14,062 matches
-
făcut datoria în legătură cu Seiano, deși cu prea mult zel. Prin ceea ce spui îl aperi indirect totuși, deși știu că nu te înțelegi prea bine cu el! -Bârfe magnifice! iar noi nu putem face nimic împotriva lor, poate doar să le ignorăm, spuse încurcat Thrassylus. -Hm! chicoti Nerva întinzându-se pe capătul ridicat al canapelei. Se-aud vești că Euniei îi face ochi dulci tânărul Caligula, nepotul magnificului Tiberius și posibilul moștenitor al jilțului imperial. -Sunt doar niște bârfe nobile Nerva, Eunia
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Continuând dialogul care cuprinde acea argumentare și respingerea evadării propuse, vedem că Socrate are de fapt ca țintă datoria - după cum apare în subtitlul lucrării - de a respecta deciziile Cetății, precum și alternativa - ele să fie ignorate prin fugă sau sfidare. La momentul când Criton îi propune evadarea, Socrate îi reproșează: „Oare așa de înțelept ești, încât nu înțelegi că în fața zeilor și a oamenilor cu judecată, patria este cea mai prețuită, mai însemnată, mai sfântă și
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
este trăsnit? / Vi se pare primejdioasă alegerea? / Simt nevoia să hoinăresc și m-am rătăcit prin mine. / Sunt extravagantă? / Nu știți că am un puls anapoda?”), cu centrul de interes pe propria persoană. Jurnalism în poezie. „Și cine, atunci, îmi ignora / albastrul largului zbor, / îmi va scrie, / poate, acum, / pe troienele unei ninsori / până la genunchi / «TE IUBESC!». / Pentru că, / în orice cascadă de râs / și în orice împletire a degetelor, / geme o lacrimă”. Raționament, dar și închipuiri pregnante. „Dezmiardă-mi tu / curajul
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
văzuse. Ok, încă unul care pune întrebări deci, încă unul de păcălit! - Bună dimineața, Rosana! o întâmpină el vesel și tot un zâmbet. Ce o găsi de râs, idiotul ăsta?"se scandaliză ea, împungându-l cu privirea. Ursuză și plictisită, ignoră salutul acela fals, la care nu răspunse. - Se pare că azi nu e o zi dintre cele mai bune, nu-i așa? Din nou tăcere. -Te cheamă Rosana, sau am greșit eu salonul? se alarmă el ipocrit. Îl privi gânditoare
AMNEZIE de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369628_a_370957]
-
de exterminare a unui popor, poți să nu o faci - cu orice preț. De ce să devii tu criminal? Și cu atât mai mult, cum să mai dormi noaptea? Cum să-ți serbezi zilele de nastere ale copiilor tăi? Tu poți ignoră durerea pe care ai semanat-o, dar realitatea nu o poți desființa: undeva, în lume, există cineva care se întreabă și după zeci de ani, cum de există așa MONȘTRI ca tine?! Vor duce cu ei în mormânt durerea de
JOCURILE FOAMEI (4) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369651_a_370980]
-
în urmă care cer pensii cu toții ne naștem vinovați supuși greșelilor avem nevoie de cel puțin o victimă ceea ce e anapoda n-au mai rămas nimic nepângărit punctul G nu-i un ideal filozofic pentru nimeni e mai bine să ignori proștii decât să-i combați nu uita asta și nu pune întrebări la care nu există răspunsuri Referință Bibliografică: Concluzii / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2190, Anul VI, 29 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel
CONCLUZII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369708_a_371037]
-
suntem în vizită la niște prieteni și ultima trăsătură umană pe care am păstrat-o este aceea de a vorbi cu prietena mea despre orice, copii, educație, concursuri, mâncare. Soțul meu stă lângă noi, nu lângă celălalt soț ca să discute. Ignor atmosferă, nu înțeleg de ce e încărcată. Dar cum ieșim pe ușă, îmi spune: - Dacă mai vrei să stau cu tine, în orice vizită vom merge, nu vei mai scoate un cuvânt. Nu am putut să comunic din cauza ta. Și nu
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]
-
mărirea salariilor și pensiilor unor categorii suspuse societății românești. Parcă am fi pe timpul lui Ceaușescu! Auzi, pensie la 80% din media salariului pe ultimele șase luni de activitate înainte de pensionare? Și unde-i contributivitatea? Sau asta-i numai pentru prostime, ignorată de același președinte în privința cererii legitime de a avea numai 300 de șparlamentari! Și câtă speranță ne-am pus în bietul primar de Sibiu! Se pare că nu-și poate depăși condiția! Păcat! Așa cum Băsescu nu și-a putut depăși
TABLETA DE WEEKEND (124): TRĂIASCĂ ISTERIA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369756_a_371085]
-
lupți pentru viața ta! Cercetașul clipi ușor, încercând să distingă persoană căreia îi aparținea vocea aceea ascuțită, dar nu identifica decât o umbră ghemuita lângă perete într-o poziție ciudată. Oricum, el nu primea ordine decât de la A-Ma, așa că ignoră sfatul, protejându-și câmpul energetic cu scutul frontal. Alunecă într-o amorțeala vecină cu somnul, visându-se alături de camarazii săi, servind-o pe A-Ma cu toata dăruirea. A-Ma era totul pentru ei! Dacă ea hotărâse că trebuiau să
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
artistic - care-l atacau prin cuvinte ori se purtau brutal și hidos. Fire deschisă și talentată, un observator excelent, meditativ și perspicace, ingenios și stabil în sentimente față de cei ce i-a cunoscut fără a le purta ranchiună sau ai ignora, Ion, este nevoit să ducă o luptă necontenită ani la rând pentru a intra în Uniunea Artiștilor Plasici. Printre toate deziluziile primate din partea familiei sau a societății uneori, el suferă marea deziluzie primită din partea unor prieteni artiști, care i-au
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
trei sute șaizeci și cinci de ori pe an/ asta mă face să gândesc că neiubirea/ e mult mai mare decât iubirea/ iar viața e doar o fărâmă de moarte/ Câtă risipă e-n toate” (Risipă). Latura olfactivă nu este deloc una de ignorat, în lirica artistei făcându-și loc aromele de lăcrămioare, busuioc, liliac, crini, caprifoi etc, observație care imediat îl duce cu gândul pe lector la binecunoscutele poeme ale simbolistului Dimitrie Anghel, cel supranumit și ,,poet al florilor”. Dar ademenitoare nu sunt
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
ci întotdeauna mult milostiv și îndelung răbdător. Simțeai că Dumnezeu vorbește prin atitudinea și verbul lui. Cuvântul Părintelui Profesor Constantin Galeriu era normă și reper. Raportarea lui la Tradiția autentică a Bisericii era un lucru firesc, articulat și natural. Nu ignora și nici nu disprețuia sursele de informare, media sau internetul și credea că dacă acestea ne folosesc, le putem uzita, dar cu grijă. Invitat în țară și străinătate pentru a conferenția, prelegerile sale erau gustate și apreciate de foarte mulți
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Frământările de azi! Poetei AP Ne frământăm adesea în tăcere Nepăsători când pietrele suspină Le ignorăm durerea în surdină Și savurăm dansuri cu baiadere Chiar de vibrăm la cântul de vioară Și ne lăsam, în vis, purtați de vrajă Privim în gol când soarele coboară Uitând iubirii să-i rămânem strajă! Greșind cărarea care ne conduce
FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368205_a_369534]
-
să-l sun pe inimosul bibliotecar Ioan ȘTEFAN, să mă aducă la sediul noului obiectiv. Am preferat să-mi obosesc picioarele bolnave și bătrâne, pentru a le verifica rezistența și să urc Dealul Ciofului, pe care când copil fiind îl ignoram ca și când nu ar fi fost. Acum eram într-o alta situație. Am trecut puntea prăvălită de viitura ultimelor ploi, stăvilită de trei răchiți, îndoită cumva de furia naturii, dar rămasă pe poziție. Cărarea pe lângă vechea cărămidărie pe care o știam
18 SEPTEMBRIE 2014 O ZI DE MUNCĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362752_a_364081]
-
N-au nici-un Dumnezeu,acești păgâni, Ce toți au jurat pe Biblia Sfântă, Să-și apere țara și pe români, Nu la străini,în grabă s-o vândă! Aleșii s-au pus pe-agoniseală Jecmănind a țării avere cu sârg, Ignorând sărăcie și boală, Ei legile și le-au votat ca la târg. Însă atunci când este votarea Al poporului vot,ei cerșesc umili, Promițând mincinoși „marea cu sarea” Uitându pe român,când nu-i mai e util. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică
VIN ALEGERILE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362760_a_364089]
-
o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt, dragobete, ar avea originea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu ar fi existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor, care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
privire e cascadă de fulgurații! Alteța Sa Regală Principesa radiază de plăcere și bucurie în mijlocul tinerilor. Deasupra anilor și deasupra rangului princiar nu uită că a trăit vârsta copilăriei, cu bucurii obișnuite, făcându-și lecții de educație și studii fără a ignora joaca și fără a avea rezerve și distanțe față de prietenii de joacă, din copilărie. Cu augusta Sa bunică, Majestatea Sa Regina Elena, Principesa a avut o relație specială. Regina-Mamă Elena i-a întipărit în memorie impresii profunde și fascinație, o
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
otravă - În piscul tău cu râvnă m’ai primit. Sărac și bleg prin holde de pământ, Contrariu cum canoanele învață, Doar tu mi-ai fost mireasmă și povață Sub nu știu care straniu legământ. În jur, încet, trăgându-mi azi hotar Eu ignorez pogoanele de spațiu. Tăcut și dârz adulmec cu nesațiu Himere cârd, și-al lor mărgăritar. Surpat ades în vânturi și restriști Nu m’am sculat un ceas pentru tăgadă, Ci mi’am purtat tot visul meu grămadă, Cu ochii veseli
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
să o mai demonstrăm, deși trebuie să o întreținem permanent! Astăzi, într-o lume inerent, deși deloc integral și definitiv secularizată, factorul religios nu mai poate fi ridicat la rangul cauzal-explicativ al ansamblului determinării istorice, după cum nici nu poate fi ignorat, când conflictele politice la scară planetară se înveșmântă religios. Să fie oare fiecare epocă istorică un etern Ev Mediu, cu intensiuni diferite, dar de care să nu ne dăm seama? Sau e cazul să facem din sentimentul religios unul dintre
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
gimnastică următoarele acțiuni. În ținuturile îmbrățișate de oameni străini de ostilități, șovăieli și neîndurări, puteam pribegi eternități ca și cum de nimeni nu ne împiedicam și nimeni nu ne stânjenea. Erau fericiri printre care alunecam, pe altele le prindeam, pe unele le ignoram dar toate se desfășurau într-o inocență specifică nouă. Palmele cărau deopotrivă țărâna grădinii și stelele cerului, fără a suferi de urmele lăsate. Dar nu erau semne, nu ne dureau liniile destinului, ne întreceam în răsturnarea celor vitrege nouă. Poate
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
împotriva lui- și de partea drepților- purtarea de grijă a lui Dumnezeu! (Eusebiu de Cezareea, Viața..., Cuvântul lui Constantin către adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
a scris un studiu de referință dovedind clar și fără tăgadă că Craiul Munților nu a fost „nebun” cum încercau autoritățile austriece să se înțeleagă, la fel și istorigrafia maghiară. Avram Iancu scârbit de nerecunoștința Casei de Austria, care a ignorat lupta românilor pentru drepturi naționale și salvarea imperiului Habsburgic în timpul revoluției de la 1848/1849 a căzut într-o depresie graduală care s-a condimentat după 1865 cu momente de exagerare cu băutura. Din Petre publică mărturii despre erou și scrisori
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
ci în mod sigur și echilibrul planetar. Oameni buni, planeta Pământ este un organism universal VIU ! Ea simte orice mișcare ce are loc la scara universală, galactică, planetară sau în propia ei formă și compoziție existențială. Cum ați putut să ignorați acest simplu sentiment ? Vă reamintesc; energia declanșată de Impulsul Inițial, constituie , încă, forța care menține universul în mișcare, în forma și în poziția stabilită inițial pentru toate componentele lui. Că e vorba de particule, atom, moleculă, planete, sori, galaxii.....,ele
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
limbi omenești și aceștia sunt poeții. Cred că nu trebuie să ne ferim de datele științifice pe care cunoașterea din ultima vreme ni le pune la dispoziție, pentru a ne explica unele din tainele existenței noastre, așa cum nici Eminescu nu ignora cunoștințele avansate din diverse domenii ale vremii sale, pe care de altfel le-a fructificat nu numai în proză sau în scrierile politice, atât de cuprinzătoare cât și în poezie. Un exemplu elocvent este poezia La steaua: ”La steaua care
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]