4,393 matches
-
În plus, inteligența n-are umor, pentru că nu se Îndoiește niciodată de ea - În momentul În care ar face-o n-am mai vorbi cu certitudine de inteligență. Cum devine Antoine prost? Decizia este a lui, dar devenirea convoacă un hazard cu care hotărîrea lui n-are a face și, dacă ar fi fost după el, Antoine n-ar fi ajuns niciodată ce și-a propus (așa cum nu se putuse Îmbăta sau sinucide). Pentru că prost Înseamnă de acum Încolo: o slujbă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ale fanteziei sentimentale de tip Marc Chagall și din verva lingvistică de tip Jarry - Lautréamont - Morgenstern. Dintre simbolurile recurente ale universului imaginar al poetei, marea, florile, copacii, vântul (din perioada sentimentală), animalele (cerber prognetas, madam Pisica, Turban motanul - din perioada hazardului muzical ca principiu creator) mărturisesc aceeași manieră de a se confesa la adăpostul unei măști, uneori consacrată prin literatura anterioară. În epoca împotrivirii la ceaușism, dominant este simbolul cadavrului, văzut tot într-un act erotic: „tu și cu mine,/ mai
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
acest aspect cu o perspectivă pe care o considerăm mai motivantă pentru implicarea tuturor cursanților: echipelor li se va cere ca fiecare participant să „arunce” cu zarul și să vizeze problematica respectivă din aria de acțiune oferită de acest „mic hazard”. 4.2.6. Tehnica bisocieriitc "4.2.6. Tehnica bisocierii" Elaborată de Arthur Koestler (apud Bouillerce, Carré, 2002), tehnica bisocierii constă în apropierea a două situații pentru a provoca iluminarea (în literatura de specialitate regăsim o exprimare metaforică revelatoare: bisocierea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
literatura. Se lasă ușor-ușor dus de vertijul scrisului, nu mai controlează discursul așa cum o făcea în primele capitole ale cărții. Demonstrase ceea ce avea de demonstrat. Așa cum o știm azi, Istoria ieroglifică este, în bună măsură, și rezultatul unui joc al hazardului sau al imaginației creative necontrolate rațional întru totul. Structura arborescentă, de factură barocă, a cărții nu era nici ea premeditată până la amănunt; pe de o parte, e vorba despre o tendință comună primelor opere ale lui Cantemir, manifestată și în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
animală în special devine un depozitar inepuizabil de semne și simboluri care au o funcție pedagogică îndelung folosită. Un lucru nu trebuie să ne scape însă: faptul că interpretarea acestor simboluri nu este niciodată aleatorie, nu e lăsată în voia hazardului. Cel mai bun cercetător al modului de funcționare a acestor simboluri animaliere în Evul Mediu, l-am numit pe Jacques Voisenet, observă optim acest aspect esențial: "Înțelegerea rolului intermediar al animalului nu este adesea posibilă decât prin intervenția unui alt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cele două mari coordonate ale simbolului hristic. Le voi detalia, nu înainte de a mă întreba, îngânându-l pe Roger Caillois, cum se "înțeleg" aceste scenarii vizibil distincte? Eseistul francez consideră că aceste două teme "nu se găsesc reunite decât prin hazard, dacă nu prin efectul unei coincidențe, pentru a nu spune că dintr-un joc de cuvinte sau dintr-o traducere pripită"28. Autorul nu ezită să insiste, mărturisindu-și franc nelămurirea: Nu am putut niciodată pricepe minima legătură între cele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Nici unul dintre ei nu a fost interesat de diabet și nu a studiat pancreasul pentru a face vreo asociere cu această boală. Aceasta nu diminuează cu nimic contribuția lor în istoria zbuciumată a diabetului, dar ar putea ilustra bine rolul hazardului, și poate al Destinului, în viața unor cercetători. La polul opus se află Lancereaux și Paulescu. Lancereaux a fost primul mare clinician obsedat de cauza sau originea bolilor. Nu întâmplător Paulescu insistă asupra descoperirii lui Lancereaux, care a stabilit pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
artificiale (accidente de tren, rutiere, aviatice, poluare, otrăvire, acte teroriste, ucidere sau sinucidere în masă) au mereu drept cauză, ființă umană, individuală sau în grup, oscilând între intenții distructive și ignorarea consecințelor anumitor gesturi și acțiuni. Putem vorbi și despre hazard în aceste din urmă cazuri. Dar descoperirea adevărului este un proces de durată și pe parcursul procesului apar informații explicative care iau locul hazardului. în ciuda progresului permanent al omenirii, probabil cât timp vom putea vorbi despre ființe umane va trebui să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în grup, oscilând între intenții distructive și ignorarea consecințelor anumitor gesturi și acțiuni. Putem vorbi și despre hazard în aceste din urmă cazuri. Dar descoperirea adevărului este un proces de durată și pe parcursul procesului apar informații explicative care iau locul hazardului. în ciuda progresului permanent al omenirii, probabil cât timp vom putea vorbi despre ființe umane va trebui să vorbim despre hazard, căci o determinare precisă, completă este imposibilă, într-o viziune arborescentă asupra cauzalității evenimentelor (Bateson, 1980). în vreme ce violența domestică, maltratarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din urmă cazuri. Dar descoperirea adevărului este un proces de durată și pe parcursul procesului apar informații explicative care iau locul hazardului. în ciuda progresului permanent al omenirii, probabil cât timp vom putea vorbi despre ființe umane va trebui să vorbim despre hazard, căci o determinare precisă, completă este imposibilă, într-o viziune arborescentă asupra cauzalității evenimentelor (Bateson, 1980). în vreme ce violența domestică, maltratarea copilului, războaiele sau conflictele între grupuri sociale reprezintă un „imprevizibil previzibil”(Killen, 2003), în care contextul are o pondere ridicată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de vindecare oscilează între 42 și 66%, șansele diminuându-se pe măsură ce intervenția terapeutică e mai târzie și anulându-se total după 6 ani. Ideea care se profilează cu fermitate este că nu trebuie să ne abandonăm la dispoziția capricioasă a hazardului și că este nevoie de instituirea grabnică a unui tratament complex, farmacologic și psihoterapeutic deopotrivă, tratament care dacă este condus cu probitate, abnegație și paciență se poate încununa de succes. înainte de a ne focaliza atenția asupra multiplelor aspecte care dau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
literar. Opera e formată și din elementele ei embrionare, din virtualitățile ei, din nucleele sclerozate ale unor evoluții posibile. Ea e totalitatea posibilităților de dezvoltare, nu doar ceea ce a fost fixat printr-un act al autorului, al editorului sau al hazardului. În acest sens, refuzul geneticienilor contemporani de a privilegia textul "definitiv" în fața variantelor merge în direcția integrării "gunoiului" în noțiunea însăși a operei. Pentru că opera nu e "figura" care se distinge pe un "fond" rezidual, ci figura compusă din fondul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
portret al poetului care agonisește și păstrează: Invenția e un dar de sus, impersonal; împrejurări excepționale, un cutremur nervos, o boală nedefinită o face posibilă. Dacă n-o socotim ca geniul propriu-zis atunci când țâșnește prin cineva e că exprimă un hazard, califică o șansă. Omul e un animal de extremă dreaptă: mulge, conservă și utilizează. O forță necunoscută dintr-însul provoacă, liberează, sparge rezervorii; o forță conștientă din el, educată de dânsul, măsoară și agonisește 59. Textul nu e străin de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
există ceva util în mediul înconjurător. Gesturile umile ale conservării și agoniselii arată caracterul permanent accesibil al resurselor. Poetul se mișcă într-un teritoriu "plin". E un spațiu saturat, în care capacitatea productivă nu e sporadică, calificată de "șansă" sau "hazard", ci uniformă, neîncetată, continuă. Împotriva unei definiții romantice a poeziei ca dotare rară a unui caracter, Fundoianu descrie prin sărăcie o banalizare a dispoziției poetice. Nu e ceea ce apare în virtutea unei emergențe revoluționare, ci ceea ce se găsește în mod sigur
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a distinge acest mecanism poetic de un alt dispozitiv de punere în paralel, rima. E diferența dintre un procedeu care creează continuități arbitrare și un altul care generează continuități "justificate", pe baza sensului. Rima "leagă" aleatoriu, fără idee, urmărind strict hazardul fonetic, în vreme ce "îndoita dicție" e condusă de idee - de "adevăr" cum spune emfatic Heliade Rădulescu. Sigur, nici rima nu e atât de indiferentă la sens, nici îndoita dicție nu e atât de distinctă de mecanica repetiției formale. Însă această opoziție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care implică o apreciere a virtuților recluziunii, ale retragerii, ale odihnei. Omul se regăsește pe sine tocmai atunci când se sustrage obligațiilor sociale, în intimitate, în momentele de absență din lume. Înscrierea acestei atitudini în orizontul acțiunii e evident dominată de hazard: numai întâmplător, și în mod intermitent, vocația ajunge să se manifeste prin activități sau angajamente publice. În al doilea rând, e posibil ca propria meserie să fie asumată ca o vocație. În universul democratic definit de economia capitalistă, specializarea, delimitarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ele corespundeau". Topologia romanescă merită atenție datorită numeroaselor metafore ale deplasării în spațiu care se găsesc aici și datorită armonizării lor cu însăși conversația. Termenul însuși de rătăcire, care înseamnă pierderea oricărui reper și al drumului, viață dezordonată, înseamnă capriciile, hazardul, ocazia, precipitarea simțurilor. J. Sgard 229 a reamintit dublul sens al acestei noțiuni care implică, pe de o parte, îndepărtarea de o normă morală, pe de altă parte, o tulburare instantanee a vieții afective. Doamna necunoscută explică Hortense-ei în Rătăcirile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
însemnând soarele la extremul său declin, zeu crepuscular care a renunțat la fulger și la tunet. E în Olimpul Castelului, un Jupiter retras, care nu prezidează nici o adunare, care și-a delegat puterea, care nu-și citește rapoartele, care lasă hazardul să domnească. Această birocrație olimpiană, cu riturile sale, miturile sale, cultele și templul său (Hotelul Domnilor) este de o eficacitate paradoxală, de vreme ce perfecțiunea sa însăși înglobează toate lipsurile, toate erorile, toate rătăcirile, toate absențele. Ca și în cazul președintelui Statelor Unite
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
D”, dos. 3186, ff. 55, 124. DJAN Bihor, fond „Inspectoratul de Jandarmi Oradea”, dos. 46/1945, f. 30. ANIC, fond „Președinția Consiliului de Miniștri. Cabinet militar Sănătescu-Rădescu”, dos. 25/1944-1945, f. 8. Perry Biddiscombe, art.cit., p. 207; Elizabeth W. Hazard, Cold War Crucible: United States Foreign Policy and the Conflict in Romania, 1943-1953, Boulder, East European Monographs, Distributed by Columbia University Press, New York, 1996, p. 61. Mulțumim domnului Claudiu Secașiu pentru această lucrare. ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 39
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De aceea Ființa nu poate fi interpretată ca o necesitate absolută, cum se face, în general, în filosofie cu principiul, ci trebuie înțeleasă ca joc, "un joc nobil, jocul cel mai nobil, liber de orice arbitrar", care nu coincide cu hazardul, ci trimite la libertatea care guvernează tot. Ceva poate să fie sau să nu fie și în manifestarea Ființei în fiind se vădește nu necesitatea, ci libertatea jocului. Tot jocul, fără origine și fără limitări, era fundamentul și pentru filosofia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a ideilor. Sunt foarte importante darul pe care îl ai, munca și norocul A.V. Ați cântat din copilărie, apoi ați studiat la liceu, la Conservator. Cât la sută din viața Dumneavoastră de artist este predeterminare, și cât la sută hazard? Angela Gheorghiu Nu vreau să-mi fac acum un curriculum vitae, bineînțeles că toată lumea poate să afle despre Angela Gheorghiu (Angela Burlacu, așa cum mă numeam înainte). Am studiat la Liceul de Muzică și la Conservatorul din București. Au fost 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să-ți potolești setea de vorbit în fața unei halbe pline... Dacă vrei să știi ceva esențial, te scuzi că trebuie să fii undeva, intri la tine acasă ori în librărie și scoți cartea din raft. Care dintre ele? E treaba hazardului, totdeauna mai inspirat. Numai el o deschide la o pagină potrivită. Acum la 122: (nu sunt vesel, nici trist) nu sunt vesel, nici trist. sufăr numai de nedumerire văd fumul înșurubându-se-n cer în neștire. pasărea neagră suptă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și crudă! ea curge mereu prin vesele burlane când îmi țin respirația și stau cu ochii deschiși în întuneric. vinovat nu poate fi vântul el îmi pipăie obrajii la fel de expert ca în fabuloasele nopți ale pubertății."5 Aș mai pune hazardul la lucru să tot aleagă, așa, ca în ajun de Crăciun, când două ore nu am putut pleca din librărie citind și întrebându-mă ce să cumpăr? Țineam în mâini ca și acum cărțile Marianei Codruț. După cât am citit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de altă parte, tot ce sorbeam din lărgimile necuprinse ale culturii ne dădea un sentiment de spațialitate angajantă, deloc supusă unui complex de inferioritate. A.V. Ați fost de la început un om al cărții, al bibliotecii? D.H. O întâmplare, un hazard fericit a făcut ca, de copil încă, eram în clasa I de liceu, să capăt învoire să citesc în biblioteca universității, aflată în vechea clădire, un etaj întreg, bibliotecă rezervată studenților. Mi s-a făcut o favoare și, la 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
egal și molcom, cu privirea în pământ, îmbrăcat (poate) în mantaua singurătății. M-am gândit și la ipoteza tăcerii poetului în studio, și nu m-am îngrijorat. Aveam cu mine două volume de poezii, eram gata să citesc, după voia hazardului, oricare. Pentru că din poezia lui Emil Brumaru nu poți alege. Totul este de de citit, totul e o desfătare. Și ce dacă poetul ar fi tăcut? Privirea lui mirată, poate curioasă, sigur ironică ar fi fost surprinsă în gros plan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]