4,844 matches
-
război mondial În vara anului 1914 atât Antanta cât și Puterile Centrale Încercau să-și sigure concursul României. Austro-Ungaria dorea publicarea tratatului din 1883, fapt care ar fi diminuat intensitatea mișcării naționale din Transilvania. Regele Carol s-a opus categoric intuind consecințele grave pe care le -ar fi produs publicarea documentului. Cercurile politice germane și vieneze Îi acuzau pe maghiari că duce la pierderea alianței cu România. Diplomația statelor din Antanta era la fel de activă. Relațiile cu România cu Rusia a nemulțumit
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a meditat asupra infinității și a acestor arii infinit de mici. Aceste două idei depășesc înțelegerea noastră finită, scria el, „prima din motive de mărime, cealaltă din cauză de micime“. Însă în ciuda profundului mister al infinitelor zerouri, Galileo le-a intuit puterea. „Imaginați vă ce pot deveni când sunt combinate“, spunea el. Învățăcelul lui Galileo, Bonaventura Cavalieri, avea să ne dea o parte din răspuns. În loc de butoaie, Cavalieri a secționat obiecte geometrice. Pentru el, fiecare arie, precum cea a triunghiului, era
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
să arate supunere episcopului Eusebiu din Nicomidia, și să participe la sinod. Alexandru, episcopul de atunci din Constantinopol<footnote Notă Pr. Șt. Alexe: A păstorit după anul 325 și a murit în 336 sau 337 (n.s. 104, p. 125) footnote>, intuind strădania lor, și-a dat silința să pună capăt acestei străduințe. Neavând puterea să făptuiască aceasta, a interzis străduințele lui Arie, zicând că aceluia nu-i este îngăduit să fie preot, nici să infirme hotărârea episcopilor din aproape toată lumea, care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ideologie de către gândirea filosofică s-a extins și în sfera cercetării din teoria socială și politică, fiind împărtășit atât de către viziunile marxiste și neo-marxiste, cât și de cele pe care le putem numi, în sens larg, "liberale". E ușor de intuit, așadar, că ceea ce am perceput aici ca fiind provocator s-a transformat, pe parcursul cercetării acestei problematici, într-o încercare de "pozitivare" a ideologiei. În diferite etape ale scriiturii, un astfel de obiectiv a părut a fi, realmente, de neatins. Nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
justificare apriori, indiferent că e una de natură teleologică, logică sau epistemologică 112. În acest cadru, o altă problemă apare, aceea a relativismului cunoașterii, context în care nici ideologia, dar nici sociologia cunoașterii nu pot aspira la statutul de știință. Intuind această problemă, Mannheim răspunde propunând distincția dintre relativism și relaționism. În viziunea sa, relativismul este rezultatul combinării dintre ideea condiționării sociale a gândirii și o teorie depășită a cunoașterii, potrivit căreia propozițiile adevărate analitic reprezintă paradigma oricărei cunoașteri. Pe de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la București noi miniștri plenipotențiari: Ottokar Czernin și von Bussche; o diplomația vieneză s-a străduit să obțină publicarea Tratatului din 1883, fapt care ar fi diminuat intensitatea mișcării naționale din Transilvania; Regele Carol I s-a opus însă categoric, intuind consecințele grave pe care le-ar fi produs publicarea documentului și a răspuns evaziv în legătură cu ajutorul pe care România l-ar fi acordat Austro-Ungariei în caz de război. -Situația era destul de tensionată: o cercurile politice germane și vieneze acuzau "politica
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și clasificate de către Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower se conformează primului criteriu și cuprinde două mari clase de interpretări: (A) interpretări reductive, care descriu relația de intenționalitate prin recurs la o altă relație, mai usor de înțeles sau de intuit, si (B) interpreta ri non-reductive, care înțeleg intenționalitatea că proprietate non-ana lizabila a stărilor cognitive. Tablă interpretărilor arată astfel: Cel de-al doilea criteriu de clasificare a interpretărilor contemporane ale teoriei cunoașterii lui Toma, cel în funcție de primul obiect al puterilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
corporațiilor municipale (Municipal Corporations Act, 1835) în care s-au pus bazele administrației locale, cu consilieri municipali aleși prin vot uninominal și cu primari și aldermen-i aleși pe listă. În 1839 se produce "criza budoarului" (bedchamber crisis). Ce se întîmplase? Intuind (corect) apropiata înfrîngere în confruntarea electorală cu partida tory, Melbourne și-a dat demisia înainte de termen. Imediat, Robert Peel și-a format lista guvernamentală și i-a cerut reginei ca doamnele ei de companie, soții ale unor fruntați whig, să
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Putna, Sucevița etc.), la ale cărui poale este situată. Vasile Bogrea crede că la baza toponimului s-ar afla etnonimul maghiar arnot, „arnăut“, care nu se mai găsește în alte toponime și nu are nici susținere geografică sau istorică. Hasdeu intuiește că este vorba de o bază antroponimică, Arnotă, dar se complică presupunînd că aceasta ar proveni dintr-un apelativ reconstituit prin comparația gr. arnos, lat. arnum, „miel“, căruia i s-ar fi adăugat un sufix slav (formație hibridă greu de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
frumos“. În materie de cursuri de apă, calitățile pot fi, și într un caz, și în altul, complementare, așa încît e greu de stabilit acum care din cele două însușiri a fost avută în vedere în primul rînd de Namengeberi. Intuind parcă această dilemă a cercetătorilor de mai tîrziu, crea torii numelui (e drept, diferiți etnolingvistic) au botezat cursul superior al Sebeșului cu sinonimul slav Bistra, iar Bistriței i-au zis, la partea dinspre izvor, Repedea, oferind motiv de comentarii subtile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Spațiul vast pe care se folosesc variantele fonetice ale modelului silabic de limbă denotă o veche organizare administrativ teritorială a societății, care a necesitat și a determinat constituirea unui cod lingvistic unitar pe modelul silabic de limbă. Se poate ușor intui faptul că acest model de limbă nu s a născut într-un punct de unde s-ar fi extins ulterior creând zonal variante fonetice: el domina la vremea respectivă în comunicarea socială pe întreg spațiul euro-afro-asiatic. Baza naturală a limbajului și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
întrucât a găsit de cuviință să facă precizarea. „Urmez întru aceasta pe răposatul Ureche vornic și cronicar al țării, știu însă că un râu Molda este și în Țara Nemțească, nu departe de aceste locuri” (p. 209). d) Costin a intuit legătura dintre moltan și oltean, Olt. El derivă forma muntean de la munte și, grupând forma moltan cu Oltul, o consideră pe prima artificială, obținută „prin corupție sau prin adăugirea primei litere” (p. 237). e) În sfârșit, comentând versurile lui Ovidiu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
secolelor să prindă rădăcini adânci în conștiința poporului: orice fragment al limbii purta în sine amprenta lui; popoarele nu ar fi putut să renunțe la el chiar dacă ar fi dorit s-o facă. Ele au fost nevoite să descopere, să intuiască singure acest principiu și să-l pună în aplicare în vederea regenerării limbii lor” (p. 222). Fiind unic, principiul a acționat identic în toate limbile romanice, ceea ce explică comportarea asemănătoare a acestora în zone îndepărtate una de alta, coincidență uimitoare chiar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
latinei afectate în evul mediu de năvala populațiilor barbare se cere a fi înlocuită cu evoluția romanității orientale în interferență cu celelalte fenomene etnolingvistice care compun peisajul actual din jumătatea de est a Europei. Cercetător de largă cuprindere, O. Densusianu intuia șubrezenia eșafodajului teoretic al etimologiei tradiționale, de care însă nu se putea desprinde. De aceea el își plasează opera în seria „speculațiilor științifice” menite să arate românilor „cum trăiau și vorbeau strămoșii lor”, speculații care „în România n-au ajuns
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vină și alte întrebări, că sunt ocupat. Noel mulțumi și plăti, după care își luă la revedere. Pe drum se analiza și se simțea parcă începea să se trezească dintr-un somn adânc și limitat. Avea senzația că transcende materia. Intuia că începe să meargă pe un drum mult mai luminat, mai relaxant și lipsit de încrâncenare. Apoi, îi venea în minte aproape obsesiv spiritualitatea și viața tibetană așa cum o înțelesese la niște emisiuni TV. La următoarea ședință, printre altele, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
anatomopatologică a sifilisului, fiind confirmat de Ulsenius (Theodor Uelsen) și de celebrul Fracastoro specialist în patologia infecțioasă. Asupra personalității lui Fracastoro și a operei sale vom insista într-un alt subcapitol rezervat titanilor medicinii Renașterii. Deocamdată precizăm că germenii patogeni intuiți de Fracastoro (microscopul propriu-zis nu era inventat) au fost mai târziu puși în evidență de Pasteur. Fracastoro a propus imediat izolarea leproșilor. Sifilisul însă făcea ravagii. S-a discutat asupra manifestărilor sale, a vechimii bolii, cu ipoteza aducerii lui din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
imaginează un cioban cu numele de Syphilis care ar fi fost penalizat de Apollon pentru practici amoroase eronate, dând astfel o tentă mitologică maladiei, pe care învățatul Leoniceno o numește „lues gallico“. Peste timp s au impus ambii termeni. Ceea ce intuiseră medicii cândva, Fracastoro demonstrează. Astfel el descrie procesul infecției prin contact direct și indirect, prin intermediul unor particule de „seminaria contagionis“, cum numește el germenii infecției. La cele două posibilități de infecție, Fracastoro o adaugă și pe a treia, infectarea la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aici prin ventriculul stâng, în aortă și în toate arterele îndepărtându-se de inimă, apoi prin porozitățile organelor (s.n.) în vene și prin vene spre baza inimii unde sângele revine rapid.“ „Porozitățile organelor“ (capilarele pe care W. Harvey le-a intuit), sunt descoperite de Henri Power, la microscop, în 1649. Este vorba de rețeaua capilarelor, pe care o redescoperă și Malpighi, în 1661 în plămânii batracienilor, renegându-și opoziția față de Harvey, Gândind funcțional, Harvey precizează că sângele asigură echilibrul termic al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
stăpânire cu invenția sa, vaporul. Folosit pentru a furniza energie defibratorului (ca și în alte scopuri) acest generator electrostatic de tip Ramsden a fost unul din instrumentele care au evoluat din experimentele lui Galvani privind mușchii și electricitatea. Filosoful Malebranche, intuiește vaso motricitatea de sorginte nervoasă, confirmată de Claude Bernard în secolul următor. R. A. Réaumur (1683 - 1757), fizician - chimist - naturalist, studiază experimental sucul gastric (1713). în 1715 apar: Livre sur le coeur de Raymond Vieussens; Traité de la digestion de Jean Astruc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste ale unor înaintași, Magendie se înscrie între creatorii medicinei moderne, dincolo de exagerările sale. Dacă în sec. XVIII rolul sistemului nervos se intuiește, (Hoffman Cullen, Brown), cu studiile experimentale făcute de Magendie și Pierre Flowens (1794 - 1867), medicina sistemului nervos capătă amploarea meritată. Ei descriu „nodul vital“ în bulbul rahidian, rolul lichidului cefalo-rahidian ale rădăcinilor nervoase posterioare și anterioare ale măduvei, la care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
român". Caragiale pune cuvintele în libertate, cum va proceda peste trei decenii Tristan Tzara. Asociațiile verbale aleatorii imprimă personajelor o structură caracterială zigzagată, prefigurând antieroul farselor tragice din Cântăreața cheală, Scaunele, Tabloul. De tehnica avangardistă "ține și tehnica dicteului automat" intuită de G. Călinescu "în stenogramele dialogului la judecătorie", dar și în redactarea sub formă de telegrame ludice a impresiilor receptate la Moșii (Tablă de materii). În Sfaturi, 1893, I. Constantinescu a descoperit o rețetă dadaistă: "Luați o jumătate de afirmare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
între pasivitate și exaltare, între blazare și indignare. În acest sens înțelegea Bergson "anestezia inimii"64, întrucât comicul "se adresează inteligenței pure"65. Vigilența cerebrală, luciditatea însoțește această distanțare comică pe care Adrian Marino o asociază "autoreflectării prin dedublare"66, intuind că ridicolul lumii exterioare este surprins numai după ce conștiința comică se descoperă pe sine într-o postură ridicolă, prin contemplarea unui alter ego care impune autocritica, autoparodia și autoridiculizarea, ca manifestări ale comicului în stare pură. Tehnica autoreflexivă este bazată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și a deformării acestora cu efecte rizibile. Despre comicul caricaturii, Bergson spunea: "Oricât de regulată ar fi o fizionomie, oricât de armonioase ar fi trăsăturile, oricât de suple ar fi mișcările, niciodată echilibrul nu va fi absolut perfect. Se va intui întotdeauna umbra unui rictus care se anunță, desenul unei posibile grimase, pe scurt, o deformare preferată în care să se transforme cât de curând natura. Arta caricaturistului este de a sesiza aceasta mișcare ușor imperceptibilă și de a o face
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tip intuitiv, cea care presupune accesul la adevărul absolut prin înțelegerea adevărului concret și palpabil. Am precizat deja în partea introductivă a lucrării caracteristica "socratică" a atitudinii civice caragialiene. Reperând și definind original meteahna noastră națională moftul nenea Iancu a intuit eficacitatea homeopatică a vindecării prin doze ale aceluiași virus. Și atunci parodiază, adică desacralizează, bagatelizează, reduce ludic pseudovalorile la dimensiunile derizoriului, demascându-le. Însă ceea ce sancționează parodic este întotdeauna excesul, exagerarea, deplasările necontrolate pe verticala bunului simț și a bunului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Or, așa cum vom vedea, postcaragialismul de natură stilistică nu poate fi restrâns la inventarierea acelor reiterări ale unor formule emblematice pentru universul lingvistic al comediilor și al Momentelor. De exemplu, incidentele de tipul "mă'nțelegi", "carevasăzică", despre care G. Călinescu intuia că vor deveni "caragialisme care vor servi modernului care vrea să dea frazei o cădere bufon bucureșteană"114, sunt, într-adevăr, cele mai clare semnale ale derapajului voit al noului text-gazdă înspre lumea și viziunea critică al lui Caragiale, de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]