179,812 matches
-
evoluție a umanității, idee prezentă în Biblie, mai puțin prezentă în concepția istorică a antichității”<footnote Ibidem, p. 388. footnote>. Sfântul Iustin, în Cuvânt către greci, lansează acestora o persuasivă exortație la a participa la înțelepciunea inegalabilă, și a se lăsa instruiți în învățătura dumnezeiască pentru a cunoaște pe nemuritorul Împărat, părăsind pe stăpânii lor care au făcut numai omoruri. „Eroul nostru nu cere putere corporală, nici față frumoasă, nici neam ales, ci El cere un suflet curat care să fie
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
L-am reîntâlnit pe Corneliu Porumboiu În Toronto după aproape 5 ani ca să vedem amândoi ultimul său film Când se lasă seara peste București sau Metabolism. Urma să aibă premiera nordamericană la festivalul de film de la Toronto și, cum eu locuiesc de ceva timp În Montreal, era prilejul perfect să ne revedem, fie și numai pentru o zi. În plus, acum
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
să Îl transmiți? De ce ai terminat filmul cu cântecul acela? Ce simbolizează endoscopia aceea?... Mucalit cum Îl știam, Corneliu s-a cam pierdut În explicații scurte, Încercând să cruțe oarecum niște oameni liniștiți, veniți să vadă un film când se lasă seara peste oraș. Mărturisesc că În timpul unui scurt moment de tăcere m-am Întrebat și eu cum poți iniția oare oamenii de aici Într-o manea cântată jazz cu niște versuri ale căror referințe emoționale sunt total intraductibile? Mi-am
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
că În timpul unui scurt moment de tăcere m-am Întrebat și eu cum poți iniția oare oamenii de aici Într-o manea cântată jazz cu niște versuri ale căror referințe emoționale sunt total intraductibile? Mi-am dat seama că trauma lăsată În noi de trecut, de felul de a gândi al părinților noștri, de comunism, de limbajul neputincios pus să Înlemnească oamenii, dar și de ce se Întâmplă acum, În aceste vremuri, la noi În țară, acasă, toate acestea nu pot fi
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
Isus Cristos (Origen, Contra lui Celsus 5,61-62), și felul În care rivalizau unele cu altele. El scrie: „aruncă unii Împotriva celorlalți ocările cele mai Înfricoșătoare, care se pot și care nu se pot rosti, și nu sunt dispuși să lase de la ei cât de puțin pentru buna Înțelegere” (5,63). Cu toate acestea, observa că exista Între acestea o grupare pe care o socotea cea mai Însemnată, dat fiind numărul membrilor săi și importanța doctrinei ei; o definea drept „biserica
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
plătită numai de către bărbații adulți, cea pentru templul roman trebuia În schimb să fie vărsată de toți, până și de copii și femei, până la Împlinirea vârstei de 62 ani.<footnote S. Fernández Ardanaz/ R. González Fernández, El „fiscus iudaicus” y las posiciones políticas de los cristianos de Roma bajo Domiciano, Madrid 2005. footnote> Se păstrează monede romane cu inscripția fiscus iudaicus;<footnote M. Goodman, Nerva, the fiscus Judaicus and Jewish identity, Journal of Romans Studies 89, 1989, 26-39. footnote
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
că inițial existau diferite forme de exprimare ale creștinismului; astfel se accentuează diversitatea Învățăturii și practicii; sunt puse În evidență mai cu seamă divergențele, uneori În detrimentul elementelor comune fondatoare. Din când În când sunt aduse În prim-plan divergențele secundare, lăsându-se În plan secund conținuturile esențiale, fără de care creștinismul nu ar mai fi ceea ce este. Sunt reevaluate școlile gnostice, care sunt socotite deopotrivă cu creștinismul oficial. Potrivit celor care reconstituie În acest fel lucrurile, grupul predominant este cel care a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
dar se vedea clar că erau cu mintea pe nu știu care câmp, uitându-se la nu știu care copac. Cum știam că plictiseala e molipsitoare, am încercat să vorbesc cu ei, dar bineînțeles că din fiecare răspuns se înțelegea că vor să-i lași în pace. Am încercat pentru câteva minute să mă uit pe geam, dar, toamnă fiind, nu era tocmai cea mai veselă imagine a orașului. În situații ca acestea, mintea mea suferă de un fel de stres, care, însă, nu-mi
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
footnote Sf. Antonie cel Mare, „Învățături despre viața morală”, cap. 60, în „Filocalia...”, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 27-28. footnote>. La rândul său, Marcu Ascetul definește păcatul ca fiind „un întuneric și o ceață a sufletului ce se lasă din gânduri, din cuvinte și din fapte rele”<footnote Marcu Ascetul, „Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte”, cap. 224, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
noi înșine, ci și de cele pe care le-am prilejuit de le-au făcut alții; apoi vom mai fi întrebați și de faptele bune pe care nu le-am făcut sau de faptele bune pe care nu i-am lăsat pe alții să le facă. Într-una din scrierile sale, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne vorbește despre felurile păcătuirii : „Socotesc că în patru feluri păcătuiește omul: prin răpire, prin amăgire, prin neștiință și prin aplicare (dispoziție) sufletească. Primele trei feluri îl
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Epistolei întâi către Corinteni”, omilia VIII, p. 86. footnote>. Și acele fecioare neînțelepte de care pomenește Scriptura (Matei 25, 1-12), „au fost scoase afară din cămara de nuntă, fiindcă după ce supusese deja pe dușmanul cel mare, la urmă s-au lăsat a fi scoase afară de cel slab și de nimic”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia XXIII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 283. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ceasuri, așezate frumos unele lângă altele, ca la muzeu. Unele se pornesc, altele mai fac un popas, iar altele își continuă drumul mai departe neîntrerupt. E o călătorie veșnică spre paradisul ciclicității. Și al evoluției, totodată. „Da, trebuie să îl lăsați aici, poate mai pe seară, dacă nu aveți treabă, treceți să îl luați", îmi spune doamna după o scurtă examinare. Dau din cap afirmativ, mulțumindu-i. Privirea îmi fuge din nou la formele ceasurilor și la diversitatea lor. Rămân gânditoare
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
o valoare sentimentală impresionantă, să știți. Iar oamenii țin la ele ca la niște ființe dragi". Strălucirea enigmatică a pandantivului îmi fură privirea. „Cele mecanice, în special, au o rezonanță și un farmec aparte". Ca și cum timpul a uitat să mai lase riduri în urmă. Admir formele și figurile lor. Unele sunt precum fluturi căzuți asupra florilor, încercând să culeagă nectarul ademenitor. Ceasuri jucăușe, în care dansul acelor indicatoare pare mai vioi ca niciodată. Ceasuri de perete cu pendul, în care timpul
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
muncit. Un meșteșug despre care ceasornicarii, ar putea spune, întocmai lui Arghezi,că e cel mai inefabil și mai mincinos". Inefabil prin natura sa, și mincinos prin perisabilitatea și iluzia existenței sale veșnice. Ceasul e ceas, nu știi când te lasă, mai ales astea moderne..." Mă gândesc la ce a spus doamna, ceasurile ca ființe dragi. Dacă stau bine să mă gândesc, chiar are dreptate. Ceasurile sunt ca niște ființe vii, altminteri cum s-ar mai explica ticăitul lor continuu, precum
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
inimi mecanice... Am plecat din ceasornicărie tot cu gândul la ceasuri. Mi se părea că toate au prins deodată viață și se zbat ca niște necuvântătoare, ca niște fluturi în cadranele lor, strigând neajutorate versurile lui Nichita. Să le mai lase lumea un minut, o secundă, dacă nu „un anotimp, un an, un timp".
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
Orașul era trist, lipsit de verdele crud al primăverii. Trist și singuratic, așa cum îl vedeam, părăsit - parcă - de toți. Câțiva bătrâni - melancolici și eiașteptau câteva raze de soare, ca marile lor campionate de șah să înceapă. Dar soarele se cam lăsa așteptat... Pe fundalul acesta monoton s-a petrecut totul, sau măcar începutul. Totul, adică minunea, căci orice gând bun și orice răsuflare caldă sunt minuni. În ochii obosiți de veșnicul ton neutru din jur mi-a sărit un ghemotoc plin
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
reia locul ce i se cuvenea. Când a devenit evident că animăluțul scump era o mică părticică din mine, toți l-au îndrăgit așa cum era. Prin urmare, își câștigase dreptul la o parte din pat, alături de mine. Dimineața, ca să nu lase alarma iritantă a mobilului să mă trezească, mă mângâia cu căpușorul lui rotund și pufos. Când somnul îmi era atât de dulce, încât nici alintul lui nu mă convingea să deschid ochii, găsea rapid o soluție. Tiptiltiptil, îmi înfigea o
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
de a iubi. Poate că acesta era și sensul înțepăturii lui: acela de a mă trezi, de a mă face să-l înțeleg. Găseam în el o flacără cu care îmi lumina și cele mai sumbre simțăminte, amintindu-mi să las bucuria să vină când vrea ea. Talentul său de a picta - să nu credeți că aceea a fost singura dată când și l-a exercitat - a înlesnit și alegerea unui nume: Michi. Un nume pe măsura sa - mic de tot
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
compozitorul și profesorul Ionel Perlea (1900 - 1970). Un infarct în timpul concertului, un atac de congestie cerebrală, urmat de paralizia brațului drept, o întemnițare în lagărul hitlerist (1944 - 1945), o despărțire dureroasă de Ograda lui natală și de țara unde își lăsase colegii de breaslă, la care a ținut mai mult decât la familia sa - iată pe scurt câteva etape și întâmplări dramatice, ce i-au marcat existența. Totuși, cariera strălucită de dirijor la Teatro alla Scala și la Metropolitan-Opera din New York
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Dnii muzicanți de la București. Cînd noi le făceam cîte o observație pentru a obține un sunet mai frumos, ei la București se enervau, uneori se credeau chiar jigniți în orgoliul lor, în schimb, aici cînd nu faci observații, sau cînd lași un lucru neobservat, Scaliștii se supără sau te consideră incapabil și atunci ai pierdut partida. Dar cînd le ceri ceva în execuția unei fraze, sînt fericiți a mai adăuga ceva la perfecțiunea - bineînțeles cu condiția ca ceeace spui să aibă
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
director. (A cincea Traviată, așa este proectul, va fi cîntată de Berceasca; păcat că bărbatul ei îi strică afacerile, căci o face și pe ea antipatică din cauză că se poartă imposibil, este violent cu toată lumea și spune tot felul de prostii, lăsînd impresia că este nebun.) După Palermo mă întorc la Scala pentru a pregăti și dirija 4 recite de „Cosi fan tutte”, apoi în Aprilie urmează la Napoli 4 recite de „Salomeea”, unde l-am angajat pe Spătaru în rolul lui
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
fie sigur că voi vorbi la Roma ce m-a rugat. Tot ce mi-ai scris despre viața ta m-a bucurat mult. Lisette îți trimite salutări, dar e nițel supărată că nu i-ai trimis o salutare. Acum vă las și vă îmbrățișez cu multă dragoste Al vostru Ionel Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: 16 Mai 1947 Milano Colecția Viorel Cosma Dragă Lubache, Iată câteva zile libere pentru mine! Iată dorința mea
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
toate mișcările ei, încât fără să-ți dai seama, ajungi la perfecție! Ea te inspiră la cele mai superbe pretenții artistice; ea te forțează aproape! Aș compara-o cu o femee frumoasă, sensuală, înamorată, care se dă toată! Dar să lăsăm poezia! Să trecem puțin la bucătăria Scalei! Orchestra e compusă din 18, 16, 12, 11, 9 coarde, câte 4 lemne, 8 corni, 4 trombe, 4 tromboni, tuba, 2 arpe și 5 baterii. E bine, dragă Ljub - (și asta aș ține
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
4 recite. Contractul era iscălit așa degeaba l-aș fi sfătuit să nu cânte. Băiatul ajunge până la repetiția generală și dovedind o totală insuficiență vocală, pentru că rolul era mult prea tare pentru el, a fost protestat și nu a fost lăsat să cânte. Scandal în lumea artistică, Serafin vehement atacat în presă (și asta a contribuit la demisia lui), bietul Petrică, prăpădit, cu gânduri de sinucidere, caută consolare la mine. Cum sunt un om foarte „rău” (de la „Opera Română cetire”) i
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cu toată afecțiunea mea și aștept cu nerăbdare rânduri lungi de la tine. Te-aș ruga să arăți lui Alfred, sau să-i citești pasagiile din această scrisoare pe care ar putea să-l intereseze, sau dacă crezi, să o citească. Las aceasta la judecata ta! Scuză greșelile mele de scris și chiar de românească, dar cum sunt obligat să scriu în cea mai mare viteză nu mai am răbdare să mă gândesc prea mult de a găsi fraze impecabile. Cu dragoste
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]