13,535 matches
-
1) Serviciul de Protecție și Pază este condus de un director, cu rang de secretar de stat, numit de Președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. ... (2) La numirea în funcție, directorul depune în fața Președintelui României următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini cu buna-credința și nepărtinire, în deplinul respect al Constituției și al legilor țării, atribuțiile ce îmi revin în calitate de director al Serviciului de Protecție și Pază." ... Articolul 8 (1) Directorul Serviciului de Protecție și Pază organizează
LEGE nr. 191 din 19 octombrie 1998 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122010_a_123339]
-
teritorială, diminuează rolul și autoritatea procurorului general al României și încearcă să refacă formă instituțională din perioada interbelică, perioada depășită și desueta din toate punctele de vedere; ... e) art. 52 alin. 1 este apreciat că neconstituțional datorită eliminării din formulă jurământului a cuvintelor "să apăr interesele României", dar nu se arătă ce text sau principiu constituțional a fost încălcat. Se precizează numai că motivarea acestei eliminări - afectarea imparțialității judecătorului, care ar fi obligat să apere statul în diverse litigii - constituie o
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
cu respectarea dispoziției art. 94 lit. c) din Constituție, este și rămâne prerogativă Președintelui României; f) cu privire la art. 52 alin. 1, critică formulată de senatori este apreciată ca fiind neîntemeiată, deoarece formulă existența în Legea nr. 92/1992 , integrată în jurământul judecătorului, este contrară statului de drept, în care judecătorul este imparțial și independent. Menținerea în text a sintagmei ce se propune a fi eliminată ar însemna transformarea judecătorului "în parte", în special în procesele în care una dintre părți este
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
constituțională și în nici un caz din motive exclusiv semantice; f) cu privire la art. 52 alin. 1, se arătă, de asemenea, ca obiecția este neîntemeiată, deoarece magistrații, în activitatea lor, trebuie să apere numai adevărul și legalitatea. Menținerea textului eliminat în formula jurământului i-ar obligă pe magistrați să se îndepărteze de la obligația lor de obiectivitate, corectitudine și imparțialitate, atunci când statul român este parte în proces sau chiar atunci când interesele statului român sunt în joc, chiar în situațiile în care statul român nu
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
lor de obiectivitate, corectitudine și imparțialitate, atunci când statul român este parte în proces sau chiar atunci când interesele statului român sunt în joc, chiar în situațiile în care statul român nu este parte în proces. Menținerea acestui text în formula de jurământ ar fi susceptibila de a aduce atingere drepturilor legale și legitime ale părților din proces care se judecă cu statul român și ar crea premisele unui proces inechitabil; ... g) cu privire la art. 73, se apreciază că, indiferent de împrejurarea că recomandările
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, nu are nici o relevanță în cauză, neputându-se invocă un drept atunci când se pune problema promovării într-o funcție unică; f) cât privește art. 52 alin. 1, se arată că prin noua formulă a jurământului nu se încalcă nici un text constituțional, întrucat legea fundamentală nu cuprinde prevederi sau anumite condiții privitoare la jurământul magistraților. Explicația reformulării textului jurământului prestat de magistrați constă în faptul că angajamentul de a apăra interesele României venea în contradicție cu
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
se pune problema promovării într-o funcție unică; f) cât privește art. 52 alin. 1, se arată că prin noua formulă a jurământului nu se încalcă nici un text constituțional, întrucat legea fundamentală nu cuprinde prevederi sau anumite condiții privitoare la jurământul magistraților. Explicația reformulării textului jurământului prestat de magistrați constă în faptul că angajamentul de a apăra interesele României venea în contradicție cu obligația de imparțialitate ce revine magistraților în procesele în care s-ar putea pune problema intereselor unor persoane
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
o funcție unică; f) cât privește art. 52 alin. 1, se arată că prin noua formulă a jurământului nu se încalcă nici un text constituțional, întrucat legea fundamentală nu cuprinde prevederi sau anumite condiții privitoare la jurământul magistraților. Explicația reformulării textului jurământului prestat de magistrați constă în faptul că angajamentul de a apăra interesele României venea în contradicție cu obligația de imparțialitate ce revine magistraților în procesele în care s-ar putea pune problema intereselor unor persoane străine în conflict cu interesele
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
României venea în contradicție cu obligația de imparțialitate ce revine magistraților în procesele în care s-ar putea pune problema intereselor unor persoane străine în conflict cu interesele statului român sau ale altor instituții ale acestuia. De altfel, întrucât în jurământ se regăsește angajamentul magistratului de a respecta Constituția și legile țării, nu se poate pune problema neloialitatii sale față de țară, dar fără a se aduce atingere imparțialității de care trebuie să dea dovadă în calitatea sa de magistrat; ... g) cu privire la
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
din Constituție folosește termenul de numire, noțiunea de avansare nu este neconstituțională, ea presupunând o numire în funcția de procuror general. 6. Critică formulată de grupul de senatori cu privire la art. 52 alin. 1 nu ste fondată. Constituția nu prevede formulă jurământului pe care trebuie să-l depună magistrații, dar stabilește în art. 123 alin. (2) că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, ceea ce se reflectă în textul atacat. Pe de altă parte, referirea din formulă jurământului la respectarea Constituției
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
nu prevede formulă jurământului pe care trebuie să-l depună magistrații, dar stabilește în art. 123 alin. (2) că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, ceea ce se reflectă în textul atacat. Pe de altă parte, referirea din formulă jurământului la respectarea Constituției are în vedere și apărarea intereselor țării, fără ca prin această judecătorul să fie socotit apărător al statului în procese și nu independent și imparțial, astfel cum presupune profesia. 7. Nu este întemeiata nici obiecția de neconstituționalitate formulată
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere în magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiției." 18. Articolul 52 alineatul 1 va avea următorul cuprins: Înainte de a începe să-și exercite funcția, magistrații sunt obligați să depună următorul jurământ: lt; lt;Jur sa respect Constituția și legile tarii, sa apar drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta și fără partinire atribuțiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu! gt; gt; Referirea la divinitate
LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117839_a_119168]
-
Jur sa respect Constituția și legile tarii, sa apar drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta și fără partinire atribuțiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu! gt; gt; Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinței religioase a magistraților." 19. Articolul 55 va avea următorul cuprins: "Art. 55. - La judecătorii și la parchetele de pe lângă aceste instanțe pot funcționa judecători și, respectiv, procurori stagiari, numiți prin ordin al ministrului justiției, cu respectarea condițiilor
LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117839_a_119168]
-
mișcările naționale din Balcani implicaseră o serie de elemente conspirativ-revoluționare. Violența și teroarea, justificate printr-o retorică extrem-romantică, au jucat un rol foarte important în atingerea obiectivelor propuse. Existau de asemenea foarte multe societăți secrete, care aveau simboluri, stindarde și jurăminte distincte, precum și ceremonii sofisticate. Unele dintre acestea, cum erau Filiki Etairia, comitetele bulgare și ORMI, fuseseră extrem de active în organizarea unor conspirații încununate de succes, care au avut consecințe importante pentru mișcările naționale din zonele respective. Această tradiție dăinuia încă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
folosească "mai curînd acțiunea revoluționară decît cea culturală", și trebuia deci să rămînă secretă. Sofisticata ei ceremonie de inițiere era însoțită de lumînări, pumnale, revolvere și chipuri ascunse sub glugi. Asemeni Eteriei din secolul anterior, inițiații trebuiau să depună un jurămînt, care, dacă era luat în serios, implica angajamente ce acopereau domenii vaste: Devenind membru al organizației Ujedinjenje ili Smrt, jur pe soarele care strălucește deasupra capului meu, pe pămîntul care mă hrănește, pe Dumnezeu, pe sîngele strămoșilor mei, pe onoarea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe viața mea că voi duce în mormînt toate secretele acestei organizații. Fie ca Dumnezeu și tovarășii mei din această organizație să mă judece dacă, intenționat sau fără voie, voi încălca sau nu voi fi în stare să respect acest jurămînt de supunere. 3 Cele două societăți aveau mulți membri comuni, iar Mîna Neagră putea apela la agenții organizației Narodna Odbrana din Bosnia-Herțegovina. Incidentul care a dus la precipitarea lanțului de evenimente care au provocat izbucnirea primului război mondial a fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
va guverna pînă la moarte (în 547) și care urma să servească drept model tuturor mănăstirilor benedictine. Alcătuită în latină, regula care îi poartă numele impune călugărilor obligații mai puțin severe decît cele ale Sf. Colomban. Călugării trebuie să depună jurămîntul de castitate și de sărăcie, să se supună legii tăcerii și să-și împartă zilele între rugăciune, muncă manuală (pentru a putea răspunde nevoilor mănăstirii) și meditație. Sancționată de Grigore cel Mare, regula benedictină s-a impus încetul cu încetul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lor șefi hotărîți și valoroși, care resping creștinismul și rezistă cu disperare dominației carolingiene. Cel mai de temut este Widukind, care zdrobește, în 782, o armată francă, dar este înfrînt, trei ani mai tîrziu, și constrîns să vină să depună jurămînt de credință la Attigny, reședință regală în Ardeni, unde primește, de altfel, și botezul lui. Țara saxonă este mai apoi supusă ocupației france și unei evanghelizări obținute prin teroare: orice refuz de botezare, orice violare a bisericii sau chiar orice
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ring. În 791, apoi în 796, armata francă pătrunde în inima pămînturilor avare, cucerește ringul și bogățiile sale, ruinînd astfel puterea haganului. Urmează convertirea progresivă și vasalizarea acestui popor, al cărui hagan va veni personal, în 811, să-i facă jurămînt de credință Împăratului în palatul său de la Aix-la-Chapelle. În fața musulmanilor din Spania, sarazini sau mauri, ale căror atacuri se înlănțuie în sudul Galiei și în Italia, acțiunea lui Carol cel Mare este mai puțin reușită. În 778, la chemarea guvernatorului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lui Constantin. În acesta calitate, de apărător al creștinătății de Apus, regele franc va porni pe drumul către Roma, unde, patriciu al orașului, este chemat să judece o neînțelegere care opune pe Leon III acuzat de supușii săi de fals jurămînt și adulter -aristocrației romane. Luîndu-și rolul în serios, el conduce personal ancheta și, în 23 decembrie 800, după ce i-a impus pontifului un jurămînt expiatorii!, pronunțat în fața unei întregi adunări de prelați și demnitari, el îl declară pe Leon III
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
chemat să judece o neînțelegere care opune pe Leon III acuzat de supușii săi de fals jurămînt și adulter -aristocrației romane. Luîndu-și rolul în serios, el conduce personal ancheta și, în 23 decembrie 800, după ce i-a impus pontifului un jurămînt expiatorii!, pronunțat în fața unei întregi adunări de prelați și demnitari, el îl declară pe Leon III eliberat de orice bănuială. Două zile mai tîrziu, în bazilica Sf. Petru, el este proclamat de popor "Împărat al romanilor" și este încoronat de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de respublica, adăugîndu-i pe aceea de creștinătate: Respublica Christiana, asociind ideea de bun public cu cea de apărare a religiei; monarhia carolingiană își păstrează trăsăturile care provin direct din moștenirea francă, și mai ales legătura personală dintre suveran și vasali. Jurămîntul de fidelitate față de suveran, instituit în 780 și a cărui repetare Carol cel Mare o pretinde de mai multe ori, traduce foarte bine ambiguitatea construcției statale carolingiene: pe de o parte afirmarea legăturii de la om la om între rege și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
bine ambiguitatea construcției statale carolingiene: pe de o parte afirmarea legăturii de la om la om între rege și supușii săi, pe de alta datoria universală de a rămîne credincios (toți supușii liberi în vîrstă de peste 12 ani sînt supuși acestui jurămînt) celui care întrupează legea și, deci, bunul comun. Acestei timide voințe de unitate a statului îi răspunde grija pe care au avut-o împărații de a unifica legislația. La ceasul adunării anuale a oamenilor liberi în Cîmpul lui Marte, care
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
scăpa definitiv de dușmanul lor frățesc, să creeze o alianță durabilă. Reuniți la Strasbourg, la 14 februarie 842, ei își jură ajutor reciproc împotriva lui Lothar și, pentru a se face foarte bine înțeleși de trupele lor, ei pronunță un jurămînt, Ludovic în germana veche, Carol în latina vulgară, limbă din care provine franceza. "Jurămintele de la Strasbourg" recunosc, astfel, pentru prima dată, existența a două popoare. distincte în Imperiu, în anul următor (august 843), convins că nu va putea distruge alianța
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
la 14 februarie 842, ei își jură ajutor reciproc împotriva lui Lothar și, pentru a se face foarte bine înțeleși de trupele lor, ei pronunță un jurămînt, Ludovic în germana veche, Carol în latina vulgară, limbă din care provine franceza. "Jurămintele de la Strasbourg" recunosc, astfel, pentru prima dată, existența a două popoare. distincte în Imperiu, în anul următor (august 843), convins că nu va putea distruge alianța celor doi frați ai săi și încă și mai puțin că-i va putea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]