4,284 matches
-
a cuprins. - Să mergem în partea dinspre amiază a bisericii, ca să citim inscripția fixată în zid: „Această sfântă mănăstire s-au făcut de Io Duca-Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voievod, cu Maria: care este hramul Sfântul Ioan Zlataust. Vlet 1683. Si s-au zidit în 30 zile.” Am intrat în altar, unde Spiritul domnesc îmi atrage atenția asupra unui Tetraevanghel pe care se găsește o inscripție slavonească. - Ce spune această notiță, mărite Spirit? - Ascultă: „Acest
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Stefan vodă Tomșii (1563-1564). Deci fiindu eu de moșie n-am lăsat pomana strămoșu-mieu să se pustiiască...ce-am rugat pre părintele mieu , pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această sfântă beserică pe acest loc, care-i iaste hramul Svântului Ioan Zlataust...și iaste închinată la Rumele, svintei mănăstiri ce se cheamă Andreiano.” Indată după aceea, la 30 oct.1683 (7192), apare mărturia unor boieri privitoare la locul mănăstirii Zlataust: „Au vinit înaintea noastră Ananiia egumenul și cu tot
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sa, CARTEA îNTÂIA A RACOVEI. Consider de asemenea de o deosebită importanță în viața pungeștenilor, cultura ortodoxă, ce a constituit mijlocul principal de educație și comportament uman , după cerințele vieții de creștini ortodoxi. Astfel mai jos vă prezentăm biserica cu hramul „Sfântul Alexandru” și „Sfinții Arhangheli”. Biserica este ctitoria prințului Nicolae șuțu, ridicată în 1845 în memoria tatălui său, domnitorul Alexandru șuțu (m. 1821). Biserica este o construcție monumentală de influență clasică, compusă din trei încăperi: altar, naos și pronaos. Naosul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pregătirea elevilor în dansurile populare, atât moldovenești cât și ardelenești, precum și a corurilor, dânsa fiind foarte iubită de elevi. Sosind ziua cea mare, a sărbătorii înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, semnalul de dimineață l-a dat clopotul bisericii cu hramul «Sfântul Alexandru », biserică ce tronează în capătul dealului numit de localnici « Dealul Morilor », fiind vizibilă cu mult înainte de intrarea în târgul Pungești, iar clopotul bine auzit și din satele vecine Pungeștiului. Astfel începu prima parte a unei zile ce va
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Vlăd(i)cen(i), în dealul Mândrul...Și dania mea, aceasta, s-au făcut denaintea s(fi)nției sale părintelui mitropolitul Dosoftei...” Furat de frumusețea limbii atâtor documente, era cât pe ce să uit a vorbi despre biserica satului, cu hramul Sfântul Nicolae. Din pisania așezată deasupra ușii de intrare aflăm că: „În anul mântuirii 1908 s-a ridicat acest sfânt locaș cu fonduri proprii de cătră soții Nicolai și Eufrosina Gheorghiu...” Dar din pomelnice mai vechi am aflat că pe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în Italia, a revenit la Iași, în aprilie 1884. Aici i s-a recomandat o cură la „Băile idriatice Răpidea”, dar pe care le-a refuzat. Le-a urmat însă pe cele recomandate în 1886, când a luat parte la hramul Schitului lui Tărâță, în ziua Adormirii Maicii Domnului. Faptul este povestit de Riria Gatoshi, viitoarea soție a lui A.D.Xenopol, care s-a aflat la băi în aceeași perioadă cu Eminescu. Te rog, dragul meu, să-mi dai voie să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și a Holbocăi, iar despre ctitoria sa spune: „... și noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit ...șam început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta m(ă)n(ă)stire Cetățuie unde este hramul Sfinților...Apostoli Petră și Pavlă”. După cum se vede, ctitorul nu amintește despre vreo cetățuie pe acele locuri. Biserica a fost zidită după același tipic ca și Trei Ierarhii și poate nu întâmplător. Virgil Drăghiceanu susține că: „...din camerier al lui
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
învoiala tatălui său Gheorghe Duca voievod din 1672, cu Dosoftei Patriarhul Ierusalimului ca Mănăstirea Hlincea să rămână sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia. În vremea epidemiei de holeră din 1848, locul din jurul Mănăstii Hlincea a fost destinat pentru îngroparea morților de holeră. Hramul bisericii este Sfântul Gheorghe. Dragă prietene, hai să părăsim incinta mănăstirii și să plecăm în căutarea satului Hlincea - o duzină de case, nu mai multe. Inițial, satul era format doar din poslușnicii mănăstirii. Un drumeag ce taie în curmeziș costișa
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
1920-1928 pe strada Mitropoliei nr.12. În dreapta intrării, pe sub turnul clopotniță, ne întâmpină un clopot rămas de la Galata din Vale, pe care se poate citi: „Acest chimbal l-a făcut Io Petru voievod și l-a dat mănăstirii unde este hramul Înălțării în anul 7077(1579) martie 25”. Îți amintești, desigur, dragă prietene, ce apusuri de soare am admirat de atâtea ori. Când priveam mănăstirea, de jos, aveam impresia că vâlvătaia apusului lua biserica în brațe, gata s-o topească, iar
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ne va conduce în curtea unei bisericuțe ce stă de strajă mormintelor din jurul ei. Din pisania așezată deasupra ușii aflăm că pe o temelie mai veche a fost ridicată această biserică, și a fost sfințită la 25 noiembrie 1925, cu hramul Sfânta Varvara. Afirmația din pisanie, că biserica a fost zidită pe o veche temelie, ne duce cu multe veacuri în urmă, unde găsim că ,la 1581, Alexandru Lăpușneanu a întemeiat în țarina Iașilor mănăstirea „Ugireni”, zisă și „La Greci”, sub
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
din pisanie, că biserica a fost zidită pe o veche temelie, ne duce cu multe veacuri în urmă, unde găsim că ,la 1581, Alexandru Lăpușneanu a întemeiat în țarina Iașilor mănăstirea „Ugireni”, zisă și „La Greci”, sub dealul Aroneanu, cu hramul Sfântul Neculai. O primă mențiune documentară a mănăstirii „La Greci” o găsim în aprilie 1583, când Petru Șchiopu îi dăruiește satul Siliștenii pe Bașeu și întărește stăpânirea asupra satului Nicorești. Întrebarea dacă temelia Sfintei Varvara nu o fi fost a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
să facă vr-un lucru bun, să nu-i fie cu osândă de tot, și sau apucat în anul 7102 (1594) de au zidit mănăstirea aceasta în țarina Iașilor, care se chiamă Aron-Vodă, pe numele Domnului, ce au zidit, unde este hramul Sfeti Neculai”. O primă atestare documentară a mănăstirii o găsim într-un act dat de Aron-Vodă (1594 sept.1-1595 aprilie 24) în care spune: „...pentru rugăciunile și binecuvântările sfintei mănăstirii noastre de curând zidite, căreia i se zice Din Țarină
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Biserica Rotundă din Lețcani, biserică unică în România, care evocă pe cea ridicată de împărăteasa Elena a Bizanțului pe mormântul lui Iisus Hristos. Sfântul lăcaș din Lețcani a fost zidit prin 1740 de boierul Constantin Balș și soția sa Ana. Hramul bisericii a fost Sfinții Împărați Constantin și Elena, iar în prezent Sfântul Dimitrie XX Iubite prietene, numai de dragul tău și pentru că știu câtă plăcere o să-ți facă am umblat prin notițele mele, destul de întortochiate de altfel, ca să găsesc informații despre
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
la Golia, cu celebrul Turn, rezidită integral de Vasile Lupu, fiind și astăzi una dintre cele mai impunătoare mănăstiri, cu capiteluri corintice și elemente bizantine în care se regăsesc ecouri ale vechii Elade. Mitropolia veche, renovată în zilele noastre, purta hramul Sf. Gheorghe, temeliile i s-au pus pe la 1760 de mitropolitul Gavriil Calimachi. Veacurile se scurg și ele, încet, încet se face trecerea spre clasicism, începe construirea marii Catedrale din Iași (piatra de temelie în 1833), arhitect Al. Orăscu, pictor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
capului ei Le-a șters; și a prins a-I săruta picioarele și i Le ungea cu mir. Văzând fariseul, cel care-L chemase, a grăit În sinea lui zicând: Dacă Acesta ar fi profet, ar ști cine și ce hram poartă (exact: ce fel este) femeia care se atinge/prinde (haptetai) de El: că este o păcătoasă”. Urmează răspunsul Domnului, sub forma unei scurte parabole. Un cămătar avea doi datornici, unul cu cinci sute de dinari, altul cu doar cincizeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
S-a săvârșit și s-a mutat întru veșnica viețuire. 1471 50 1421 14 Sept. 1472. Maria din Mangop Ioanichie dela Rădăuți Laiotă Mihai Vrânceanu a îmbrăcat Birtoc (cuscru) ( ) straiul de Spătar Bodea, vornic Varlaam dela Zografi Duma dela Hotin hram Sf. Gheorghe Mârza dela Cetatea Albă (r.t.) Luca dela C.A. pentru odihna sfânt răpo Pascu dela Kilia saților păr. noștri cu Fete Gotcă Roman inima cernită și luminată Grămătic a pus pe Isaiia pisărul din toată bunăvoia care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefu Cernat Ciocârlie La m.rea Bistrița Iuga vistiernic Teodor Bodea spătar arhimandritul Iuga postelnic Negrilă paharnic Luca stolnic Neagu comis Anușca Nastea Sofica Alexa Teoctist de nimene siliți, nici asupriți egumen Probota Ioasuf Putna Varlaam la m.rea Zografu hram Sf. Gheorghe pentru odihna sfânt-răposaților noștri. Maria 13 Sept. 1471 în ziua venirii ei donație pentru bolniță Cu inima curată și luminată pg. 162 din toată voia noastră cea bună și cu ajutorul lui D-zeu. A scris Isaiia pisar din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de unde sînt, veghează la faptele mele. Lucica i-a visat altădată des, însă de la o vreme nu, și se întreabă oare de ce? *Student în vacanță, în urmă cu 16 ani, pe la ceasul acesta, mergeam împreună cu Eusebiu Camilar la Chilișeni, la hramul de Sfînta Maria. Nu mergeam la cineva anume, ci de dragul plimbării. Am pornit la amiază, am urcat Oadeciul, am străbătut Poiana Popii, am ieșit în șoseaua care duce de la Suceava la Liteni, și ne-am îndreptat către tăpșanul din centrul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
m-a îmbrățișat și a plîns în tăcere mai multe minute. Era palid și tremura. El e, oare, m-am întrebat, privindu-l, moș Vasile cel Rău, aspru cu oamenii și cu animalele? Bărbatul care, cînd se îmbăta pe la vreun hram, se întrecea cu alți căruțași în curse nebunești, barbare, bătîndu-și calul, ca să cîștige, cu codiriștea ori cu lanțul? în sicriu, mătușa avea aceeași figură modestă, resemnată ca totdeauna. Cînd au adus-o acasă nu știau dacă are pregătite lucrurile trebuitoare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prima chestiune l-am întrebat, ironic, de unde va lua ziariști, iar la a doua l-am sfătuit, serios, să dateze versurile și să le păstreze ca pe un jurnal psihologic; „un jurnal al unei alte Anna Frank”, am adăugat. *De hram, Lucica mi-a povestit niște lucruri care intră în categoria paranormalului. Le notez aci atît pentru senzaționalul lor, cît și pentru că fac parte din „legendele” familiei noastre, pe care soră-mea, ca una rămasă în sat, le știe mai bine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ioan Banciu. Informații despre existența unei biserici anterioare celei pe care o vedem astăzi ne dă și părintele paroh Liviu Scorobeț în discursul său din 25 martie 1968. ținut cu ocazia aniversării a 150 de ani a Bisericii satului cu hramul «Buna Vestire» Extragem din acest discurs pasajele care apreciem noi că ar prezenta interes pentru cititor. Iubiți creștini! Facem astăzi la praznicul hramului bisericii noastre popasul ce se cuvine la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
său din 25 martie 1968. ținut cu ocazia aniversării a 150 de ani a Bisericii satului cu hramul «Buna Vestire» Extragem din acest discurs pasajele care apreciem noi că ar prezenta interes pentru cititor. Iubiți creștini! Facem astăzi la praznicul hramului bisericii noastre popasul ce se cuvine la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea pietrei ei fundamentale... Înainte de zidirea ei, pe acest loc s-a aflat desigur o altă biserică, precis construită din bârne de lemn cioplit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Stehlik. Astfel, cenzorul găsise la pagina 42 următoarea remarcă neconformă cu frumoasa viață a țăranilor români de atunci care nu trebuia, deci, să ajungă la urechile spectatorilor: „Milena, fiica chiaburului, spune: <<Dacă n-am voie nici În satul vecin la hram, călătoresc măcar pe hărți. Măcar atîta Își mai permite fata unui culac (chiabur, n.n.)... Să călătorească pe atlas>>”. O altă replică din piesa scrisă de autorul slovac ce nu a fost pe placul cenzorilor români a fost cea descoperită la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
istoria zbuciumată a Basarabiei. Amintirea ei a rămas mereu vie în sufletele zecilor de promoții de eleve de la Școala Eparhială. Au trecut peste 60 ani de la primul refugiu al basarabenilor și astăzi încă, în fiecare an, la 21 noiembrie, de hramul capelei Școlii Eparhiale din București, la biserica Precupeții Noi, se mai adună din fostele eleve de la Chișinău, evocând istoria Basarabiei și omagiind pe luptătoarea și distinsa directoare Dr. Elena Alistar. Scrierile lăsate înfățișează, în modul cel mai veridic, una din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Presupunea o relativă “proprietate” peste o clasă, câteva bănci și un număr diferit de elevi; viețuirea schimbătoare lângă cele mai interesante locuri (unde câinii dormeau cu lupii într-un straniu “pact de neagresiune”; mese servite uneori doar la praznice și hramuri; întâlniri rarisime cu zeul automobil și mult mai frecvente cu hoții de cai; o devoțiune exemplară către centrele laice de pe7 lerinaj anual de la inspectoratele regionale, județene și altele asemenea. Cu un veritabil talent sociologic este refăcută imaginea de altădată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]