4,097 matches
-
aplicată unui ce concret. Astfel, intelectul întâlnește o dificultate, anume imposibilitatea de a traduce pe un plan concret ceva ce este expresia unui proces de natură pur logică. Construcția logică depășește posibilitățile de realizare în concret. Însă, nu depășește funcțiile intelectului în sensul alunecării în afara logicului. Dogma, spre deosebire de acestea, postulează o sinteză imposibilă atât logic, cât și concret. 3. Metoda erorilor contrarii este o altă situație de același gen. Pentru a o face inteligibilă, Blaga pleacă de la un exemplu. În matematică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
face intrarea și în știință"142. Așadar, nu sunt excluse idei de tip dogmatic în legătură chiar cu experiența, în domeniul științific. Chiar dacă, în principiu, experiența este organizabilă într-un cadru logic și în forme concrete, adică prin metode ale intelectului enstatic, atunci când acestea nu reușesc, se deschide posibilitatea pentru metodele intelectului ecstatic, pentru construcții de natură antinomică fără corespondent concret-imaginabil. Știința secolului al XX-lea a produs câteva teorii ce ar putea fi înțelese prin metoda antinomiei transfigurate, sugerează Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de tip dogmatic în legătură chiar cu experiența, în domeniul științific. Chiar dacă, în principiu, experiența este organizabilă într-un cadru logic și în forme concrete, adică prin metode ale intelectului enstatic, atunci când acestea nu reușesc, se deschide posibilitatea pentru metodele intelectului ecstatic, pentru construcții de natură antinomică fără corespondent concret-imaginabil. Știința secolului al XX-lea a produs câteva teorii ce ar putea fi înțelese prin metoda antinomiei transfigurate, sugerează Lucian Blaga. 1. Teoria relativității a lui Einstein are la bază principiul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
termenii cronospațiali, să se transforme însăși anatomia concretului. Einstein a mers pe a doua variantă, modificând teoretic structura concretului cronospațial: spațiul și timpul vor fi considerate relative, iar timpul drept o dimensiune a spațiului. În loc să modifice structura cunoașterii și funcțiile intelectului, omul de știință a preferat calea normală să modifice teoretic realul. Pentru omul de știință, în lupta dintre logică și realitate, logica triumfă aproape întotdeauna. 2. Teoria cuantelor, prin Max Planck, a introdus ideea fundamentală că "Energia unui rezonator trebuie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
manifestă în spațiu. Este una pentru mai multe organisme, dar se manifestă în întregime în fiecare din multele organisme, sau, altfel spus, se divizează dar rămâne totuși întreagă în fiecare din părțile ei. Aceste formule sunt neintuibile și neinteligibile cu intelectul obișnuit. Sunt foarte apropiate, spune Blaga, de formula dogmatică. Cripticul acestui mister al entelehiei e conceput în zona minus a cunoașterii luciferice. Însă autorul lor nu a avut îndrăzneala de a face pasul dincolo de logic. El va susține că, deși
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vor să ghicească întregul pornind de la un amănunt, interesul pentru fenomenele oculte, predilecția pentru relativism, gustul pronunțat pentru filosofia istoriei și sentimentul unui sfârșit de lume și al începutului unei lumi noi, aspirația spre sinteze ultime și tragica neputință a intelectului de a le crea. Continuând acest raționament bazat pe analogia istorică, Lucian Blaga susține că, așa cum elenismul antic a dus, prin toate elementele sale, la o prefacere spirituală pe verticală prin apariția dogmei, la fel noul elenism va duce la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
bazat pe analogia istorică, Lucian Blaga susține că, așa cum elenismul antic a dus, prin toate elementele sale, la o prefacere spirituală pe verticală prin apariția dogmei, la fel noul elenism va duce la o transformare spirituală spectaculoasă, prin deplasarea dinspre intelectul enstatic către intelectul ecstatic. "Ne îndoim că analogia istorică are importanța principială pe care unii gânditori vor să i-o acorde, dar existând asemănări atât de profunde și de vădite între timpul nostru și elenism, se poate prezice cu suficientă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
istorică, Lucian Blaga susține că, așa cum elenismul antic a dus, prin toate elementele sale, la o prefacere spirituală pe verticală prin apariția dogmei, la fel noul elenism va duce la o transformare spirituală spectaculoasă, prin deplasarea dinspre intelectul enstatic către intelectul ecstatic. "Ne îndoim că analogia istorică are importanța principială pe care unii gânditori vor să i-o acorde, dar existând asemănări atât de profunde și de vădite între timpul nostru și elenism, se poate prezice cu suficientă probabilitate ivirea, ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
între timpul nostru și elenism, se poate prezice cu suficientă probabilitate ivirea, ca și în trecut, a unui nou eon dogmatic, a unui eon spiritual care sub aspectul gândirii își va primi impulsurile de creație dintr-o inițială reabilitare a intelectului ecstatic, cu toate riscurile pe care acesta le implică"149. Eonul dogmatic pe care Blaga îl anticipează nu seamănă cu nimic din ceea ce, în epocă, reacționând la semnele timpului, prevedeau Spengler, Keyserling sau Berdiaev 150. El nu înseamnă nici o revitalizare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în epocă, reacționând la semnele timpului, prevedeau Spengler, Keyserling sau Berdiaev 150. El nu înseamnă nici o revitalizare a dogmelor creștine sau o reconsiderare a unora dintre elementele lor. Ceea ce îl apropie de eonul creștin e doar așezarea sub semnul stilului intelectului ecstatic, al metodei antinomiei transfigurate. Pornind de la materialul spiritual al timpului, intelectul ecstatic urmează să creeze prin transfigurare noi dogme. Lucian Blaga vede acest nou eon ca pe unul al colaborării dintre gânditori, în care ethosul "să se întemeieze pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
El nu înseamnă nici o revitalizare a dogmelor creștine sau o reconsiderare a unora dintre elementele lor. Ceea ce îl apropie de eonul creștin e doar așezarea sub semnul stilului intelectului ecstatic, al metodei antinomiei transfigurate. Pornind de la materialul spiritual al timpului, intelectul ecstatic urmează să creeze prin transfigurare noi dogme. Lucian Blaga vede acest nou eon ca pe unul al colaborării dintre gânditori, în care ethosul "să se întemeieze pe stilare anonimă, și cultul individualității să cadă pentru câtva timp cu desăvârșire
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a celuilalt, expresie trecătoare a personalității gânditorilor dezbinați între ei de penibile tendințe de atomizare individualistă, ci o metafizică clădită încetul cu încetul printr-un proces continuu, cu peripeții, cu înfrângeri și biruinți, printr-o muncă de generații sub zodia intelectului ecstatic"152. Într-o scriere de tinerețe, Filosofia stilului, scrisă în 1923153, Blaga vorbea despre mai multe stiluri în cultură, în funcție de valorile fundamentale în jurul cărora se cristalizează tendințele formative ale spiritului. În acest sens, deosebea trei valori: individualul, tipicul și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care cunoașterea și-o permite în faza ei de constituire, dovedind că logica nu este o instanță absolută 169. O a doua licență a cunoașterii, pe care o depistează Lucian Blaga, acționează în geneza așa-numitelor concepte sintetice sau concrete. Intelectul plăsmuiește uneori, în contact cu intuiția concretă, concepte sintetice, la care n-ar putea ajunge pe cale logică și care sunt imposibile din punct de vedere logic, deoarece implică antinomicul 170. Astfel de concepte se întâlnesc în zona gândirii dialectice. De
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se întâlnesc în zona gândirii dialectice. De exemplu, conceptul de "devenire", analizat logic, se desface în termeni contradictorii: existență neexistență. Sinteza dialectică cuprinsă într-un astfel de concept nu poate fi un produs logic. Aceasta înseamnă că, în cazul lor, intelectul pune în mișcare o ciudată particularitate de a putea ridica pe plan conceptual iraționalul intuiției concrete ca atare 171. O a treia licență cu caracter paradoxal este cuprinsă în geneza unor concepte precum "spațiu infinit", "timp infinit" sau "număr infinit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în mișcare o ciudată particularitate de a putea ridica pe plan conceptual iraționalul intuiției concrete ca atare 171. O a treia licență cu caracter paradoxal este cuprinsă în geneza unor concepte precum "spațiu infinit", "timp infinit" sau "număr infinit". Aici intelectul nu exprimă ceva concret sau un fapt general, ci un "proces deschis al intelectului în contact tangențial cu concretul"172. Mai exact, intelectul își reprezintă repetarea fără limită a unui act de punere a ceva: spațiu, timp, element numeric etc.
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concrete ca atare 171. O a treia licență cu caracter paradoxal este cuprinsă în geneza unor concepte precum "spațiu infinit", "timp infinit" sau "număr infinit". Aici intelectul nu exprimă ceva concret sau un fapt general, ci un "proces deschis al intelectului în contact tangențial cu concretul"172. Mai exact, intelectul își reprezintă repetarea fără limită a unui act de punere a ceva: spațiu, timp, element numeric etc. Acest lucru este nepermis din punct de vedere logic, deoarece un act de punere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
caracter paradoxal este cuprinsă în geneza unor concepte precum "spațiu infinit", "timp infinit" sau "număr infinit". Aici intelectul nu exprimă ceva concret sau un fapt general, ci un "proces deschis al intelectului în contact tangențial cu concretul"172. Mai exact, intelectul își reprezintă repetarea fără limită a unui act de punere a ceva: spațiu, timp, element numeric etc. Acest lucru este nepermis din punct de vedere logic, deoarece un act de punere a ceva nu poate fi identic cu repetarea sa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care o trage Lucian Blaga este că în actul de naștere al cunoașterii se inserează procedee paradoxale, care ies de sub jurisdicția principiilor logicii. Ele sunt admise, ca licențe extralogice, pentru că altfel constituirea cunoașterii ar fi imposibilă: "dacă și cunoașterea și intelectul uman ar încerca să-și constituiască elementele lor fundamentale pe baza principiilor logice, pe care se arată dispuse să le accepte după constituirea acestora, probabil n-ar putea să ia naștere"173. Aceste paradoxuri nu sunt o infirmitate a cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze ceva ce depășește posibilitățile logice de înțelegere. În felul acesta, modul cum se realizează cunoașterea de transcendere (cunoașterea luciferică) poate fi doar obiectul unei ecstazii a intelectului, a minus-cunoașterii. El devine inteligibil doar în modalitatea ecstatică, sub formă de mister potențat 183. 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică Filosofia lui Lucian Blaga este centrată pe problema omului. Ceea ce îl preocupă în mod
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vine din anumite asumpții inițiale divergente. În timp ce gândirea lui Heraclit se dezvoltă pornind de la lumea datelor sensibile, a universului natural, a schimbării, cea a lui Parmenide "se sprijină pe exigențele logicii"244, care intră în conflict cu mărturia experienței cotidiene. "Intelectul nostru funcționează supunându-se unei scheme de identitate, numită principiul identității și având drept corolar principiul noncontradicției", în timp ce în experiență avem de-a face cu schimbarea, care "înfrânge neîncetat principiul identității"245. Parmenide și filosofii eleați adoptă, așadar, o poziție
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cade în extrema cealaltă (afirmarea concretului ca exclusiv existent și negarea logicului), atitudine pe care a adoptat-o Henri Bergson. Metoda antinomiei transfigurate înseamnă suspendarea logicii, dar nu anularea acesteia. Ea este doar o ieșire în afara logicului (o ecstazie a intelectului), dar de pe pozițiile logicului. Blaga afirmă că unul dintre filosofii moderni care adoptă această concepție eleată ar fi Herbart și probabil are dreptate. Eu nu voi urmări aici dacă această afirmație este adevărată. În schimb, mă voi opri la o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
condiționatului. Astfel, încercarea rațiunii de a depăși experiența alunecă în antinomii. Necondiționatul nu poate fi gândit fără contradicție..."259. În continuare, voi intra în detaliile acestei argumentări kantiene. Cum bine se știe, toate cele trei facultăți de cunoaștere kantiene, sensibilitatea, intelectul și rațiunea, au o funcție unificatoare și ordonatoare, în plus, fiecare având drept obiect produsele celei anterioare. Sensibilitatea unifică și ordonează haosul senzorial, în forma percepțiilor și intuițiilor. Intelectul, prin categorii, unifică intuițiile și percepțiile în judecăți. În sfârșit, rațiunea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
bine se știe, toate cele trei facultăți de cunoaștere kantiene, sensibilitatea, intelectul și rațiunea, au o funcție unificatoare și ordonatoare, în plus, fiecare având drept obiect produsele celei anterioare. Sensibilitatea unifică și ordonează haosul senzorial, în forma percepțiilor și intuițiilor. Intelectul, prin categorii, unifică intuițiile și percepțiile în judecăți. În sfârșit, rațiunea lucrează asupra produselor intelectului, determinându-le condițiile, iar aceasta înseamnă raționament. Funcționarea rațiunii are două forme, după Immanuel Kant: logică și transcendentală. Descriind funcția logică a rațiunii, în diviziunea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o funcție unificatoare și ordonatoare, în plus, fiecare având drept obiect produsele celei anterioare. Sensibilitatea unifică și ordonează haosul senzorial, în forma percepțiilor și intuițiilor. Intelectul, prin categorii, unifică intuițiile și percepțiile în judecăți. În sfârșit, rațiunea lucrează asupra produselor intelectului, determinându-le condițiile, iar aceasta înseamnă raționament. Funcționarea rațiunii are două forme, după Immanuel Kant: logică și transcendentală. Descriind funcția logică a rațiunii, în diviziunea intitulată Dialectica transcendentală, Kant caracterizează rațiunea drept "facultatea unității regulilor sub principii", spre deosebire de intelect, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
produselor intelectului, determinându-le condițiile, iar aceasta înseamnă raționament. Funcționarea rațiunii are două forme, după Immanuel Kant: logică și transcendentală. Descriind funcția logică a rațiunii, în diviziunea intitulată Dialectica transcendentală, Kant caracterizează rațiunea drept "facultatea unității regulilor sub principii", spre deosebire de intelect, care este "o facultate a unității fenomenelor cu ajutorul regulilor". Rațiunea "nu se raportează, deci, niciodată imediat la experiență sau la un obiect oarecare, ci la intelect, pentru a da a priori, prin concepte, cunoștințelor lui variate o unitate, care poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]