescu l-a cunoscut pe Vlahuță i-a prilejuit tânărului
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]