4,210 matches
-
pe care îl pot exercita unii poate avea așadar un impact substanțial asupra naturii deciziilor și asupra momentelor în care ele apar (Crozier, 1964: partea a IV-a, introd.). Chiar dacă lăsăm la o parte impactul evident puternic al acestor relații interpersonale din cadrul organizațiilor asupra procesului politicilor publice, trebuie să admitem că există dubii serioase privind gradul în care acest proces este sau poate fi "rațional". Este greu, dacă nu chiar imposibil de răspuns la întrebarea: ce înseamnă raționalitatea în situații particulare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
interviurile sau chestionarele (Poulton și Andrews, 1992). Faptul că ambele metode au confirmat această legătură sugerează că descoperirea nu este doar o reprezentare falsă a unui context nefericit, ci, mai probabil, dovada efectelor negative ale nevrozei și anxietății asupra relațiilor interpersonale. Punctajele care indică nevroze grave sînt asociate cu tulburările anxioase grave. Punctajul ridicat este, de asemenea, pus în legătură cu un istoric mai bogat de afecțiuni nevrotice (Andrews et al., 1990c) și cu o probabilitate crescută de recidivă după încheierea tratamentului (Andrews
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de a face alegeri privitoare la exercitarea acestora. Conform principiilor asertivității, avem deopotrivă drepturi și responsabilități. A fi asertivi înseamnă a ne recunoaște propriile drepturi și responsabilități, precum și drepturile și responsabilitățile altora și a face alegeri privitoare la coordonarea relațiilor interpersonale într-un mod ce respectă drepturile tuturor celor implicați. Asertivitatea înseamnă a avea grijă de noi fără a-i inoportuna pe ceilalți. Asertivitatea determină amplificarea încrederii în sine și un control sporit asupra propriei vieți, asumarea responsabilității de a ne
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
face persoana respectivă să se simtă mereu pe punctul de a se enerva și de a deveni anxioasă. Care este diferența dintre a fi asertiv, a fi agresiv sau prea puțin asertiv? Exemplele următoare ilustrează diferitele reacții la diverse situații interpersonale: Exemplul 1: Fratele dumneavoastră, mai neglijent de felul lui, vrea să-i împrumutați mașina. Nu sînteți de acord, pentru că nu sînteți sigur că nu o va deteriora. Ce răspundeți? Asertivitate scăzută: Păi bine, dar, te rog, ai grijă! Agresivitate: Dar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
folosesc verbalizarea ca pe o strategie pentru diminuarea excitației simpatice provocate de ideile amenințătoare și că procesul neliniștii poate reprezenta cauza reducerii variabilității autonome asociate cu TAG. Deși strategia verbalizării poate fi adaptată la numeroase contexte, mai ales la cele interpersonale, inhibarea proceselor emoționale reprezintă o adaptare defectuoasă, deoarece contribuie la perpetuarea semnificațiilor emoționale negative și împiedică dispariția reacției de frică. Stöber (1998) a investigat un mecanism care ar putea explica legătura dintre îngrijorare și reducerea excitației somatice, argumentînd că respectivele
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Breitholtz și colaboratorii săi (1999) le-au cerut pacienților cu TAG sau tulburare de panică să-și analizeze în avans gîndurile pe care le au în timpul episoadelor de anxietate. Pacienții cu TAG au raportat mai multe gînduri din categoria conflictelor interpersonale, a competenței, acceptării, grijilor pentru alții și a grijilor legate de probleme minore, în comparație cu pacienții cu tulburare de panică, care au raportat mai multe gînduri legate de catastrofe concrete. În ceea ce privește motivele de îngrijorare, pacienții cu TAG îți fac mai multe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o legătură între evenimentele existențiale și debutul tulburării, un procent cu mult mai mare decît cel întîlnit la alte tulburări anxioase. Totuși, aceștia au concluzionat că pacienții cu TAG au tendința de a supraestima dificultățile legate de serviciu și problemele interpersonale pentru a explica debutul simptomelor, fapt ce îngreunează evaluarea retrospectivă a relațiilor cauzale. Mai recent, Brantley și colaboratorii săi (1999) au descoperit că pacienții cu TAG diagnosticați în momentul primirii asistenței medicale primare au descris un număr mai mare de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
procentajul ridicat de persoane cu TAG care nu reușesc să-și îmbunătățească condiția la finalul tratamentului, Newman (2000) afirmă că trebuie să se acorde mai multă atenție factorilor ce anticipează lipsa reacției la tratament, precum severitatea simptomelor, depresia comorbidă, problemele interpersonale și evitarea proceselor emoționale. Newman susține necesitatea ca studiile asupra rezultatelor tratamentelor să includă strategii de monitorizare a dificultăților interpersonale sau a amplitudinii proceselor emoționale în cadrul tratamentelor cognitiv-comportamentale. Aceste strategii se pot adresa anumitor persoane care, din cauza acestor dificultăți suplimentare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
trebuie să se acorde mai multă atenție factorilor ce anticipează lipsa reacției la tratament, precum severitatea simptomelor, depresia comorbidă, problemele interpersonale și evitarea proceselor emoționale. Newman susține necesitatea ca studiile asupra rezultatelor tratamentelor să includă strategii de monitorizare a dificultăților interpersonale sau a amplitudinii proceselor emoționale în cadrul tratamentelor cognitiv-comportamentale. Aceste strategii se pot adresa anumitor persoane care, din cauza acestor dificultăți suplimentare, nu reacționează în mod corespunzător la intervențiile cognitiv-comportamentale standard. La capătul opus, evaluarea intervențiilor cu costuri minime va fi importantă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ca să vă mențineți poziția normală? Care sînt evenimentele ce declanșează creșterea tensiunii? Mînia? Neliniștea? Modul în care vi se adresează oamenii? Faptul că trebuie să stați la coadă sau să așteptați la semafor? Faptul că sînteți urmărit în timp ce lucrați? Relațiile interpersonale? 3.3.2. Relaxați-vă complet: obținerea reacției de relaxare Relaxarea musculară progresivă înseamnă că mușchii sînt relaxați treptat, începînd cu mîinile și brațele și încheind cu mușchii picioarelor. Inițial, exercițiile de relaxare trebuie efectuate cel puțin o dată pe zi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unor rețele de amintiri traumatice anterioare, chiar dacă pacientul nu face neapărat legătura între ele. Contextul social actual al pacientului mediul de refacere poate influența eficiența tratamentului. Prin urmare, evaluarea trebuie să includă și analiza rețelelor de sprijin și a relațiilor interpersonale și să estimeze atitudinea persoanelor apropiate față de experiența traumatică a pacientului și reacțiile psihologice ale acestuia. Sprijinul social și validarea experienței de către persoanele apropiate par să faciliteze recuperarea. Trebuie susținută foarte mult implicarea activă a partenerilor de viață (cu aprobarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pot determina anhedonia și pierderea interesului. Recomandarea ca persoana să facă un efort și să participe la activități împreună cu ceilalți membri ai familiei este extrem de importantă, contribuind la reducerea retragerii sociale și a izolării, care pot tensiona foarte mult relațiile interpersonale. Deși cea mai mare parte a acestei secțiuni se referă la managementul anxietății o componentă fundamentală a tratamentului tuturor reacțiilor specifice stresului traumatic , cazurile cronice pot necesita strategii de management al simptomelor și pentru alte probleme. În SSPT cronic, mînia
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
încercat să se sinucidă anul trecut?, ceea ce personal m-a amuțit pentru tot restul serii. Am auzit un alt profesor spunând unui cuplu îngrijorat: - Acesta ar putea fi motivul pentru care copilul dumneavoastră ar putea sfârși prin a avea dificultăți interpersonale, iar cuplului i s-a arătat un desen al fiului lor înfățișând un ornitorinc și li s-a spus că un ornitorinc obișnuit ar trebui să arate „mai puțin dezechilibrat“. La un moment dat Jayne a murmurat: - Eu practic yoga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Reprezentanții acestei teorii au relevat astfel valoarea metodei muncii pe echipe, criteriile grupării elevilor, îmbinarea caracterului social și individual al activității. Ei nu s-au ocupat decît tangențial de multe aspecte importante ale educației în grup: conflictele, tendințele centrifuge, relațiile interpersonale, raporturile dintre aspectele formale și informale, relațiile cu grupurile mai mari. Chiar dacă au dat unele răspunsuri la astfel de probleme, ele nu au fost supuse unor verificări experimentale pentru a fi validate. În general, experiențele din deceniile trei și patru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
grupului în definirea comportamentului individual; relațiile, la rîndul lor, țin de stilul de manifestare a conducerii. Organizarea grupului depinde nu de asemănările comportamentale dintre copii, de ritmul de lucru etc. ca în cazul lui Cousinet și Petersen ci de relațiile interpersonale ce se stabilesc în procesul îndeplinirii activității comune. Teoria cîmpului psihologic a orientat atenția pedagogiei asupra semnificației climatului, a ambianței, a coeziunii grupului, a rolului educatorului în crearea acestui climat. Teza lui Lewin, după care comportarea este o funcție a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel redus la lumea psihologică. În construirea teoriei sale, Moreno a fost influențat de existențialism (deși această influență este mai greu detectabilă și doar în unele aspecte ale sociometriei) și de freudism. Așa se face că, după ce a redus relațiile interpersonale la cele psihologice, realizează o nouă reducție, absolutizîndu-le pe cele afective. Mai mult, în relevarea relațiilor preferențiale un rol de prim ordin îl au spontaneitatea și creativitatea ambele avînd o puternică încărcătură psihanalitică. "O știință a personalității, o știință a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lipsită de orice valoare" (19, prefață, p. XXIX). Se apreciază însă, pe bună dreptate, de către unii critici, că exprimarea preferinței este un act mult mai complicat, ea presupunînd, de cele mai multe ori, și un proces de evaluare (20, p. 91); relațiile interpersonale au nu numai o latură psihologică, ci și una socială, care le conferă un conținut axiologic (16, p. 52). Deși, sub aspect teoretic, sociometria nu permite o explicare integrală a "universului social", ea are totuși meritul de a fi pus
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
metode și tehnici prin care sînt cercetate aceste relații; tehnicile depășesc în valoare teoria sociometrică. O largă aplicabilitate cunosc tehnicile sociometrice, în a doua jumătate a secolului XX, în domeniul educației, constituindu-se chiar o sociometrie școlară, care analizează relațiile interpersonale existente în cadrul colectivului de elevi cu consecințele lor asupra formării personalității în grup (16, p. 55). Instrumentul fundamental al tehnicii sociometrice este testul sociometric prin care se obțin o serie de date asupra relațiilor preferențiale; acestea sînt apoi supuse unei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
căutau căile pentru valorificarea sa, dacă A. S. Makarenko a insistat asupra relațiilor individ-colectiv și a relevat caracterul educogen al acestuia din urmă, cercetările de psihologie începute în aceeași perioadă, dar dezvoltate și utilizate în ultimele decenii au relevat importanța relațiilor interpersonale din grup, oferindu-se, totodată, tehnici noi, capabile să le pună în evidență. Din cele relatate asupra implicațiilor sociologiei și psihologiei sociale în domeniul educației, rezultă două concluzii: a) dacă secolul XX s-a deschis, sub aspect pedagogic, printr-o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al șaselea, Europa occidentală a făcut cunoștință cu psihologia socială americană și anume cu teoria grupurilor dinamice a lui K. Lewin și sociometria lui. J. L. Moreno, la care se adăugau contribuțiile psihiatrului Carl Rogers. Toți aceștia insistaseră asupra relațiilor interpersonale, asupra rolului afectivității și a absenței din grup a unei puteri autoritare. După cum s-a sesizat, educația nouă făcuse din libertatea de manifestare a copilului unul din principiile sale fundamentale; educatorului îi revenea sarcina de a organiza doar mediul care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care se ocupă de fundamentarea teoretică a unei abordări psihosociale a educației, insistînd cu precădere asupra unor aspecte cum ar fi: relația dintre grup și colectiv, natura grupurilor educaționale, parametrii grupurilor școlare, structura internă a acestora, tipurile și conținutul relațiilor interpersonale din interiorul unui grup social, aportul "teoriei grupurilor" la explicarea și înțelegerea fenomenelor pedagogice, aprecieri asupra acestei teorii (30). Desprindem apoi o a doua orientare, concretizată în apariția unor lucrări cu un pronunțat caracter metodologic, în care sînt prezentate și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
devenisem ceva între poștaș și comis voiajor. Și asta mi-a displăcut profund. Măcar Jack Spintecătorul avea ceva de artist, știa meserie. Condiția de factor poștal, de rotiță birocratică îmi displăcea de-a binelea. Baba n-avea pic de percepție interpersonală. I-am spus că m-a jignit nevăzând în mine altceva decât un jalnic hârțogar. Să se hotărască. Ori așa, ori așa. Nu mă putea lua de undeva. Pe când io puteam să spun totul despre ea. Ce telenovelă văzuse olecuță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
în iureș iar și iară Noian de fapte revoluționare.“ („Lumina patriei“, România liberă, 29 decembrie 1987) COBIANU Elena „Pe fondul politicii partidului nostru de creștere generală a indiciilor calității vieții în manifestările ei cotidiene, ca viață de familie, ca relații interpersonale, se conturează tot mai mult o tendință de abordare a acesteia din perspectiva morală. Și aceasta, întrucât opera de formare și educare a omului nou, constructor devotat și conștient al noii societăți, implică prin finalitatea sa ultimă privilegierea dimensiunii morale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
promovat în calitate de lector la Catedra de Filosofie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, unde a predat cursul de Istoria Religiei și ateism. După finalizarea doctoratului, la Facultatea de Filosofie București, în anul 1971, cu teza: Natura și locul relațiilor interpersonale în ansamblul relațiilor sociale, a fost promovat conferențiar, iar din decembrie 1997 a devenit profesor titular la Conservatorul „George Enescu“ din Iași. La 1 aprilie 1990 s-a pensionat. De-a lungul anilor a predat: Filosofie, Introducere în istoria filosofiei
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
valorilor spirituale românești. A lăsat posterității o valoroasă operă științifică, constând din studii și articole pe teme de filosofie, sociologie, istorie națională și universală, cultură, antropologie, precum și mai multe cărți în calitate de unic autor: Facerea lumii, Editura Științifică, București, 1965; Raporturile interpersonale, Editura Politică, București, 1973; Automodelarea spirituală, Editura Politică, București, 1988; Calendar proromânesc, Editura Panfilius, Iași, 2000; Idealuri și dezamăgiri românești, Tipografia „Legart“, 2000; Patimile înstrăinării zestrei românilor, Editura Bucovina, Iași, 2003; Exerciții de înțelepciune. Gândurile unui român utopist, Editura Noel
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]