5,599 matches
-
plus de specificitate. Screening-ul HPV poate fi inclus în strategia de triaj în două moduri:- reflex, adică determinare virusologică obligatorie în aceiași probă sau - consecutiv, determinare virusologică după evaluarea rezultatelor citologice pe o altă probă recoltată. Ținând seamă de reținerile inerente ale femeilor pentru examene pelviene repetate este evident că a doua opțiune nu va cuprinde o proporție însemnată din pacientele care ar beneficia de acest examen. Cunoștințele acumulate privind istoria naturală a infecției HPV indică diferențe importante în regiuni geografic
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
plus de specificitate. Screening-ul HPV poate fi inclus în strategia de triaj în două moduri: - reflex, adică determinare virusologică obligatorie în aceiași probă sau - consecutiv, determinare virusologică după evaluarea rezultatelor citologice pe o altă probă recoltată. Ținând seamă de reținerile inerente ale femeilor pentru examene pelviene repetate este evident că a doua opțiune nu va cuprinde o proporție însemnată din pacientele care ar beneficia de acest examen. Cunoștințele acumulate privind istoria naturală a infecției HPV indică diferențe importante în regiuni geografic
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Dimitriu, 1999. 87 Gramatica I, 2005, p. 61; Dimitriu, 1999, p. 45; Iordan & Robu, 1978, pp. 364-367 etc. 88 În Gramatica I, 2005, p. 61, se consideră că "genul nu este un criteriu de flexiune pentru substantiv, ci o trăsătură inerentă, fixă, în funcție de care categoriile gramaticale se manifestă în mod specific". 89 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 58-121; Gramatica I, 2005, pp. 62-93; Iordan & Robu, 1978, pp. 365-392 etc. 90 Vezi gramaticile citate anterior. 91 Prezentată, în literatura de specialitate, și ca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
importanța contextului internațional pentru evidențierea acestuia în studiile de securitate, în disciplina relațiilor internaționale, precum și prezența în discursul politic (dincolo de terminologie, conceptul nu este de dată recentă, având o istorie lungă). Am insistat asupra problematicii definirii securității umane, asupra dificultăților inerente care apar în evaluarea amenințărilor la adresa securității umane și, în mod deosebit, asupra problemei violenței structurale. Capitolul patru se referă la relația dintre identitatea națională, securitatea stato-centrică și securitatea umană, marcată de o tensiune fundamentală, arătând faptul că, din perspectiva
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
realismul materialist-pozitivist (care o desconsideră). Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere în majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent proiectului emancipator al acestor teorii. Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai analiza teoriei postmoderne asupra textelor subiective și investigația realistă a fenomenelor obiective, ci și studiul constructivist al intersubiectivității, al normelor și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
căutare a consensului. Cercetătorul apreciază că noțiunea consensului este crucială, însă deosebit de problematică pentru că ridică semne de întrebare cu privire la legătura dintre legitimitate și consens. Nu este foarte clar de ce anumite idei obțin consensul. O explicație ar fi că acestea sunt inerent persuasive și că statele sunt convinse că e de dorit să subscrie; o alta este că practica legitimității se susține pornind de la un număr de alte norme, precum cele legale, morale și constituționale 124; o altă explicație pentru care anumite
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de securitate statală militară, ci și pentru că se conformează programului de cercetare pozitivist care susține că studiile de securitate trebuie să se axeze pe explicațiile comportamentului statului. Securitatea este un comportament care trebuie explicat și nu un concept care este inerent politic și contestabil.165 Confluența dintre constructivismul convențional și abordările tradiționale realiste este indicată de alegerea modelului de cercetare, constructiviștii plecând de la inabilitatea realiștilor de a explica fenomene particulare pentru a arăta semnificația cauzală a factorilor ideaționali, precum credințele, normele
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
constructiviste. Conceptul de identitate este impus printr-o excludere, excludere care nu este o alegere inocentă din punct de vedere metodologic. Însă ceea ce acesta exclude amenință coerența argumentului său. Sinele nu poate fi definit prin ignorarea contextului. Dacă identitățile sunt inerent contradictorii și depind de articulații concrete pentru a exista, după cum susține Wendt, atunci calea de mijloc nu mai este posibilă.304 Wendt nu explică clar ce se întâmplă atunci când identitățile, relativ stabile, se schimbă, ceea ce o face pe Maja Zehfuss
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
iar astfel de intervenții întăresc statutul statelor "civilizate" și de succes.357 2.3.2. Identitatea ca agent Formarea identității nu este automată sau permanentă, ci are caracter temporar și contextual. Procesul articulării și al interpelării conține tensiuni și contradicții inerente. Spre exemplu, Said denaturalizează orientalismul arătând că unele caracteristici prezentate sunt incoerente, precum ideea că oamenii din Orientul Mijlociu sunt naivi și periculoși. Într-o anumită măsură faptul că anumite reprezentări și identificări supraviețuiesc în ciuda contestărilor, demonstrează puterea discursului elitelor de
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
oamenii din Orientul Mijlociu sunt naivi și periculoși. Într-o anumită măsură faptul că anumite reprezentări și identificări supraviețuiesc în ciuda contestărilor, demonstrează puterea discursului elitelor de a stabili identități colective.358 În privința stabilității identității, constructiviștii sunt de acord că identitățile sunt inerent contestabile, însă nu cad de acord în ce situații să trateze aceste construcții sociale ca relativ fixe. Terminologia reprezentărilor are tendința să semnalizeze ideea că identitățile sunt prea instabile și multiple pentru a putea fi tratate ca variabile. Cercetătorii care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
obiectivează un altul căruia îi lipsește capacitatea de a rescrie discursul, astfel identitățile sunt constituite prin comparații pe care cercetătorii le descriu și le interpretează. Atât abordările identității sociale, cât și abordările reprezentaționale susțin că prin comparații se creează ierarhii inerente.376 Aceste abordări sunt divergente cu privire la sursa acestor comparații și gradul în care sunt instituționalizate. Uneori indivizii pot alege definiții pentru ei înșiși (sau pentru statele în numele cărora se exprimă), însă, în anumite circumstanțe, aceste definiții pot impune identități altora
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sau migrațiile, ca variabile dependente fără legătură cu violența. Până la urmă, mai rămâne întrebarea dacă sau nu acest cadru conceptual poate pune la încercare argumentul dominant al securității stato centrice. 3.3. Estimarea riscurilor de securitate umană Absența unei esențe inerente conceptului securității umane (dincolo de semantică) a fost indirect demonstrată de către acei cercetători care au încercat să măsoare insecuritatea umană. În timp ce majoritatea metodologiilor sunt inovative și sofisticate, elementul comun izbitor este eșecul de a admite natura subiectivă a categorizării și implicațiile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
A examinat modul în care structurile sociale din interiorul statelor și la nivel interstatal mențin și perpetuează violența de acest tip. În 1971 a publicat concluziile analizei imperialismului, care generează inegalitatea evidentă, nefiind doar o relație economică bazată pe nevoia inerentă de extindere, ci este inclusiv o relație structurală de dominare, definită în termeni politici, economici, militari, culturali și de comunicare.522 Scrierile lui Johann Galtung pot avea implicații în extinderea studiului privind sursele insecurității umane, astfel că moartea celor care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internațional nu se mai aplică. Această schimbare de optică a avut ca rezultat prioritizarea abordărilor etice ori morale din teoria relațiilor internaționale. Privilegierea politicii de putere în detrimentul moralității a însemnat că teoriile relațiilor internaționale au avut tendința de a fi inerent conservatoare și necritice. Faptul că sistemul internațional legitimează acțiuni inacceptabile la nivel intern interesează în mod deosebit problema securității umane. Teoria critică a securității se opune concepției pluraliste a securității din trei puncte de vedere: argumentează că statele se conformează
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
629 Spre exemplu, Karl Haushofer a problematizat această situație, a relației dintre densitatea demografică și densitatea geopolitică, afirmând că un popor se poate dezvolta normal dacă are o densitate de 100 de locuitori pe km pătrat.630 Deși cifra este inerent contestabilă, nu se poate nega faptul că există o legătură indiscutabilă între 'spațiul vital' și securitatea umană. Haushofer afirma că există două popoare care pot dovedi fără putință de tăgadă că densitatea populației a făcut ca spațiul vital, cu alte
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
valorilor care susțin societatea internațională.634 Astfel, se poate conchide că promovarea securității umane într-o lume a statelor este extrem de problematică și că soluția construirii statelor nu este decât una parțială, menținându-se o serie de riscuri și amenințări inerente acestei construcții. 4.2.1. Intervenția umanitară și responsabilitatea de a proteja Subiectul intervenției umanitare a generat una dintre cele mai aprinse discuții în relațiile internaționale în ultima decadă, atât printre teoreticieni, cât și printre practicieni. În centrul acestei dezbateri
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de auto-ajutorare și o schimbare identitară este soluția de a se ieși din acest sistem. Problema este că Wendt propune o teorie structurală stato-centrică ceea ce echivalează cu o delimitare a responsabilității, și, după cum am arătat în capitolul patru, există contradicții inerente între paradigma securității stato-centrice și paradigma securității umane. Conceptul securității umane, dacă se vrea coerent, nu poate fi asociat unei abordări minimaliste fără a risca o denaturare a sensului. O politică de promovare a securității umane trebuie să aibă în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
reformele inițiate a fost foarte mare. De altfel, ori de câte ori au fost inițiate reforme radicale, nu numai în România, ci și în alte țări, inclusiv în cele cu o bogată tradiție democratică, conflictele, mai mult sau mai puțin intense, au fost inerente. R.T. Mă apasă un soi de disperare, domnule Stoica. Mi se pare că pierdem timp. Sunt naiv când îmi imaginez că există democrații în care schimbările majore în bine se întâmplă mai repede? V.S. Oricât de lente ni s-ar
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
comportamentul său sintactic și, în unele limbi, în formele sale flexionare, în funcție de noua valoare lexico-gramaticală (de pildă, adjectivele adverbializate românești pierd formele flexionare, în timp ce gerunziile și participiile adjectivate câștigă astfel de forme). 1.1. În ce privește procedeul condensării lexico-semantice, acesta aduce, inerent, mari schimbări formale față de etimonul sintagmatic sau compus, a cărui configurație se reduce considerabil, dar nu are ca efect, în majoritatea cazurilor, niciun fel de modificare a învelișului sonor sau a caracteristicilor gramaticale ale elementului reținut 134. Normalitatea acestui fapt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ale elementului reținut, mai puțin cazul acuzativ, dictat de prepoziție, în care se afla în sintagmă, dar care nu pune probleme, de vreme ce forma coincide cu aceea de nominativ; ceea ce se modifică, de asemenea, obligatoriu este funcția sintactică, determinanții condensați renunțând, inerent, la funcția atributivă din formația sintactică nominală; genul și numărul sunt însă menținute: fr. canotier s.m. < [chapeau s.m.] canotier s.m.; fr. cognac s.m. < [eau-de-vie s.f. de] Cognac n. pr. m.; rom. drojdie s.f. < [rachiu s.n. de] drojdie s.f.; rom. Externe s.f.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
petrecute concomitent, în diferite domenii ale limbii, în scopul creării unui nou cuvânt. Iar locul concret în care aceste evoluții se petrec poate fi oricare dintre limbile naturale de pe Terra, ceea ce înseamnă că însăși rațiunea lor de bază este universală, inerentă minții omenești: economia lingvistică, exprimarea unei idei, redarea unei noțiuni într-o formă cât mai redusă, care permite atât un efort minim al emițătorului, cât și perceperea integrală și corectă a mesajului de către receptorul său. Condensarea poate avea loc cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
gândire critică, toleranță etc.), fie unei comunități care stă sub semnul totalitarismului (izolare, dependență, obediență, intoleranță etc.). Managementul clasei, ca disciplină din sistemul științelor educației, vizează acest aspect esențial al muncii profesorului, administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic-democratice, a conflictelor inerente sălii de clasă, plecând de la premisa că școala anticipează și pregătește absolvenții în vederea implicării și a rezolvării conflictelor inerente unei societăți democratice. Presupozițiile care au stat la baza elaborării acestei lucrări sunt preluate din literatura postmodernă de specialitate (Berger și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ca disciplină din sistemul științelor educației, vizează acest aspect esențial al muncii profesorului, administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic-democratice, a conflictelor inerente sălii de clasă, plecând de la premisa că școala anticipează și pregătește absolvenții în vederea implicării și a rezolvării conflictelor inerente unei societăți democratice. Presupozițiile care au stat la baza elaborării acestei lucrări sunt preluate din literatura postmodernă de specialitate (Berger și Luckmann), din motive care țin de situația învățământului românesc în primul rând, dar și din motive care vizează realitatea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
episodicului. Câmpul educativ școlar era prezentat ca unul omogen, înscriindu-se firesc sub zodia armoniei și a compatibilităților; în acest context, conflictele reprezentau doar aspecte patologice, marginale. Ulterior, riposta și actele de violență ale elevilor au fost înscrise printre constantele inerente realității școlare. În acest sens, autorii Agresivității în școală notează: "Astfel, dacă la nivelul anilor '70 vandalismul și violențele școlare erau interpretate ca fiind fenomene disfuncționale, indezirabile și chiar patologice, în ultimul deceniu ele au început să fie percepute ca
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pe coordonatele cunoașterii profesorul este știutorul, în mod automat elevul este mai puțin știutorul (și nu este întotdeauna animat de dorința de a cunoaște sau, în orice caz, nu ceea ce oferă școala în planul cunoașterii); dar profesorul reprezintă în mod inerent și adultul, cel înzestrat cu autoritate (chiar putere), ceea ce înseamnă că elevul este copilul, cel nerăbdător să dețină aceeași autoritate (chiar putere). În plus, orice adult este și matur, o persoană oarecum desăvârșită în structura sa, ceea ce înseamnă că un
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]