15,922 matches
-
orgoliul nu-i atins de clipoceală narcisică. Dacă are vanitate, și ca orice autor cu pretenții e firesc s-o aibă, undele ei sînt atît de reprimate, că la exterior Ion Dur nu lasă să răzbată decît aerul sobru al intelectualului care nu face caz de el însuși, de aici impresia pe care o lasă: spirit sobru locuind într-un trup eminamente sănătos, detaliu de care te convingi îndată ce îi contempli fizionomia. În genere, intelectualii sunt bolnavi în sens cronic, boala
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
să răzbată decît aerul sobru al intelectualului care nu face caz de el însuși, de aici impresia pe care o lasă: spirit sobru locuind într-un trup eminamente sănătos, detaliu de care te convingi îndată ce îi contempli fizionomia. În genere, intelectualii sunt bolnavi în sens cronic, boala ținînd nu atît de o maladie somatică, cît de o disfuncție profundă legată de viața sedentară, o dereglare întreținută de decenii de modus vivendi aberant, iar disfuncția o simți în lumina nefirească a feței
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
de scaune alături de Mihaela Stănișor (organizatoarea de facto a colocviului după decesul lui Eugène van Itterbeek), efigia lui Dur, împietrită în chenar imobil, îi împrumuta fermitatea unui mulaj viu. Mai mult, nimic din acel timbru unsuros, de viclenie duplicitară, tipică intelectualului contemporan, nu atinge ființa acestui filosof care, deși a terminat facultatea la București, a fugit de capitală ca de o cloacă molipsitoare, pentru a alege tihna burgului săsesc de pe malul Cibinului, unde a avut prilejul de a-i cunoaște pe
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
sensului logic. Urmarea e discrepanța dintre miezul semnificației și coaja cuvintelor care o conțin. E precum conturul unei gambe de femeie a cărei gracilitate primește drept înveliș zgîrciul unor cizme de cauciuc. Din acest motiv, Ion Dur se numără printre intelectualii care vorbesc mai bine decît scriu. Iată o mostră: „Pentru criticul de azi, fascinat de aporiile și sofismele acaparatoare ale filosofiei limbajului, ale jocului de limbaj, apropierea de puntea ce leagă gîndul filosofic de discursul poetic nu e mai puțin
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
și să se impună prin conferin- țele, articolele și cărțile sale unui important segment al intelectualității europene. O caracteristică fundamentală a complexei personalități a lui Alexandru Ciorănescu o constituie, așa cum rezultă din memorialistica sa, o curiozitate epistemică, rar întâlnită la intelectualii noștri. Pentru dascălul și îndrumătorul său, inegalabilul N. Iorga, pe care l-a venerat și de la care a învățat enorm, a manifestat întotdeauna o autentică prețuire intelectuală și o recunoștință pe care numai spiritele alese și foarte rare o manifestă
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
cunoscută, necesită minuțioase investigații în arhive și biblioteci publice și particulare, precum și în presa literară și nonliterară de la mijlocul secolului trecut și până astăzi. Astfel de cercetări, extrem de necesare, contribuie la rescrierea biografiei fizice și creatoare, completează profilul unui autentic intelectual și corijează unele inadvertențe încă existente în monografii, dicționare și istorii literare. Omul, ca și creatorul, manifesta, după mărturiile unora dintre contemporanii săi, o anumită parcimonie, specifică ardelenilor, în ceea ce privește intinerariul pe care l-a parcurs într-un timp nu tocmai
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
am răspuns hotărât: Ťeu n-am să mă lichescť". "ŤPisă-te (de la pisati, a scrie), Avidii Dimitrievici, pe această cartocică (ilustrată)ť, mi-a spus altădată o doamnă, rugându-mă să mă iscălesc pe o ilustrată". Evident "că erau și unii intelectuali care vorbeau curat românește. }ăranii însă vorbeau cea mai curată românească în dialectul cel mai autentic românesc." Cu observația: "Mai ales cei din regiunea Orheiu care se distingeau și prin fizicul lor. Oameni înalți și frumoși care ne aduceau aminte
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
oameni moldovenii basarabeni au fost lipsiți de cei mai energici luptători ai lor." În plină anarhie socială, tânărul profesor are timp să constate slabul nivel al societății moldovenești din Chișinău: Am rămas uimiți de halul în care se afla majoritatea intelectualilor care trecând școala rusească au devenit niște caricaturi de oameni de care trebuia să-ți fie milă. Dacă stăteai de vorbă cu ei, se uitau în toate părțile, dacă nu-i aude cineva. Râdeam de ei, spunându-le Ťde ce
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
din cauza aceasta cu mult numărul grupelor de cursanți. Au început să vină și profesori din vechiul regat: cei doi frați Haneș, Diaconescu, folcloristul Pamfil și alții. Lupta nu era ușoară căci numai foarte greu ai putut să-i dezbari pe intelectualii basarabeni de mentalitatea rusească. Dar cu toate acestea un număr destul de însemnat s-au dat pe brazdă. La 27 martie st. v. 1918 s-a convocat Sfatul popular pentru a vota Unirea. Adunarea s-a ținut în frumoasa sală a
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
mînă conducerea unui partid unic într-o lume totalitară". Elita PDL, prost învățați despre ce este politica În finalul editorialului, Sever Voinescu încrezător în destinul PDL, notează: "Luni, se va închide un capitol pilduitor pentru istoria comună a cîtorva mici intelectuali ai acestei țări cu mari politiceni. Nu mă îndoiesc că PDL va ieși din coșmarul în care a intrat. Mai e suficient de mult bine în straturile profunde ale acestui partid ca să se poată regenera. PDL este, acum, ilustrarea vie
Voinescu, atac la PDL: E ilustrarea vie a zicalei despre împuţirea peştelui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37188_a_38513]
-
care se petrec în redacție de când la cârma publicației a fost instalat Mircea Arman: „Ce se întâmplă însă în redacție? Dl Arman a suprimat ședințele de sumar, a eliminat colaboratori vechi și, prin vehemența tonului, a îndepărtat mulți scriitori, publiciști, intelectuali clujeni de paginile Tribunei.(...) Cutare articol este eliminat pentru că așa vreau eu, nu-ți convine, ești liber să-ți dai demisia: aceasta e forma mai nouă de conversație. Asta când nu suntem amenințați de-a dreptul cu tribunalul, parchetul. E
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
Precizările lui G. Călinescu, din ultima epistolă ce se publică aici, asupra condiției profesorului nu au cunoscut modificări si sunt perfect valabile si astăzi. Intuițiile tânărului G. Călinescu în ceea ce priveste prietenia, iubirea si profesoratul, deloc ezitante, reflectă maturitatea unui intelectual constient de valoarea sa chiar din acele momente. ■ [Roma, 21 iulie 1925] Dragă Georgeta, Am primit răspunsul și-ți mulțumesc în chipul cel mai superlativ cu putință. Mi-ai făcut un serviciu nesfârșit. Îmi pare rău însă că ți-am
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Altre notizie sui missionari cattolici nei paesi romeni (1930). 3 Arhiva. Organul Societății științifice și Literare din Iași. 1889-1916; 19211940. Director A. D. Xenopol. A se vedea contribuțiile lui Gheorghe Ghibănescu, Ion Bogdan, Ioan Tanoviceanu și A. Scri-ban. 4 Grigore Chebap, intelectual distins, funcționar superior la Biblioteca Academiei Române, excelent cunoscător al limbii și literaturii bulgare. A lăsat prețioase mărturii despre Ilarie Chendi. 5 Epistola a fost publicată în cartea amintită mai sus. G. Călinescu îi mulțumește profesorului și istoricului literar Gheorghe Cordoș
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
însăși, care considerând că o astfel de onestitate este imposibilă, o ilustrează cum nu se poate mai bine, de la un capăt la altul al cărții sale.” N-am citit de mult timp o recenzie atât de instructivă și de captivantă intelectual.
Jurnalism și literatură () [Corola-journal/Journalistic/3474_a_4799]
-
literar ține să facă „o analiză la rece a performanțelor înregistrate de Institutul Cultural Român și de literatura română datorită lui Horia-Roman Patapievici și echipei sale”. Concluzia sa este limpede: „...pot exprima public admirația mea pentru ceea ce a făcut un intelectual strălucit în serviciul culturii române”. Să reținem și câteva dintre argumentele, convingătoare, cu care Daniel Cristea- Enache își susține pledoaria: „Întâmplarea face să-mi fi dat demisia de la Editura Institutului Cultural Român, în 2005, în semn de solidaritate cu Augustin
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia jurnalistului, prozatorului si memorialistului Pam-fil Șeicaru (n. 1894 - m. 1980), atât cea din România, cât si cea din străinătate, nu e cunoscută, asa cum ar fi meritat un intelectual care, adeseori, s-a implicat în destinul politic al țării sale mai bine si mai eficient decât o sumă importantă de diplomați. Restituirea operei sale s-a făcut, întâmplător, după anul 1990, de către editori si istorici fără un orizont cultural
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
un sistem acultural, opresiv si intolerant. Misivele lui Pamfil Șeicaru existente în arhive publice si particulare, cât si în marile biblioteci ale României, se cuvin a fi publicate în câteva ample tomuri spre a înțelege, si mai bine, drama unui intelectual care a trăit aproape o jumătate de secol într-un Occident nu întotdeauna favorabil aspirațiilor românesti. * [Madrid], 14 iunie 1972 Avenida Reina Victoria, 13 Dragă Crainic, Am primit acum câteva ore Glasul Patriei 2, singura publicație românească în cuprinsul căreia
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
oficinali în accepția nobilă a termenului, preferînd liniștea cabinetului în locul agitației din mijlocul plebei. Nimic mai nefiresc pentru acești claustrați de elită decît să deschidă gura din dorință de ostentație, pentru a intra în pielea unor figuri oficioase. Oficios e intelectualul care acceptă să fie omul puterii, arborînd o mimică preocupată de misionar social, pe cînd oficinal e profesionistul care vorbește din firida specialității, fără alte griji decît fidelitatea față de profesie. De aceea, chiar și atunci cînd vorbesc în public, medicii
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
mai tristă amintire, prin care a trecut, fiind adesea marginalizat și profund traumatizat. Epistolele trimise lui Marin Preda, Nicolae Steinhardt și Marin Bucur, necunoscute până acum, contribuie prin informațiile și notele pe care le cuprind, la întregirea profilului unui veritabil intelectual și cărturar, care s-a impus, pentru totdeauna, în literatura și cultura națională prin opere și cărți referențiale. Disocierile și nuanțatele interpretări teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
ne conving că Antichitatea merită un viitor. Pentru că suntem o țară latină și, cu toate astea, spune profesorul Cizek, ocupăm ultimul loc în gintă ca prezență a latinei în programele liceale și universitare. Nemaivorbind că, dincolo de interesul strict filologic, orice intelectual ar trebui să-și cunoască bine limba, ceea ce nu se poate face ignorându-i rădăcinile. Andrei Cornea deplânge, la rându-i, concentrarea pe „practic și imediat”, în detrimentul lărgimii umaniste, care deschide orizonturi. Ioana Costa leagă studiul limbilor clasice de curentul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3498_a_4823]
-
David Lodge), în virtutea căreia rutina didactică ar avea aparența unui Leviathan incontrolabil sau, dimpotrivă, a unui Fafnir ridicol. Acestea sunt dulci idealisme. Problema lui Bodiu o reprezintă colosul administrativ din spatele cursurilor, sutele de dificultăți reale, nu bovarice, cu care un intelectual de cea mai bună calitate (dar suficient de stoic) le are de rezolvat odată ce-și asumă astfel de răspunderi. În volumul Oameni obosiți (2008) un poem le detalia cu umor. Grefat mai degrabă pe structura Pactului lui Ezra Pound
Câinele bătrân și acronimele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3504_a_4829]
-
spun multe. Anume în această parte a continentului, în Europa Centrală, și anume în această epocă, este forjat pentru prima dată (de către publicistul german Wilhelm Marr, în 1881) termenul antisemitism, sintagmă care va face o carieră prodigioasă. Cu toate acestea, intelectualii evrei din Europa Centrală nu-și vor călăuzi eforturile anume spre izolare (prin înființarea unor instituții de păstrare a identității culturale), ci - conform principiilor iluminismului - spre integrare în cultura dominantă. În schimb, în Rusia țaristă nici nu se pune problema
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
dintre care cam jumătate în București. Asta înseamnă că au rămas mai puțin decît 1% din numărul evreilor existenți în anul 1940. Dar a rămas o imensă moștenire culturală, materială (sinagogi, cimitire, spitale, școli comunitare) și imaterială (moștenirea lăsată de intelectuali, scriitori, filologi, savanți, artiști vizuali, actori, arhitecți, muzicieni etc.). Sunt cel puțin două domenii culturale în care s-au distins în mod special intelectualii evrei din România: lingvistică-filologie (Moses Gaster, Lazăr Șăineanu, Heimann Tiktin, Jacques Byck, Ion-Aurel Candrea, Al. Graur
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
suntem în situația din Ungaria (cu o populație mult mai mică și o comunitate evreiască mult mai mare) unde sunt manifestări politice antisemite foarte acute. Întrucâtva asemănătoare e situația din Polonia, unde au rămas doar câteva mii de evrei. Un intelectual polonez (Adam Michnic, cred) a definit- o foarte plastic: „În Polonia trăiesc azi mai mulți budiști decât evrei, dar nu există o problemă budistă, dar este o mare problemă evreiască”. Nu mărimea minorității contează, ci istoricul relației dintre comunitatea minoritară
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
preajmă ca să infirme toate aceste aberații. Mai rămâne un pas de făcut până la teoria „conspirației iudeo-masonice”, a „guvernului mondial”, a „finanței oculte” care declanșează războaie, schimbă guverne, mărește prețul petrolului etc. În cultura română este vehiculată o lungă listă de intelectuali mai mult sau mai puțin antisemiți din istoria modernă a României. Este într-adevăr o listă lungă și impunătoare. Mult mai puțin se vorbește de faptul că există și o lungă listă de intelectuali români filosemiți, din care putem să
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]