5,277 matches
-
bune!... Nu înțelege de ce „băieții buni“ se simt trădați. Nici nu are de ce. La orizont se profilează noua nomenclatură. Alte personaje, aceeași morală. * Revelionul se face la mine acasă. Sunt bolnavă, în pat. Aceiași oameni, același film video, All That Jazz, același small talk. Salată bouef, sarmale, șampanie la 12.00. Din când în când, cineva îmi aruncă o privire compătimitoare și un mesaj încurajator: hai, dragă, revino-ți, am învins! Zâmbesc. Oare cine sunt oamenii ăștia?... Aici și acum începe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din apropiere. Toți vin la noi, „la râs“. Dăm și o petrecere cu multă lume, unde vine și băiatul ăla de la medicină care trebuie să controleze camerele și să-i dea afară pe blatiști. Îmi amintesc doar că am cântat jazz din Trei culori cunosc pe lume. Și am dansat pe Deșteaptă-te, române!, într-o variantă rock ad-hoc. A doua zi, iar la plajă. Se văd de departe costumele de baie Pufinas. Cele mai mișto lucruri pe care le avem
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a absolvit Școala de Muzică din Iași, clasa de pian a prof. Dragoș Tănăsescu și Radu Constantinescu din Iași, precum și Conservatorul „George Enescu“ din Iași, secția Pedagogie-Compoziție-Dirijat, promoția 1970. A debutat la 16 ani ca pianist de muzică ușoară și jazz, pentru ca la 20 de ani să aibă deja primele colaborări în postură de pianist, compozitor, dirijor cu Radio București, Studioul Radio și Televiziune Iași. Între 1970 și 1975 a fost dirijor al orchestrei de estradă a Casei de Cultură a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Tineretului și Studenților din Iași. Chiar dacă a jucat fotbal de performanță (a făcut parte din reprezentativa de juniori a României la turneul FIFA, pe postul de portar), muzica a trecut totuși mereu pe primul plan. A constituit primul Big-Band de jazz din Iași, alături de frații săi Virgil Popovici - saxofon și Mihai Popovicibaterie-percuție. Turneele și premiile obținute i-au adus recunoașterea. Sile Dinicu, distinsul dirijor al Orchestrei de estradă a RTV Române l-a solicitat ca pianist. În această calitate a participat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Cerbul de Aur“ de la Brașov, edițiile 19721973 și la numeroase ediții ale Festivalurilor „Mamaia copiilor“ și „Mamaia“, la concerte și turnee din țară și străinătate. În această perioadă a obținut Premiul III și Medalia de bronz la Festivalul Internațional de jazz de la Preron în Cehoslovacia. Din 1975 a fost profesor de muzică ușoară și jazz la Școala Populară de Artă din Iași, funcție căreia i s-a dedicat cu toată ființa sa până în ultima clipă. Între 1990 și 1993 a fost
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
copiilor“ și „Mamaia“, la concerte și turnee din țară și străinătate. În această perioadă a obținut Premiul III și Medalia de bronz la Festivalul Internațional de jazz de la Preron în Cehoslovacia. Din 1975 a fost profesor de muzică ușoară și jazz la Școala Populară de Artă din Iași, funcție căreia i s-a dedicat cu toată ființa sa până în ultima clipă. Între 1990 și 1993 a fost director al școlii pe care a slujit-o cu devotament, sporindu-i aportul la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Festivalului Internațional „Ti amo“ de la Onești, cu piesa Hai la dans, cântată de Oana Pușcașu. A lansat pe orbita succesului zeci de voci importante, între care am aminti pe Anca Parghel (care a ajuns pentru prima oară la Festivalul de jazz de la Sibiu datorită lui și căreia i-a compus câteva piese inspirate), Constantin Florescu, Carmen Rădulescu, Teodora Enache, Marcela Buruiană, Iolanda Grecu, Brândușa Acsânte, Zâna Roman, Alina Mavrodin, Aurel Neamțu, Mihaela Gârlea, Irina Scafaru, Adrian Dospinescu, Diana Spînu, Oana Pușcașu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a devenit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (U.C.M.R.). A organizat Festivalul „Flori de tei“, la care, de-a lungul edițiilor, multe premii au revenit elevilor Școlii Populare de Arte din Iași. A figurat în dicționare de jazz și în antologia jazz-ului românesc, editată de U.C.M.R. Creația sa prolifică, variată ca stil și gen, exprimată prin cantabilitate, va dăinui peste timp. A fost un îndrăgostit de jazz, gen rafinat și elitist pe care l-a slujit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (U.C.M.R.). A organizat Festivalul „Flori de tei“, la care, de-a lungul edițiilor, multe premii au revenit elevilor Școlii Populare de Arte din Iași. A figurat în dicționare de jazz și în antologia jazz-ului românesc, editată de U.C.M.R. Creația sa prolifică, variată ca stil și gen, exprimată prin cantabilitate, va dăinui peste timp. A fost un îndrăgostit de jazz, gen rafinat și elitist pe care l-a slujit cu talent și pasiune
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de Arte din Iași. A figurat în dicționare de jazz și în antologia jazz-ului românesc, editată de U.C.M.R. Creația sa prolifică, variată ca stil și gen, exprimată prin cantabilitate, va dăinui peste timp. A fost un îndrăgostit de jazz, gen rafinat și elitist pe care l-a slujit cu talent și pasiune. După o jumătate de veac dăruit muzicii ușoare, jazzului și romanței, maestrul Titel Popovici a încetat din viață în ziua de 29 noiembrie 2010 și a fost
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
prolifică, variată ca stil și gen, exprimată prin cantabilitate, va dăinui peste timp. A fost un îndrăgostit de jazz, gen rafinat și elitist pe care l-a slujit cu talent și pasiune. După o jumătate de veac dăruit muzicii ușoare, jazzului și romanței, maestrul Titel Popovici a încetat din viață în ziua de 29 noiembrie 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Muzica sa cu care ne-a bucurat va dăinui în inima și în sufletul neamului românesc
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Premiul pentru poezie acordat de Editură Contact Internațional în 2012. Publică volumul Vagabondul stelar, Editura Contact Internațional. POPESCU-NEVEANU, Paul (1926-1994), fiu de preot, psiholog, autor; PRICOP, Ion Gheorghe (n. 1994), scriitor; RAICU DELAHUȘI, George, scriitor; RĂDUCANU, Maria (1967), Cântăreața de jazz, nonconformista, îmbină folclorul românesc cu jazzul, bluesul. Lansează o serie de albume. RĂDULESCU, Constantin (n. 1914), fiul profesorului Al. Rădulescu de la Liceul „Cuza Vodă”, dirijor, artist emerit, directorul Teatrului de opereta din București; RĂILEANU, Grigore (1913-1966), geolog, profesor universitar doctor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Contact Internațional în 2012. Publică volumul Vagabondul stelar, Editura Contact Internațional. POPESCU-NEVEANU, Paul (1926-1994), fiu de preot, psiholog, autor; PRICOP, Ion Gheorghe (n. 1994), scriitor; RAICU DELAHUȘI, George, scriitor; RĂDUCANU, Maria (1967), Cântăreața de jazz, nonconformista, îmbină folclorul românesc cu jazzul, bluesul. Lansează o serie de albume. RĂDULESCU, Constantin (n. 1914), fiul profesorului Al. Rădulescu de la Liceul „Cuza Vodă”, dirijor, artist emerit, directorul Teatrului de opereta din București; RĂILEANU, Grigore (1913-1966), geolog, profesor universitar doctor, autor. ROTARIU, Mihai, coordonator, alături de Costin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
înțepenit în ordine, ca într’o casă încremenită de lava unui vulcan. Să mergi spre fotografie ca spre o făptură vie să-i ceri iubire, consolare, sfat, vorbă. Să vezi în radio o mobilă cuminte șt tăcută, fără muzică de jazz, ci numai cu „jurnal“? Nici azi nu am primit nimic de la tine și sunt 12 zile... Cred că vor plesni coardele inimii de atâta așteptare. Cum ar răsuna oare pocnetul inimei mele în singurătatea odăii tale? Zilele trec... au trecut
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
meu, pe care mi-l amintesc brusc acum, nu-l ții minte. Luasem - res taurantele erau închise în ziua de Crăciun - fripturi, pateuri, prăjituri, fructe; reveillonul francez e totdeauna la Crăciun, și toată noaptea; alături era o boîte, am auzit jazzul și bucu ria - și eu eram înfrântă. A doua zi când am ieșit să te plimb, tu cu enorma ta păpușe în gând și în brațe cu o carte din bibliothèque rose, pe jos, în fața casei alăturate erau numai confetti
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la piept și eu amețită de la șampanie și conștientă de faptul că ăsta e momentul cel mai frumos, că e maximum și că foarte curând se va termina. Iar acum e petrecere în toată regula. Formația cântă o melodie de jazz pe care nu o cunosc, iar pe ringul de dans nu mai ai loc să arunci un ac. În mulțimea de străini îmbrăcați ireproșabil, reușesc până la urmă să disting câteva chipuri cunoscute. Christina dansează cu partenerul ei, iar Erin se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ce vrea e să i se recunoască statutul de mascul, de rival. Venus are un aer testamentar, dar nu e aerul ăla plin de importanță, amestec de autocelebrare și autocompătimire, care, de la Luminile rampei al lui Chaplin la All That Jazz al lui Bob Fosse, a stricat testamentele atîtor monștri sacri. OToole nici nu se prezintă ca un monstru sacru ; personajul său nu prea mai ia în serios actoria și, dacă a avut cîndva abilități și realizări excepționale, nu se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a-l vedea pe Travolta în travesti nu e la înălțimea ideii. Cele mai glorioase travestiuri de-la-bărbat-la-femeie din istoria filmului sînt acelea în care hainele femeiești par să împlinească și să elibereze ceva din personalitatea bărbatului : în Unora le place jazzul, travestiul scoate la suprafață delirant și totodată perfect natural domnișoara de pension din Tony Curtis și coțofana zvăpăiată din Jack Lemmon ; iar în Tootsie, Dustin Hoffman își face autoportretul în rolul unui actor atît de perfecționist, atît de fanatic, încît
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
clare, al minții lucide. Tot personalul hotelului unde ne vom întoarce după câteva zile este compus în majoritate din oameni de culoare, venind din fostele colonii franceze. Femeia care-mi face curat în cameră are vocea guturală a negrilor, cu jazz-ul în sânge, cu mișcarea dansului în gest. A aflat deja de marea mea simpatie și generozitatea stârnită de plăcerea de a o vedea și conversa cu ea despre subiectele cele mai insolite, cum ar fi despre fructe: ananas, kiwi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în muzica vocală ieșeană (actualmente stabilit în Statele Unite), Sabin Păutza, care în aplauzele publicului a luat loc în orchestră, la pian. Partea întâi s-a încheiat cu o Giampara de Liviu Mărculescu, dirijor Doru Morariu, cu acompaniamentul unui grup de jazz al Filarmonicii. Deși programul a fost lung, a fost recepționat cu mare plăcere. În deschiderea părții a doua, piesa corală Mântuire de Gheorghe Firca și Cântați cu noi, ca primă audiție absolută a lui Achim Stoia, s-au bucurat de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
iar tineretul, avid să uite coșmarul de odinioară, se deda, împreună cu soldații reveniți la viața civilă, la un fel de nebunie colectivă manifestată prin dansuri, în majoritate importate din Statele Unite și din America de Sud. Se deschideau pretutindeni cluburi de dans unde jazz-ul negru întovărășea tangourile, one steps, shimmies, ale căror zvîrcoliri cu pași dificili, spre uluirea vechilor generații, obișnuite cu valsul, erau definite de Clémenceau: "Dansuri a căror complicație încruntă fețele și înveselește fundurile". Pe lîngă trepidația tinerelor vieți scăpate de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
membre. A avut o copilărie destul de grea din cauza handicapului său, însă asta nu l-a împiedicat să continue. La numai 17 ani și-a făcut propria organizație non-profit - Life without limbs (Viața fără membre). Ray Charles, pianist și cântăreț de jazz. A orbit la vârsta de 7 ani dintr-o cauză necunoscută și a început să compună după ce a urmat Școala Sf. Augustine pentru Persoanele cu Deficiențe de Vedere și Auz. Geniul său excepțional pentru muzică i-a adus 12 premii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
membre. A avut o copilărie destul de grea din cauza handicapului său, însă asta nu l-a împiedicat să continue. La numai 17 ani și-a făcut propria organizație nonprofit - Life without limbs (Viața fără membre). Ray Charles, pianist și cântăreț de jazz. A orbit la vârsta de 7 ani dintr-o cauză necunoscută și a început să compună după ce a urmat Școala Sf. Augustine pentru Persoanele cu Deficiențe de Vedere și Auz. Geniul său excepțional pentru muzică i-a adus 12 premii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe care le termină în 1977. Un timp, înainte de a deveni student, încearcă mai multe ocupații: muncitor necalificat, funcționar. După obținerea licenței va fi profesor de științe sociale și metodist la o casă de cultură, impresar al unor formații de jazz și rock. După 1989 se numără între inițiatorii Grupului de Dialog Social și ai Alianței Civice, între fondatorii revistei „22”, la care va avea funcția de redactor-șef. De asemenea, figurează ca editor al publicațiilor „Acum” și „Sfera politicii” și
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
III, 120-123; Holban, Profiluri, 402-405; Mircea Țicudean, Despre oameni și hamsteri, APF, 1990, 5-7; Cornel Ungureanu, De-a hamsterii, O, 1990, 43; Laura Pavel, Măștile bovarismului, ECH, 1990, 10; Nicolae Manolescu, În sfârșit, un roman, RL, 1990, 49; Mihai Dragolea, Jazz și bovarism, ST, 1990, 11-12; Ioan Holban, O populație în refugiu, CRC, 1991, 9; Maria-Ana Tupan, Arhitectura eului fictiv, VR, 1991, 4; Dorin Popa, „Prefer să fiu comparat cu Balzac decât cu Che Guevara” (interviu cu Stelian Tănase), CRC, 1991
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]