5,094 matches
-
vizionarea videocasetei, subiecții experimentului au fost chestionați ce părere au despre gardienii din închisori, în general (nu despre gardianul ce apărea în interviul înregistrat). Rezultatul experimentului: subiecții care au văzut înregistrarea cu gardianul lipsit de omenie au declarat că mulți gardieni sunt inumani, iar cei care au văzut cealaltă înregistrare au declarat că mulți gardieni au sentimente umane. Publicul generalizează pe baza cazurilor prezentate în mass-media. Și așa cum au relevat numeroase cercetări științifice, informațiile din mass-media despre criminalitate sunt distorsionate. Accesibilitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în general (nu despre gardianul ce apărea în interviul înregistrat). Rezultatul experimentului: subiecții care au văzut înregistrarea cu gardianul lipsit de omenie au declarat că mulți gardieni sunt inumani, iar cei care au văzut cealaltă înregistrare au declarat că mulți gardieni au sentimente umane. Publicul generalizează pe baza cazurilor prezentate în mass-media. Și așa cum au relevat numeroase cercetări științifice, informațiile din mass-media despre criminalitate sunt distorsionate. Accesibilitatea cognitivă Viteza și ușurința cu care anumite evenimente ne vin în minte poartă numele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atitudinile sociale și comportamentele actorilor sociali. Cartea e și un protest la adresa amneziei sociale de care suferă societatea noastră, a eforturilor de a minimaliza efectele experimentului social de grefare a individului mediu cu un aparat de filtrare/decodare construit de gardienii conștiinței colective. Dar și un mijloc de a-i identifica pe responsabilii acestui uriaș experiment colectiv, demontându-le respectabilitatea intelectuală, oferindu-i în adevărata lor înfățișare: garanți ai acțiunilor de teroare, reprimare, exterminare, inși care s-au oferit să procure
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la părerea că de multe ori cei închiși sunt victime ale societății și că, în orice caz, închisoarea nu-l îndreaptă pe păcătos, ci îl poate strica definitiv și pe cel recuperabil. Încondeind factorii represivi, adică bruta și obtuzul (de la gardieni până la director), atent la toată această lume amestecată care, printre speranțe, deznădejdi și resemnări, își omoară timpul ce abia se târâie, D. portretizează cu ascuțime. Sunt aici minori dedați viciului și nelegiuiți care nu au uitat să plângă, borfași detestabili
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
profesie comerciant. Mama se numea Anna (n. Priester). Elev de liceu la Brașov, în 1944, anul absolvirii, C. este arestat împreună cu alți două sute de „cadeți”. Experiența dramatică din închisoare o consemnează într-un carnet care i-a fost confiscat de gardieni. După eliberare, între 1947 și 1952, a studiat medicina și filosofia la Cluj. Lucrează ca medic la Predeal, Tohan și București. În 1962 pleacă în Occident, stabilindu-se în Canada, apoi lucrând, din 1971, ca medic itinerant în Nigeria și
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
în situații de violență. între reprezentările sociale specifice comunităților, la nivel macrosocial, și comportamentele tolerate la nivel microsocial, interuman, și legile și politicile sociale ale țării, există o relație biunivocă, întrețesută. în acest sens, în violența domestică se vorbește despre „gardianul absent”care face posibil atacul agresorului asupra victimei (Mannon, 1997) și care este considerat ca parte a situației de violență domestică, alături de agresor și de ținta sa directă. în tiparul situației de maltratare a copilului, vorbim despre „contextul socioeconomic care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
își aplică teoria explicativă la cele mai variate tipuri de violență, de la violența domestică, la bătăi între diferite bande, lupte sângeroase sau la genocid. Este important însă și contextul sociocultural al producerii violenței, iar din context face parte mereu un „gardian”care nu este suficient de abil sau de motivat pentru a stopa manifestarea violentă. Teoria subculturii violente, lansată de Wolfgang și Ferracutti (1967), și-a găsit numeroși adepți în rândurile sociologilor. Teoria susține că apariția comportamentelor violente se petrece ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în capacitatea pedepsei „drepte”de a preveni crima și pledează pentru nevoia de a pune în acord pedeapsa cu gravitatea faptei și de a evita tratamentele inumane; îndeamnă la măsuri preventive prin sporirea supravegherii, creșterea puterii legii, prezența și vizibilitatea gardienilor publici, iluminatul nocturn); 10. teoria activității de rutină (susține apariția unei situații oportune pentru crima atunci când există: 1) un agresor motivat, 2) o victimă potrivită, 3) lipsa unui gardian capabil); 11. alte teorii recente (adesea sunt o combinație a aspectelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
măsuri preventive prin sporirea supravegherii, creșterea puterii legii, prezența și vizibilitatea gardienilor publici, iluminatul nocturn); 10. teoria activității de rutină (susține apariția unei situații oportune pentru crima atunci când există: 1) un agresor motivat, 2) o victimă potrivită, 3) lipsa unui gardian capabil); 11. alte teorii recente (adesea sunt o combinație a aspectelor esențiale ale teoriilor de mai sus; sunt dezvoltate ca oglindă a evoluției și dinamicii societății și a manifestărilor criminale în societate). Richard Felson (apud Karstedt, Eisner, 2009) face legătura
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
femeie agresată pe stradă?”. Articolul face afirmația că „românii încurajează [violența împotriva femeii] prin lipsa de atitudine”față de agresiunile suportate de femei. încercând să găsească explicații pentru „lipsa de atitudine”, articolul prezintă situația poliției, care în absența unor reglementări clare, „[gardienii] acționează după propriile simțuri”. Căutând la psihologi descoperirea cauzei acestei atitudini, aceștia pun comportamentul pe seama „educației ancestrale”. Articolul face referire la Raportul ONU privind violența domestică, în care România apare cu 45% dintre femei ca fiind victime ale agresiunilor verbale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
am și făcut trimitere în notele volumului de față. A fost, de altfel, una dintre manierele, deși indirecte, de confirmare și validare documentară a istorisirilor celor intervievați. Marea noastră surpriză a fost însă aceea că, punctual, despre unele persoane, îndeobște gardieni sau anchetatori dar și deținuți politici, au vorbit independent, unul sau altul dintre foștii deținuți politici intervievați. De exemplu, despre un anume Leferman, care în anul 1950 era probabil subofițerul care înregistra și prelua efectele arestaților, vorbește domnul Sergiu Movilă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
coloniile de muncă, ci abia la o întâlnire dintre elevi și studenți și foști deținuți politici pe care am organizat-o la Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, în cadrul proiectului mai sus amintit. De asemenea, despre gardianul din Penitenciarul Iași, pe nume Guzgă, mi-a vorbit domnul Țuțu, iar prezența acelui gardian la Iași mi-a fost confirmată de domnul Dumitru Bazon, cu care acest Guzgă era consătean. Mai trebuie amintit și deținutul politic Mircea Marin, despre
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
politici pe care am organizat-o la Facultatea de Științe Politice a Universității "Petre Andrei" din Iași, în cadrul proiectului mai sus amintit. De asemenea, despre gardianul din Penitenciarul Iași, pe nume Guzgă, mi-a vorbit domnul Țuțu, iar prezența acelui gardian la Iași mi-a fost confirmată de domnul Dumitru Bazon, cu care acest Guzgă era consătean. Mai trebuie amintit și deținutul politic Mircea Marin, despre care mi-au vorbit elogios și domnul Țuțu și domnul Vacariu, sau fostul deținut politic
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mircea Marin, despre care mi-au vorbit elogios și domnul Țuțu și domnul Vacariu, sau fostul deținut politic Mocănașu despre care au mărturisit domnii Bazon și Țuțu. De asemenea, m-a interesat să aflu și numele comandanților de lagăre, ale gardienilor, ale brigadierilor precum și ale informatorilor din rândul deținuților precum și comportamentul și atitudinea acestora față de deținuți. M-au interesat și tipurile de munci efectuate în aceste lagăre, pedepsele administrate pentru neîndeplinirea normei, izolarea, conflictele cu gardienii, comandanții, informatorii sau cu alți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
numele comandanților de lagăre, ale gardienilor, ale brigadierilor precum și ale informatorilor din rândul deținuților precum și comportamentul și atitudinea acestora față de deținuți. M-au interesat și tipurile de munci efectuate în aceste lagăre, pedepsele administrate pentru neîndeplinirea normei, izolarea, conflictele cu gardienii, comandanții, informatorii sau cu alți deținuți, situațiile tragice la care au fost martori sau victime, precum și care a fost cea mai cumplită experiență prin care au trecut și a lăsat în psihicul lor urmele cele mai adânci. Referitor la acest
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cei cu care am vorbit au rezistat torturilor în anchete și nu i-au denunțat și pe alții, adică n-au cedat jocului făcut de anchetatori. Și nu este deloc puțin lucru. S-au opus după puteri cruzimilor săvârșite de gardieni în timpul detenției și au rezistat presiunilor. După eliberare au refuzat propunerile de colaborare cu Securitatea și n-au fost informatori, delatori ori colaboratori ai poliției politice comuniste. Ceea ce înseamnă că Securitatea nu a fost o instituție infailibilă, atotputernică și imposibil
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
părinții mei pe lângă Podul Pescăriei, că am aflat mai târziu de la părinții mei când le-am spus că am stat cu el la închisoare), unul Țicău 10, pe care l-am bătut. C. I.: Mai țineți minte nume de alți gardieni sau numele turnătorilor din celular? S. Ț.: Pe sectorul în care am fost închis erau doar cei doi gardieni. Pe turnători nu i-am putut depista pentru că am stat doar o lună la Iași. C. I.: Erați închiși separat de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
stat cu el la închisoare), unul Țicău 10, pe care l-am bătut. C. I.: Mai țineți minte nume de alți gardieni sau numele turnătorilor din celular? S. Ț.: Pe sectorul în care am fost închis erau doar cei doi gardieni. Pe turnători nu i-am putut depista pentru că am stat doar o lună la Iași. C. I.: Erați închiși separat de deținuții de drept comun? S. Ț.: Da. Nu era nicio legătură cu aceștia. De exemplu, în eventualitatea că te
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pot spune dacă, în timpul în care am fost deținut la Iași, a fost cineva bătut. Eu unul, cât am stat acolo, n-am auzit pe cineva să fi fost luat la bătaie. C. I.: Ați avut vreun conflict cu vreun gardian? S. Ț.: Nu, la Iași nu! Că erau doar doi în două ture, făceau câte 10-12 ore pe tură. C. I.: La Iași ați avut parte de episoade cu bătaie la penitenciar? S. Ț.: Nu, nu. La Iași era o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în continuare. Mai mulți au fost duși cu pătura. Te aruncau, domnule, nu se gândeau că-ți fracturează o mână, că-ți rupi capul, nu-i interesau detalii de acest gen. C. I.: Bănuiesc că acest lucru se petrecea din cauză că gardienii și anchetatorii erau îndoctrinați în așa fel încât pentru ei deținuții nu mai erau persoane, indivizi, ci pur și simplu "pachete", după cum mi-ați mai spus. S. Ț.: Li se spunea că noi, ăștia care eram arestați și deținuți, avem
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Jilava erau sergenți care nici măcar să scrie nu știau. Când l-a văzut pe unul că doarme în patul de pe rândul doi suprapus - părintele Cornel, Dumnezeu să-l ierte!, un om, un preot extraordinar, era bolnav și era întins acolo - gardianul a chemat șeful de cameră și l-a întrebat ce-i cu ăla acolo. I s-a răspuns că e bolnav: "Bolnav?! De la ora 5 dimineață până la ora 10 seara nu aveți voie să vă apropiați de paturi!" Și a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lucruri și despre șederea în penitenciarul Jilava: ce oameni ați întâlnit la Jilava, pentru ce anume erau condamnați, dacă, la fel ca la Iași se purtau discuții între deținuți, dacă ați fost recalcitrant și dacă ați avut conflicte cu vreun gardian. Pentru ce anume ați fost dus la izolare? Adică, pe ce motiv v-ați certat cu celălalt deținut? De la hrană, somn, igienă? S. Ț.: Nu. Și ăsta fusese student și ne-am luat la harță pe niște teme pe care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de discuție cu el. Împingându-l, acela s-a enervat, a devenit agresiv și m-a luat de bărbie. A fost ghinionul lui. Ne-am luat la bătaie zdravăn, au sărit ceilalți deținuți și, din cauza vâlvei stârnite, am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca doi cocoși, gata să sărim unul pe celălalt -, gardianul care a venit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am atras atenția gardianului care era pe sector, care oricum monitoriza permanent celulele uitându-se pe vizetă. Și cum a văzut învălmășeala aia acolo - unii săriseră să ne despartă, noi eram ca doi cocoși, gata să sărim unul pe celălalt -, gardianul care a venit a decis izolarea. Era un sergent major căruia noi, deținuții politici, îi spuneam "Biserică", pentru că nu cunoștea nimeni numele lui și pentru că atunci când se enerva înjura de biserică: "mă, f...-ți biserica mă-tii!" La izolare primeai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pat, metalul, în rest nimic. O sprijineai de perete să fie puțin înclinată și te culcai pe plasa aceea, te sprijineai în călcâie, dar nu puteai dormi. Și se putea face izolare foarte ușor. Și apoi încă ceva despre "Biserică": gardianul acesta era unul dintre cei care însoțea deținuții condamnați la moarte la "Valea Plângerii". Acolo erau niște piersici, după câte am auzit din cele povestite. El se ducea cu cei care trebuiau executați. Spațiul acela unde erau executați așa era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]