4,554 matches
-
se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una epistemică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său Cogito, Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru epistemologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
neagă, vroiește, nu vroiește, totdeodată imaginează și simte"110. Principala calitate a cugetării este îndoiala. Astfel dubito-ul este o formă fundamentală a cogito-ului cartezian și prin aceasta este o formă fundamentală a "creației" realizate prin intermediul meditațiilor. Logos-ul divin din Geneză a fost înlocuit cu Dubito-ul din meditații și creația devine cenzură. Putem vorbi despre o creație inversată ca negare a lumii existente. Dar cum lumea existentă era o lume a haosului, rolul cenzurii, chiar dacă în aparență este negativ, devine pozitiv
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lumină". Descartes consideră această lumină ca fiind lumina cunoașterii. Această corespondență este clar enunțată în Olympica, scriere ce reprezintă o parte din notele reunite sub titlul de Cogitationes privatae. În această lucrarese fac referiri la elementele din prima zi a Genezei prin precizarea că Dumnezeu este cel care a separat lumina de întuneric care reprezintă separarea bunului de rău111. În aceeași lucrare este realizată corespondența simbolică între diferite elemente. Astfel lumina semnifică cunoștințele gândite adică trecute prin cogito (cogitationem). Deoarece lumina
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la construcția lui Dacă în prima zi s-a manifestat dubito-ul ca cenzură purificatoare a ego-ului în cea de-a doua se realizează transferul de la acesta înspre creația prin cogito. Prin meditația întâi Descartes creează cadrul pentru ceilalți pași ai genezei: În astfel de îndoieli am fost zvârlit de către meditația de ieri, încât nu mai sunt în stare să le alung din minte, dar nici nu văd chipul în care trebuie ele risipite; ci întocmai cum m-aș fi scufundat într-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
continuare se realizează ca și în prima meditație: prin îndoială.Îndoiala nu este doar metodă, ea are statut metafizic. Raționamentul cartezian "dubito ergo cogito, cogito ergo sum" subliniază rolul îndoielii. Îndoiala este modalitate de a ajunge la certitudine, precum în Geneză cuvântul "a zis" reprezintă modalitatea divină de a crea lumea. Logos-ul creștin este înlocuit în cazul de față cu dubito-ul. Autoreflexivitatea dubito-ului a fost considerată ca fiind centrul filosofiei carteziene. Dubito ergo cogito este momentul în care dubito-ul își
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la clasificarea realizată acesteia în două lumi: lumea sublunară și lumea supralunară. La acestea se mai adaugă ideea perfecțiunii mișcării circulare, mișcare care va fi specifică pentru epiciclurile planetelor. Acesta este modelul la care s-a adaptat și dogma creștină. Geneza prin modalitatea de a descrie facerea lumii, separă Pământul de cer, ca lumi aproape egale, și ulterior pământul de apă. Nașterea plantelor, animalelor se realizează pe pământ. Aceste modalități de a vedea universul se combină obținându-se o imagine de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
retorica și dialectica, și cele secundare, ce alcătuiau quadrivium: aritmetica, astronomia, geometria și muzica. În Renaștere se încearcă o nouă împărțire a științelor inspirată de Pliniu și Lucrețiu. Ea avea la bază ordinea în care Dumnezeu a creat lumea, după Geneză 57. În acest context putem vorbi de exemple despre științele primei zile sau despre cele ale zilei a patra. Lucrarea a cărui proiect ambițios l-a realizat Bacon Restauratio magna nu reprezintă doar o enciclopedie a tuturor cunoștințelor, cât o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
direcția de cercetare a acestora. Putem vorbi aici de o formă de evoluționism baconian. Filosoful englez își începe prezentarea cu regiunile cerești, terminând-o cu cea a animalelor. Se pare că aici a preluat modul de a clasifica științele după Geneză, mod pe care l-am amintit deja. De asemenea putem vorbi și despre o teorie a evoluției premergătoare lui Darwin. Prin demersul baconian istoria s-a transformat, putem vorbi despre enunțarea pentru prima dată a unei istorii care a devenit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acesta devenind un demiurg cu puteri nesfârșite. Lucrarea care realizează această primă încercare de reconstrucție este Meditationes de Prima Philosphia (1641). Meditațiile carteziene urmăresc reconstrucția universului din perspectiva omului. Pentru aceasta Descartes alege un model influent în epocă, cel al Genezei. Meditationes de prima philsophia reprezintă primele șapte zile ale Genezei universului prin intermediul cogito-ului. Pas cu pas acțiunea cogito-ului o reia pe cea a Logos-ului divin, reconstruind lume pe noi baze. Scenariul pe care Descartes îl folosește trebuie înțeles ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
această primă încercare de reconstrucție este Meditationes de Prima Philosphia (1641). Meditațiile carteziene urmăresc reconstrucția universului din perspectiva omului. Pentru aceasta Descartes alege un model influent în epocă, cel al Genezei. Meditationes de prima philsophia reprezintă primele șapte zile ale Genezei universului prin intermediul cogito-ului. Pas cu pas acțiunea cogito-ului o reia pe cea a Logos-ului divin, reconstruind lume pe noi baze. Scenariul pe care Descartes îl folosește trebuie înțeles ca fiind esențial pentru întreaga filosofie modernă. Prin Meditații întreaga metafizică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universul existent, ci să-l și reconstruiască. Metoda sceptica a îndoielii a fost considerată ca fiind esența Meditațiilor, dar acestea depășesc cenzura, accentul fiind pus pe reconstrucția universului dintr-o nouă perspectivă: cea a omului. Omul devine centrul universului, iar geneza lumii se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una gnoseologică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său "Cogito", Meditațiile devin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se realizează în jurul capacităților sale de a cogita. Este adevărat că în acest caz nu avem de-a face cu o construcție ontică a lumii, ci cu una gnoseologică. Omul devine creatorul lumii prin propriul său "Cogito", Meditațiile devin astfel "Geneza" pentru gnoseologie. Consecințele operei sale au fost bine conștientizate în epocă fiind considerată deschizătoare de noi drumuri. Totuși nu au fost observate toate consecințele realizărilor carteziene. Meditațiile schimbă modul în care este văzut universul, metafizica lui Descartes fiind o cosmogonie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
obiectiv și lumea certitudinii de asemenea. Dumnezeu este considerat susținătorul lumii cunoașterii. El devine din Creator doar susținător al lumii, punctul de sprijin al creației. Noul univers al cunoașterii este creat în șase zile ca și universul ontic descris în Geneză. Pentru a sintetiza acest modalitate de reconstrucție putem folosi următoarea schemă: Ziua biblică Meditațiile 11 Pământul era fără formă și gol. Despărțirea luminii de întuneric, a zilei de noapte. Descrierea ambiguității existente în lumea cunoașterii. Separarea certitudinii de incertitudine. Se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
creațiile propriei minți (fantasmele), ideile matematice sunt în acest moment forme ale incertitudinii. Dintre necogitatele principale este adusă în sfera îndoielii ideea de Dumnezeu. Odată cu trecerea acestei idei între cogitate apare un nou element al creației: Dumnezeu - simbolizând pământul din Geneză. În jurul acestei idei se vor manifesta celelalte cogitate care sunt ființări și trebuie să se manifeste ca certitudini. Prin creația ideii de Dumnezeu care reprezintă certitudinea se realizează separarea cu geniul rău subliniază ca simbol al incertitudinea: "(...) să cercetez dacă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
manifestarea sa dihotomică bine-rău, adevăr-falsitate. Trecând prin ideea de Dumnezeu, ideile se pot manifesta în universul logos-ului implicit al cogito-ului. Noile idei prezentate ca generalitate idei ce sunt ființări ale lumii cogito-ului și au un statut asemănător plantelor din Geneză. Cum pământul este locul în care platele cresc, la fel și în cazul ideilor ele se manifestă în jurul ideii de Dumnezeu. Ideea de Dumnezeu este tratată în mod special nu pentru că ideea ar avea o altă structură ci, pentru că, realitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a considera ideile ca fiind din punct de vedere calitativ inferioare cauzelor care le-a provocat. Cauza are un rol arhetipal, fiind modalitatea prin care se creează ideea. Relația dintre idee și cauza sa este asemănătoare relației semințe plantă din Geneză. Fiecare idee are o cauză, pentru că este imposibil să identifici o idee care să pornească de la nimic, dar datorită modalităților în care funcționează cogito-ul reflexia realității nu mai are desăvârșirea acesteia 157. Astfel, concepția platonică privind superioritatea lumii ideilor este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Aceste sunt considerate ca fiind idei abstracte și sunt simbolizate de "păsări". Filosoful francez susține că și ideile ce ne apar în mod limpede și distinct în vis intră în categoria lucrurilor reale, ele având corespondență în animalele acvatice din Geneză. De acum în noua lume creată de Descartes lucrurile inteligibile ce sunt trecute prin cogito, adică ce sunt percepute în mod clar și distinct, fac parte integrantă din ea. Lumea carteziană a mai făcut un pas în creația sa: au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Briges, Minerva G.b.m.H Frankfurt / Main, 1963, https://archive.org/stream/opusmajusrogerb04bridgoog#page/n26/ mode/1up Bailly, A., Dictionaire grec - francaise, Paris, Hâchette, 1985. Bănșoiu, Ion, "Clasificare științelor la Aristotel", în Cornel Damian, Ilie Pârvu (coord.), Momente ale genezei și evoluției filosofiei științei, Editura Academiei, București 1981. Banu, Ion, (coord.), Filosofia greacă până la Platon, vol. II, Partea a 2-a, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1984. Baus, Karl, From the Apostolic Community to Constantine, Burn & Oates, Londra, 1980. Benan
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pentru prezentarea lui Ars Magna a lui Lullus am folosit Giovanni Reale, Dario Antiseri, Storia della Filosofia, tome 3 Patristica e scolastica, Bompiani, Milano 2009, pp. 666-669 și Frances A Yeats, The Art of Memory, Pimlico, 2007, pp. 179-183. 109 Geneza II, 17. 110 Ioan Damaschinul, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993, p. 70. 111 Matei 5.48. 112 Ioan Damaschinul, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993, p. 71. 113 Bonaventura, Itinerarium mentis in Deum, Editura Științifică, București, 1994, p. 83; "Nontandum igitur
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
337. 53 Aristotel, Mtafizica (981a), Editura Iri, București, 1996, p. 14. 54 Ibidem, p. 14. 55 Ibidem, 1025b-1026a, pp. 227-232. 56 Suntem de acord cu viziunea (Ion Bănșoiu, "clasificare științelor la Aristotel", în Cornel Damian, Ilie Pârvu (coord.), Momente ale genezei și evoluției filosofiei științei, Editura Academiei, București, 1981, pp. 32-38) în care Aristotel nu face știință în sensul modern al termenului, ci mai degrabă, el realizează o lucrare enciclopedică privind cunoștințele omenești. 57 Jean-Marie Pousseur, Bacon: 1561-1626. Inventer la science
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
p. 52. 136 Ibidem, p. 62. 137 Ibidem, p. 62. 138 Ibidem, p. 72. 139 Frances Yates, Iluminismul rosecrucian, Editura Humanitas, București, 1998, p. 207. 140 Modalitatea prin care Descartes realizeză o recosntrucție metafizică a universului folosindu-se de modelul Genezei am aprofundat-o în lucrarea De imitatione Dei, Editura Paidea, București 2004. Prezentarea de aici reia o parte a argumentelor din respectiva lucrare, susținând modalitatea în care s-a construit noul univers metafizic. Capitolul acesta reprezintă rezultatul evoluției ideilor care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la nivelul mucoasei și submucoasei bronșice cu rol în migrarea și proliferarea celulelor Kultchitsky la acest nivel, care se hiperplaziază și proliferează. După majoritatea autorilor, în etiopatogenia tumorilor carcinoide fumatul nu reprezintă un factor de risc [29, 55], așa cum în geneza cancerului bronhopulmonar joacă un rol primordial. Există însă studii [45] ce indică o posibilă asociere fumător - carcinoid atipic. Numeroase studii au încercat să găsească o legătură etiopatogenică între tumorile carcinoide și diverse modificări ale bazei genetice (mutații specifice ale genelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
în evidență cele două aspecte care se înscriu în categorii de reliefuri specifice zonei, ele fiind alcătuite din straturi înclinate pe direcția S, S-E. Platforma este alcătuită din două etaje structurale principale, distincte atât prin conformație cât și prin geneză: - un etaj inferior, precambrian, constituit din roci cristaline, cutate; - un etaj superior, de cuvertură, care cuprinde depozite sedimentare, necutate. Etajul superior, denumit și fundament, a suferit, în mod succesiv, în decursul erelor geologice, repetate scufundări și ridicări, devenind, rând pe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a se omogeniza cu alimentele), fixează fosforul și se elimină prin fecale, deci cu atât mai puțin există o absorbție intestinală importantă de calciu. Un studiu foarte recent pare să dea totuși dreptate celor care incriminează sărurile de calciu în geneza calcificărilor cardiace. Astfel, pacienții care luau săruri de calciu ca fixatori de fosfor prezentau o extensie mai importantă a calcificărilor coronariene în comparație cu cei în tratament cu fixatori non-calcici (sevelamer hidroclorid vezi și mai jos) [Chertow et al., 2002]. Totuși, aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
uriașă presiune economică din partea producătorului de sevelamer hidroclorid (un produs costisitor, însă cu o piață potențială de desfacere importantă). Datele actuale din literatură nu permit incriminarea per se a administrării fixatorilor de fosfor calcici (carbonat sau acetat de calciu) în geneza calcificărilor cardiovasculare. Totuși, la pacienții cu calicificări deja evidențiate ecografic sau radiologic, la care se administrează concomitent vitamina D hidroxilată, trebuie manifestată prudență în administrarea sărurilor de calciu în doze mari. De asemenea, pacienții trebuiesc instruiți (și reinstruiți) ca să-și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]